Interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor cu arome, avertismente
mai mari pe pachetele produselor din tutun şi eliminarea posibilităţii
de achiziţionare a ţigaretelor de pe internet. Acestea sunt punctele
fierbinţi ale unui proiect de lege publicat marţi pe site-ul
Ministerului Sănătăţii. Actul normativ prevede limite mult mai stricte
şi în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor electronice sau a
produselor de fumat din plante şi, în ciuda reglementărilor destul de
dure, nu uită să menţioneze că Ministerul Sănătăţii poate, ulterior,
scoate de pe piaţă orice produs din tutun, atât timp cât interdicţia
este „justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice”. Legea
vine să aplice în ţara noastră Directiva 2014/40/UE şi urmăreşte să facă
ţigările mult mai puţin atrăgătoare în ochii tinerilor, principala
populaţie fumătoare din Europa, reuşind, deopotrivă, să le dea fiori
reci giganţilor din industria tutunului.
Proiectul de lege al MS vine la scurt timp după ce Parlamentul a adoptat
o lege antifumat, stabilind că nu se mai poate fuma în spaţiile publice
închise.
Proiectul de lege publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii atrage
atenţia asupra ingredientelor pe care le conţin ţigaretele aflate la
raft şi interzice produsele din tutun care sunt îmbogăţite cu arome
deosebite ce se diferenţiază de cea a tutunului simplu, fie că acestea
se găsesc în compoziţia ţigării sau în filtre, hârtie, ambalaj, pentru
cele din urmă fiind interzis să conţină nicotină. Mai mult, se
precizează că producătorii de ţigări vor raporta Ministerului Sănătăţii
date precum emisiile ţigărilor şi ingredientele folosite în procesul de
fabricaţie a produselor din tutun.
„În acest sens, se interzice punerea pe piaţă a ţigărilor şi tutunului
de rulat ce au o aromă caracteristică (adică au un miros sau un gust
diferit de cel al tutunului, care este perceptibil în mod clar, care
este determinat de un aditiv sau de o combinaţie de aditivi, incluzând
neexhaustiv fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri, mentol sau
vanilie, şi care este perceptibil înainte sau în timpul consumării
produsului din tutun), sau care au arome în filtre, hârtie, ambalaj,
capsule sau în orice caracteristică tehnică care permite modificarea
mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea
intensităţii arderii”, se arată în proiectul de act normativ de pe
site-ul ministerului.
În afara legii sunt scoase şi substanţele numite „aditivi speciali”, de
genul vitaminelor, al taurinei sau al cofeinei, asociate de cetăţeanul
de rând cu energia şi vitalitatea. Acestea oferă fumătorului senzaţii
suplimentare şi încurajează, practic, actul de a fuma, fie pentru că dau
impresia că ţigareta nu este periculoasă pentru sănătate, fie pentru că
proprietăţile lor determină inhalarea şi absorbţia mai rapidă a
nicotinei, iar astfel efectul toxic este mult mai puternic.
„Se interzice punerea pe piaţă şi a tuturor produselor din tutun care
conţin aditivi “speciali” (precum vitamine, cofeină, taurină, aditivi
care creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra
sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate, sau care
sunt asociaţi cu energia şi vitalitatea, care colorează fumul, care
facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei”, scrie în expunerea de
motive.
Textul legii reglementează şi nivelul emisiilor per ţigară, astfel că
cea mai mare valoare nu are voie să depăşească 10mg de gudron, 1mg de
nicotină şi 10mg de monoxid de carbon. Astfel, Ministerul Sănătăţii
doreşte să ţină sub control nivelurile maxime de emisii, iar măsurarea
valorilor se va face în laboratoare care urmează să fie înfiinţate şi
monitorizate de oficialii de la Sănătate.
Avertismente mai mari pe pachetele de ţigări
Legea asumată de Ministerul Sănătăţii vine cu modificări importante şi
în ceea ce priveşte aspectul şi etichetarea pachetelor de ţigări şi a
celorlalte produse din tutun. Fiecare ambalaj va trebui să conţină un
avertisment general de tipul „Fumatul ucide” pe jumătate din faţa
laterală, mesaje de informare care să arate pe scurt riscurile la care
se expun fumătorii şi avertismente despre modul în care ţigările le pot
afecta sănătatea. Acesta din urmă va ocupa cea mai mare suprafaţă a
ambalajului.
Dacă în prezent poza şi textul ocupă cam jumătate din spaţiul disponibil
pe feţele unui pachet de ţigarete, noua lege prevede că mai mult de
două treimi (65%) din suprafaţă vor fi semnalizate prin mesaje de
atenţionare formate din cât mai multe elemente (text, poză, număr de
telefon la care se pot obţine informaţii despre metodele de renunţare la
fumat).
Legea prevede că mesajele trebuie schimbate în fiecare an şi că, odată
ataşate pe pachet, producătorii trebuie să se asigure că ele sunt
vizibile în întregime, că nu pot fi şterse sau îndepărtate şi că timbrul
fiscal nu afectează sub nicio formă vizibilitatea textului sau a pozei.
