joi, 28 septembrie 2017

Medicii de familie s-au saturat! In luna octombrie incep protestele in toata tara

Medicii de familie s-au saturat! In luna octombrie incep protestele in toata tara

Data ultimei actualizari: 25/09/2017

Starea de sanatate a romanilor este in continua depreciere. Suntem pe ultimul loc in Europa in privinta sistemului de sanatate, cu cea mai mica alocare din PIB pentru sanatate, cea mai slaba investitie in medicina primara, cea mai mare mortalitate infantila, cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin la femeile de varsta activa, precum si alte recorduri negative!
Voi, pacientii nostri, sunteti batjocoriti, pusi pe drumuri de birocratia inutila si de administratorii sistemului de asigurari si ai sistemului de sanatate.
Atragem atentia tuturor ca in zece ani, mai bine de jumatate din localitatile Romaniei nu vor mai avea deloc medici de familie.
Suntem umiliti, nu suntem lasati sa ne ingrijim pacientii si suntem in pragul colapsului.
Desi prezentata ca piatra de temelie a sistemului de sanatate si o prioritate, medicina de familie este vaduvita de aplicarea oricarei strategii, subfinantata continuu, este discriminata si impinsa spre distrugere ca profesie independenta.
Pentru aceasta situatie consideram exista vinovati! Vinovati sunt administratorii sistemului de asigurari de sanatate, functionarii care ocupa birourile din Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), functionarii si inaltii functionari din Ministerul Sanatatii (MS).
Responsabilitatea este purtata si de Prim-Ministrul Romaniei si de parlamentarii care trebuie sa coordoneze si traga la raspundere functionarii din MS si CNAS pentru prestatia lor in defavoarea pacientilor.
Desi CNAS a fost informata periodic privind economiile care pot fi facute in sistemul de sanatate si de imbunatatirea starii de sanatate a populatiei care se pot obtine prin intarirea Asistentei Medicale Primare, a refuzat constant sa analizeze in mod responsabil documentele justificative si solutiile care i-au fost puse la dispozitie si sa ia decizii care sa duca la indeplinirea obiectivelor declarate ale CNAS (reorganizarea eficienta a sistemului de sanatate in beneficiul populatiei).
Este evident insa ca in acest moment NU acestea sunt obiectivele principale ale CNAS. Este regretabil faptul ca obiectivele reale ale CNAS sunt devoalate public doar cu ocazia diferitelor procese.
Organizatiile medicilor de familie, Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) si Federatia Nationala a Patroneatelor Medicilor de Familie (FNPMF), au pus la dispozitia CNAS, MS si Parlamentului toata experienta necesara, toate solutiile posibile, dar orice demers a fost ignorat.
A existat speranta ca nu va mai fi nevoie de proteste, ca medicii de familie vor putea ramane in cabinete, cu stetoscopul si parafa in mana, ca nu va mai fi nevoie sa vedem medici de familie in strada, cu pancarde in mana.
Pe toata durata anului am fost mintiti permanent ca pentru problemele noastre si ale pacientilor nostri vor fi gasite si aplicate solutii.
Din pacate, conlucrarea, rezolvarea simpla si amiabila a problemelor nu a fost dorita de decidenti. De aceea, consideram ca nu mai poate avea loc nicio forma de dialog.
In luna octombrie vor fi demarate protestele medicilor de familie la nivel national. Formele de protest si calendarul acestora vor fi anuntate la mijlocul lunii octombrie.
           
  Presedinte FNPMF                                                                                           Presedinte SNMF
    Dr. Doina Mihaila                                                                                         Dr. Rodica Tanasescu

Sanatatea da in clocot! Medicii anunta proteste

Sanatatea da in clocot! Medicii anunta proteste

Data ultimei actualizari: 27/09/2017

Federatia “Solidaritatea Sanitara” anunta declansarea actiunilor de proteste cu primele proteste, desfasurate dupa cum urmeaza:
– in data de 28.09.2017 in intervalul orar 14:00-16:00, pichetarea simultana a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale si a Ministerului Sanatatii.
– in data de 29.09.2017 in intervalul orar 09:00-11:00, pichetarea simultana a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale si a Ministerului Sanatatii.
Potrivit unui comunicat de presa, motivul protestelor il constituie nemultumirea profunda a membrilor de sindicat fata de pre-vederile legii 153/2017 si de intentia Guvernului de a modifica statutul legal al salariului de baza, acestea determinand scaderi masive ale veniturilor majoritatii angajatilor din sanatate, estimate la cca. 60%, incepand cu 1 ianuarie 2018.
Expertii Federatiei „Solidaritatea Sanitara” au demonstrat deja Guvernului amploarea scaderilor salariale ce vor fi determinate pe aceasta cale.
Principalele revendicari ale Federatiei “Solidaritatea Sanitara”, prezentate in mod repetat re-prezentantilor Guvernului:
– renuntarea la cresterea impozitarii salariului de baza (realizata prin introducerea contributiilor angajatorului in salariul de baza al angajatului) care determina o scadere medie a veniturilor cu 22%;
– renuntarea la eliminarea de facto a sporurilor pentru conditiile de munca pentru angajatii din sanatate, aceasta masura determinand o scadere medie a veniturilor cu 40%;
– mentinerea drepturilor aferente tichetelor de masa, eliminarea acestora de la 1 ianuarie 2018 reprezentand o pierdere medie a veniturilor de 8%;
– mentinerea programului de munca al medicilor aferent normei de baza si garzilor suplimentare in forma actuala, modificarea acestuia determinand o reducere medie a veniturilor medicilor care efectueaza garzi de 20%;
– Introducerea personalului nemedical in anexa specifica sectorului sanatate si aplicarea sporu-rilor pentru intreg personalul din unitatile sanitare;
– mentinerea drepturilor salariatilor aferente concediilor de odihna suplimentare;
– introducerea masurilor de reforma a relatiilor de munca, conform propunerilor inaintate de Federatia “Solidaritatea Sanitara” la contractul colectiv de munca.
De asemenea, potrivit sursei mentionate, a doua etapa a protestelor inseamna un miting stabilit pentru data de 4 octombrie, dublata de posibilitatea desfasurarii unui mars pentru sanatate.
De altfel, si medicii de familie au anuntat, printr-un comunicat de presa emis de SNMF&FNPMF ca vor protesta dupa un calendar ce va fi facut public in curand.

miercuri, 27 septembrie 2017

Tare-n case, ca Iohannis! Bugetarul cu vile si spaţiu de locuit cât 10 apartamente!

Tare-n case, ca Iohannis! Bugetarul cu vile si spaţiu de locuit cât 10 apartamente!


Unii le spun vile, case de vacanţă, apartamente, deputatul Laurenţiu Leoreanu le poate spune „casele mele”. Sunt doar 4, numeric dar au împreună peste 390 de metri pătraţi ceea ce înseamnă, ţinând cont că un apartament clasic cu 2 camere poate avea 35-50 de metri pătraţi, că vorbim de suprafaţa echivalentă a 10 astfel de unităţi locative.
Evident că regimul de proprietate este juma’-juma’, din declaraţia de avere a parlamentarului aflând că 50 la sută îi aparţine lui şi tot pe atât soţiei sale (cadru didactic).
Interesant este că această bogăţie imobiliară aparţine unei familii de bugetari, şi actualul deputat PNL fiind anterior doar salariat la stat, mai întâi profesor şi apoi primar (2 mandate plus 6 luni din al treilea).
După cum scrie şi în declaraţia sa de avere, imobilele sunt de mai multe feluri.
CASE LA ROMAN, 2 BUCĂŢI
-prima, de 72 de metri pătraţi, a fost construită în 1995
-a doua, dobândită în două etape (2012 şi 2017), prin „donaţie familie” are fie două niveluri, fie două corpuri, cu un total de 186 mp (105 + 81 mp)
APARTAMENT LA IAŞI, 1 BUCATĂ
-în suprafaţă de 57 mp, cumpărat în 2003
CASĂ DE VACANŢĂ LA TARCĂU, 1 BUCATĂ
O familie de bugetari implicaţi zi de zi în activităţi dedicate semenilor are nevoie şi de refacere. Şi, în afară de concedii în diverse oaze sau paradisuri, nu dă rău deloc să ai şi propria casă de vacanţă. Cei de la munte şi le aranjează la mare sau şes şi invers. Este şi cazul familiei de bugetari Leoreanu care, rezidenţi în zona de câmpie a Romanului au preferat una din zonele extra de munte din Neamţ. Este vorba de comuna Tarcău, o adevărată gură de rai mai exact, Cazaci unde, în epoca postrevoluţionară au crescut nişte minunăţii de vile şi case de vacanţă.
„E zonă binecuvântată de Dumnezeu la noi”, spune un hâtru localnic, „bagi în pământ un sac de ciment şi doi bolţari şi până dimineaţă creşte vila”. Cu siguranţă deputatul Leoreanu nu a beneficiat de această metodă, el dobândind casa de vacanţă de 76 mp (cât un apartament cu 3 camere) prin cumpărare, în 2004 (la un an după ce cumpărase şi apartamentul de la Iaşi).

2 MAŞINI ŞI CEVA BIJUTERII
Între atâtea proprităţi şi job, nu poţi merge pe jos. Familia Leoreanu stă bine şi la capitolul acesta, cu 2 autoturisme bune. O Toyota Auris din 2014 poate fi cumpărată de pe net cu un preţ între 6000 şi 9000 de euro. Mai ieftin ar fi (pe la 2000 si ceva de euro) VW-ul Passat fabricat în 2000.

Averea familiei e completată cu bijuterii estimate la 15.000 euro, dobândite în 2008 (în anul în care actualul deputat câştiga primul mandat de primar).
În afara terenurilor de sub cele 3 imobile „pe pământ” (case plus casă de vacanţă), în declaraţia de avere mai apare un teren intravilan de 4000 de mp, în comuna Ruginoasa, cumpărat în 2007. Anul trecut, în septembrie (cam pe când unii făceau mustul iar alţii listele pentru alegerile parlamentare), primarul (de atunci) Leoreanu a vândut un teren agricol mai mare decât un teren de fotbal (14.300 mp) cu 32.500 lei.

Balanţa depozitelor şi creditelor la bănci e echilibrată, ba chiar pe plus la o privire atentă. Cele două credite de la CEC (de 38.500, respectiv de 63.000 lei) sunt scadente în 2019 şi 2018 (sunt contractate în 2011, respectiv 2016), deci au fost plătite măcar pe jumătate în timp ce contul în dolari de la BCR are un sold la zi de 25.000 USD.

Lefurile soţilor Leoreanu sunt … ca de bugetari. Indemnizaţiile de primar şi deputat ale soţului plus salariul de profesor al soţiei au trecut de 100.000 lei, în 2016, la care s-a mai adăugat un „desert” de peste 10.000 lei (venituri din chirie şi din meditaţiile soţiei). Deci undeva aproape de 10.000 de lei lunar, sumă care cu siguranţă a fost depăşită anul acesta, în condiţiile în care indemnizaţia de parlamentar a crescut ca voinicul din poveste…

„SĂ TRĂIŢI BINE!”
Trecut prin PSD,  apoi PDL (candidaturile din 2008 si 2012), apoi PNL (localele şi parlamentarele din 2016), „atârnat” pe bannere ba cu Udrea (care a căpătat ultimul mandat de parlamentar, în 2012, în Colegiul Roman-Ion Creangă), ba cu Băsescu, Laurenţiu Leoreanu a promis, a scandat sau a salutat mulţimea în diverse moduri, inclusiv cu celebrul „Să trăiţi bine!”. Voturile obţinute în toate aceste campanii, pentru el sau pentru alţii, au arătat că a şi fost crezut de mulţi alegători.
Ca de obicei însă, votul este popular, nu şi averea. Şi, ca şi altă dată, plebea speră la şampania la care ajunge… prin reprezentanţii săi. Declaraţia de avere a deputatului arată că el a ajuns la dezideratul respectiv. Mai rămâne ca şi restul romaşcanilor să aibă vreo 4 case cu suprafaţa cât 10 apartamente şi atunci se va putea spune că populaţia din al doilea municipiu al judeţului Neamţ chiar că are nivelul de trai al cetăţenilor din Monaco.
Să trăiţi bine! Am zis…
Daniel VINCA
Nota Bene – Articolul de mai sus a utilizat ca sursă de informaţii EXCLUSIV declaraţia de avere completată şi semnată de deputatul Laurenţiu Leoreanu. Vom reveni şi cu alte detalii…

Distribuie acest articol:

marți, 26 septembrie 2017

Medic nou la Secția Pediatrie a Spitalului Roman. Urmează concursul pentru Secția de Boli Infecțioase

Medic nou la Secția Pediatrie a Spitalului Roman. Urmează concursul pentru Secția de Boli Infecțioase

medic la sectia pediatrie romanConducerea Spitalului Municipal de Urgență Roman anunța încă din vara acestui an că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea mai multor posturi de medici în cadrul secțiilor și compartimentelor unității medicale romașcane, pentru rezolvarea lipsei de personal medical de specialitate.
În luna iunie, anul curent, a fost publicat anunțul de organizare a unui concurs pentru ocuparea unui post de medic la Secția Pediatrie.
Zilele trecute a fost organizat concursul și luni, 25 septembrie a fost afișat rezultatul.
Medicul NAUMCIEFF IRINA LIVIA a reușit să întrunească condițiile și în urma concursului a fost ADMIS. Medicul Naumcieff Irina Livia vine din Centrul Medical Universitar Iași.
Conducerea Spitalului Roman a precizat că în această săptămână se va desfășura concursul de ocupare a încă un post vacant de medic, la Secția de Boli Infecțioase.
Romanul Financiar

Cel mai tânăr erou de război român din istorie, umilit de ţara pe care a slujit-o

Autor: Cristian Anton 26 Sep 2017 - 08:52
Cel mai tânăr erou de război român din istorie, umilit de ţara pe care a slujit-o DIANA OROS
Vezi galeria foto


Generalul maior în rezervă Marin Lungu este cel mai tânăr veteran din istoria celui de-al doilea Război Mondial, erou al Armatei Române, supravieţuitor al unui lagăr nazist, decorat cu cele mai înalte distincţii militare în România, Cehia, Franţa, Slovacia şi Rusia. A intrat în război în prima linie la doar 7 ani, a participat la eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, iar la 9 ani era deja caporal. Elogiat de presa europeană a vremii, Marin Lungu a fost subiectul a două cărţi, despre incredibila sa viaţă s-au făcut două filme. Un erou cum alţii nu au, dar de care propria lui ţară îşi bate joc.
„Şi-au bătut joc de mine. Cuiva nu-i plac ochii mei şi n-am făcut rău niciodată, nimănui...”, ne spune generalul maior Marin Lungu. Peste câteva luni va împlini 82 de ani şi nu înţelege ce şi de ce i se întâmplă. Stă într-o locuinţă socială, oferită de Primăria Capitalei, după ani de chin şi alergătură prin instanţă, pe la ministere, Parlament, Preşedinţie, în căutarea dreptăţii. Cel mai tânăr veteran de război din istorie a căzut victimă mafiei imobiliare din Bucureşti, care l-a aruncat în stradă din propria casă, în anul 2004. Judecătorii corupţi şi politicienii ipocriţi şi-au unit forţele pentru a umili unul din ultimii eroi români ai celui de-al doilea Război Mondial.
Mesaj pentru un erou de război: „Doamna ministru nu vrea să te primească”
Ca veteran de război, Marin Lungu „ţine” de Ministerul Apărării Naţionale, dar a ieşit la pensie în cadrul Ministerului de Interne. În ianuarie 2017, şi-a încercat norocul şi la ministrul de Interne Carmen Dan, cerând o audienţă. De cinci ori a fost chemat la minister, de tot atâtea ori a fost lăsat să stea şi câte 3-4 ore în soarele fierbinte al verii şi nu a fost primit niciodată. În cele din urmă, un aghiotant al ministrului i-a spus verde-n faţă: „doamna Dan nu vrea să te primească, nu mai insista!”. În mai 2017, ministrul Carmen Dan îi înmânează însă un „Certificat de recunoştinţă”, „pentru felul în care a înţeles să-şi iubească ţara, apărându-i cu preţul celor mai frumoşi ani, graniţele şi viitorul”. Dând dovadă de un cinism revoltător, ministrul trimite după generalul maior Marin Lungu să-l aducă şi la ceremonia de înmânare. Bătrânul erou dă bine în pozele demnitarului, problemele acestuia sunt mai puţin importante.
Lista celor 55
Carmen Dan a fost doar ultimul din cei 55 de lideri politici la care Marin Lungu a apelat de-a lungul timpului. Cel mai tânăr erou de război le-a ţinut o evidenţă strictă, ne arată lista celor 55, în dreptul fiecăruia a trecut şi numărul de memorii adresate. Nicolae Văcăroiu- un memoriu, Adrian Năstase- trei memorii, Ion Iliescu- un memoriu, Emil Constantinescu- un memoriu, Călin Popescu Tăriceanu- două memorii, Gabriel Oprea- trei memorii, Victor Ponta- patru memorii, Sorin Oprescu- şase memorii, Traian Băsescu- trei memorii, Klaus Iohannis- două memorii, iar lista se întinde pe trei pagini. Generalul are o memorie incredibilă. Cercetaşul care la 7 ani „îndosaria” din mers câte tancuri şi tunuri aveau trupele naziste, ce armament purtau şi câţi soldaţi erau, pentru a transmite apoi informaţia trupelor române, povesteşte în detaliu cum a decurs fiecare demers în parte, pentru fiecare politician.
Sentinţă a Tribunalului în timpul procesului la judecătorie
În 1996, pe când era consilier parlamentar în celebra comisie „Apartamentul”, a început să primească somaţii pentru a părăsi apartamentul cu trei camere de pe strada Costache Negri nr.12, în care locuia din 1979. A început să se judece cu Dana Moisescu, cea care revendica apartamentul fără a depune vreodată dovada dreptului său de proprietate asupra respectivului imobil. În 1999, pe când dosarul său încă se judeca pe fond la Judecătoria Sectorului 5, un bărbat bine coboară dintr-o limuzină cu geamuri fumurii în dreptul casei sale, îl anunţă că a cumpărat toată clădirea şi-i spune, în faţă, că procesele sunt de faţadă, pentru că el are deja o hotărâre judecătoarească definitivă şi irevocabilă în favoarea sa de la Tribunalul Bucureşti, emisă de judecătorul Florea Vişan şi datată 11.03.1999. Au urmat alţi ani de recursuri şi apeluri, dar cineva a avut grijă ca generalul maior Marin Lungu să le piardă pe toate. În iunie 2008 s-a produs inevitabilul: cel mai tânăr erou de război român este aruncat în stradă, alături de soţia sa grav bolnavă. Mobila şi toate bunurile sale, lăsate în curtea casei, au fost furate. Românul căruia un cineast american îi oferea, în anii ’80, nu mai puţin de 10.000 de dolari pentru a-şi povesti viaţa de copil-războinic, era umilit şi abandonat de ţara sa.
„Am pierdut tot. Două luni de zile soţia nu mi-a mai vorbit. A făcut atac cerebral. Eu am pierdut 70% din vederea ochiului stâng şi am început să am dificultăţi de vorbire. Nu mai păţisem aşa ceva din război, după ce am fost în lagărul nazist de la Skromca - Pyarky. Atunci, un an nu am putut vorbi, doar ţipam”, generalul maior Marin Lungu.
După insistenţe disperate, generalul maior Marin Lungu primeşte un apartament al RAAPPS pe strada Alexandru Constantinescu, unde rezistă doar 15 luni. Chiria şi utilităţile treceau de 4.000 lei pe lună, în condiţiile în care eroul de război avea o pensie de 3.000 de lei.
„Mi-am îmbolnăvit copiii, nu ne mai suportam”
„În ultimele două luni nu mai aveam nici bani de mâncare. M-au dat afară pentru neplată. Ne-am mutat la fiica mea, unde am dormit pe jos câţiva ani. Mi-am îmbolnăvit copiii, nu ne mai suportam. În tot acest timp am trimis memorii peste tot, m-am întâlnit cu toţi premierii, cu Boc, cu Ponta, apoi cu Cioloş. Toţi se arătau revoltaţi de situaţie, îmi promiteau că rezolvă şi îmi dădeau un număr de telefon la care apoi nu răspundea nimeni. O metodă clasică, folosită de toţi cei la care am apelat”, a spus general maior Marin Lungu
Batjocura RAAPPS: i-au dat o vilă cu 22 de camere
Până să fie trimis în apartamentul de pe Alexandru Constantinescu, de unde a fost evacuat pentru neplată, RAAPPS i-a făcut mai multe oferte. Cel mai probabil în batjocură, ştiind că bătrânul erou de război nu avea cum să-şi permită. „În 2008, RAAPPS mi-a oferit vila de pe strada Washington nr. 14, fosta reşedinţă a ambasadorului elen. O vilă cu 22 de camere. Am refuzat, eu ceream doar trei camere, în care să pot sta cu soţia, după ce mafia imobiliară m-a lăsat fără casă. Ei îmi dădeau doar de la 5-6 camere în sus”, îşi aminteşte generalul.
Abandonat într-o locuinţă socială
În 2014, generalul s-a mutat în actuala sa locuinţă, un apartament social dintr-un bloc al Primăriei Capitalei. O „pomană” aruncată de statul pe care l-a slujit şi care a permis să fie scos în stradă din propria casă. Se judecă şi acum cu cea care i-a furat apartamentul, cere înapoi măcar contravaloarea acestuia: 57.000 de lei conform unei expertize tehnice sau 34.000 lei în urma unei expertize contabile. Cu banii aceştia s-ar muta în Tulcea natală, deşi are şi aici probleme legale cu pământul lăsat moştenire de bunicii săi. Autorităţile locale refuză să-i recunoască dreptul de proprietate, acesta fiind şi motivul pentru care cerea, în ianuarie 2017, audienţă la ministrul de Interne Carmen Dan.
Răzbunarea lui Traian Băsescu
„Cineva îmi poartă sâmbetele prin ministere, cel puţin la nivel de premier, altfel nu-mi explic de ce mi se întâmplă toate astea, cineva a dat ordin să fiu umilit”, consideră generalul maior Marin Lungu. Suspiciunile sale au fost confirmate încă din 2007, când a aflat că printre cei care au un dinte împotriva sa era însuşi preşedintele României. Traian Băsescu a refuzat să promulge atunci proiectul de lege al Senatului „privind atribuirea unei locuinţe celui mai tănăr erou al Armatei Române, celui mai tânăr veteran de război, decorat cu patru medalii de război şi supravieţuitor al unui lagăr nazist”. Proiectul iniţiat de senatorii Mihail Popescu, Varujan Vosganian, Dan Voiculescu şi Gheorghe Funar a fost adoptat de Senat în aprilie 2007 şi de Camera Deputaţilor în mai 2007, dar respins de preşedintele Traian Băsescu, în iulie 2007. Moment în care generalul Marin Lungu îşi aduce aminte că, printre cei anchetaţi de el în perioada 1992- 1997, prin comisia parlamentară „Apartamentul”, care viza demnitarii ce şi-ar fi însuşit abuziv imobile ale statului, s-a aflat şi Traian Băsescu. Unul din cei mai răzbunători politicieni.
Aventurile de pe front ale cercetaşului Marin Lungu
„Am plecat la război copil de trupă, aveam 7 ani. Tatăl, bunicii, toţi bărbaţii din familia mea s-au întors acasă de pe front fără mâini, fără picioare. Pe vremea aceea trăiam cu inconştienţa copilului. Aveam mereu un cleşte la mine, cu care tăiam sârma ghimpată, să trec pe frontul nemţilor. Săream gardul, aruncam cleştele şi ţineam minte de unde să-l recuperez când mă întorceam, după ce mă eliberau nemţii care mă prindeau. Umblam noaptea prin păduri, iarna, pe geruri cumplite. Am fost mereu în faţa primei linii a frontului. Eram trimis ca cercetaş în rândurile lor, fiind cel mai mic, ajungeam cel mai departe. Trăgeam o capră după mine, era acoperirea mea. Când mă întreba ce-i cu mine vreunul din naziştii printre care umblam, făceam pe surdo-mutul şi eram lăsat să merg mai departe. Şi, în timp ce treceam de-a lungul trupelor, memoram tot ce vedeam. Mă întorceam apoi la ai mei şi le spuneam câţi nemţi erau, câte tancuri şi tunuri aveau, ce armament purtau, ce era în camioane, ce maşini, tot...Uneori, eram folosit să trimit mesaje sau să caut depozite de armament în munţii Tatra. Am avut peste 20 astfel de misiuni. În 1945, am descoperit două depozite de armament în păduri, când am fost prins de germani. Cred că şi-au dat şi ei seama că mă vedeau prea des pe acolo pentru a fi doar un biet copil surdo-mut cu o capră. M-au dus în lagărul de  Skromca- Pyarky. Se terminase războiul de o lună, iar eu încă eram aici. Am fost salvaţi de trupele sovietice şi slovace şi dus la un spital al Crucii Roşii, unde am stat internat câteva luni, traumatizat, fără să mai pot vorbi. M-a întors în ţară din Cehoslovacia pe jos, cu ultimul lot de militari români”, ne povesteşte Marin Lungu.
Decorat de patru ori în teatrul de război
În 1945, pe frontul din Cehoslovacia, ministrul de război al României, Constantin Vasiliu Răşcanu, a fost profund impresionat de copilul Marin Lungu, pe care l-a înaintat la gradul de caporal, la numai 9 ani şi l-a decorat cu „Virtutea Militară de Război- Clasa I-a (de aur)”. „Îl decorez pe acest copil pentru fapte de curaj şi eroism, pentru informaţiile aduse Armatei Române, merită mai mult şi ţara îi va fi recunoscătoare”, spunea atunci ministrul de război. S-a văzut acum cât de recunoscătoare i-a fost ţara. Tot pe front a mai fost decorat cu „Bărbăţie şi Credinţă” clasa a II-a (argint), „Medalia Serviciului Credincios” clasa II-a (argint) şi „Crucea Serviciului Credincios” clasa II-a (argint).
Erou de romane, filme şi personaj de manual pentru elevii români
Eroul de război Marin Lungu, caporal la 9 ani, a devenit o figură emblematică pentru acele vremuri cumplite, în care era nevoie de speranţă şi exemple mai mult ca de orice. Românul a ajuns pe primele pagini ale presei din toată Europa, cel mai tânăr veteran de război din istorie a fost decorat de aproape toate statele aliate, fiindu-i recunoscute meritele excepţionale. S-au scris despre el două romane: „Prea mic pentru un război atăt de mare”, de D.R. Popescu, şi “Prizonier la 9 ani”, de Ion Grecea, şi s-au turnat mai multe firme şi documentare, inclusiv în Slovacia şi Franţa. Marin Lungu a influenţat generaţii de elevi români, povestea sa, “Caporal la 9 ani”, aflându-se în manualele de citire din clasele a IV-a şi a V-a timp de 40 de ani.
Doctor în istorie şi anti-Ceauşescu
După război, generalii Armatei l-au ţinut aproape şi au avut grijă să fie dat la şcoală. A făcut liceul, şi-a licenţa în istorie, iar în 1980 devine doctor în istorie cu o temă unică: „Organele de ordine şi informaţii ale României”. A lucrat în structurile de securitate ale statului, fiind responsabil de fabricile de armament sau din industriile specifice şi a ieşit la pensie în 1986, în cadrul Ministerului de Interne. Fără beneficiile securistului de rând, întrucât s-a pronunţat de mai multe ori împotriva Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu. „M-am ridicat şi am spus că