„Etichetarea produselor din tutun pentru fumat va trebui să cuprindă un
avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din faţa laterală), un
mesaj de informare (“Fumul de tutun conţine peste 70 de substanţe care
cauzează cancer”, pe 50% din faţa laterală), avertismente de sănătate
combinate formate din text, poză şi număr de telefon de la care se pot
obţine informaţii despre metodele de renunţare la fumat (pe ambele feţe,
în partea superioară, pe 65% din suprafaţă, iar avertismentul poate fi
mutat sub timbrul fiscal astfel încât marca să rămână sub avertisment).”
Nici tutunul pentru mestecat, cel de uz nazal sau oral nu scapă de
reglementările Ministerului Sănătăţii, pentru că pe ambalajele în care
se vând trebuie să scrie clar „Acest produs din tutun dăunează sănătăţii
şi creează dependenţă”. De asemenea, în expunerea de motive se arată că
vânzarea tutunului pentru uz oral este strict interzisă.
Pentru ţigările electronice şi pentru flacoanele de reumplere, aromele
şi aditivii rămân interzise, fiind necesară folosirea de ingrediente de o
puritate ridicată. În privinţa etichetării, ţigările electronice
trebuie să cuprindă avertismentul „Acest produs conţine nicotină.
Nicotina generează un grad ridicat de dependenţă.”, pe 30% din suprafaţă
şi lista tuturor ingredientelor, fără referire la eventualele
proprietăţi speciale pe care le-ar putea avea. Mai mult, nivelul de
nicotină înregistrat în lichidul care conţine nicotină trebuie să fie de
cel mult 20mg/ml, iar folosirea altor substanţe care să atenteze la
sănătatea umană este strict interzisă.
Vânzarea de ţigări pe internet devine ilegală
„Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun către
consumatorii din România sunt interzise, dar sunt permise vânzările
transfrontaliere la distanţă către consumatorii situaţi în statele
membre care nu interzic astfel de vânzări”, se arată în proiectul de
lege.
Acest lucru înseamnă că românii nu vor mai putea comanda ţigări de pe
internet din străinătate, iar pentru respectarea acestei prevederi
textul actului normativ prevede că punctele de vânzare cu amănuntul care
desfăşoară vânzări în afara graniţelor trebuie să se înregistreze la
ANAF şi la autorităţile competente din statele în care sunt localizaţi
consumatorii efectivi sau potenţiali. Astfel, comercianţii care doresc
să vândă ţigarete în străinătate vor trebui să pună la dispoziţia
Fiscului date referitoare la adresa site-ului folosit pentru a vinde
produsele din tutun, dar şi toate informaţiile relevante pentru ca, la
nevoie, site-ul să poată fi identificat cu uşurinţă.
Mai mult, legea îi obligă pe comercianţii de ţigări să folosească un
sistem de verificare a vârstei care, în momentul vânzării, arată dacă
respectivul cumpărător respectă sau nu reglementările privind vârsta
minimă de la care pot fi achiziţionate produse din tutun. Principalele
motive invocate sunt vulnerabilitatea minorilor în ceea ce priveşte
tentaţia fumatului, fapt care dăunează sănătăţii pe termen lung, şi
accesul lor fără prea mari dificultăţi la produse ieftine şi extrem de
nocive pe care îl oferă internetul
„Accesul facil la internet al copiilor şi posibilitatea efectuării
plăţilor folosind mijloace electronice care eludează controlul vârstei
cumpărătorului, fac să crească probabilitatea ca un minor să poată
cumpăra prin internet produse din tutun din ţări în care preţul este
scăzut sau în care sunt permise ţigări cu arome ori cu alte
caracteristici tehnice care cresc atractivitatea produsului (fum ori
ţigări colorate, capsule aromate, etichete cu imagini atrăgătoare pentru
copii, etc).”
Deşi legea se prezintă deja ca fiind una destul de dură, în finalul
expunerii de motive se arată că Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul
de a adopta şi alte reglementări prin care să interzică vânzarea
produselor din tutun sau celor conexe „din motive legate de situaţia
specifică din România, cu condiţia ca interzicerea să fie justificată de
necesitatea protecţiei sănătăţii publice”.
Se estimează că legea va intra în vigoare începând cu data de 20
mai 2016, însă lansarea pe piaţă a produselor care nu sunt conforme cu
prevederile analizate este permisă timp de un an în plus, până în 2017.
De asemenea, „interzicerea punerii pe piaţă a produselor din tutun cu o
aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii
Uniuni reprezintă 3 % sau mai mult într-o anumită categorie de produse,
se aplică de la 20 mai 2020”.
Proiectul de lege publicat de Ministerul Sănătăţii aplică în spaţiul
românesc Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 3 aprilie 2014. Încă de la demararea ei, scopul acestei legi a fost
descurajarea fumatului în rândul tinerilor, întrucât vârsta la care
minorii încep să consume ţigarete a scăzut drastic în ultimii ani,
statisticile demonstrând că majoritatea fumătorilor din statele membre
este formată din tineri. La momentul votării legii la Strasbourg, textul
proiectului arăta că 70% dintre fumători sunt acaparaţi de acest viciu
înainte de a împlini 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani.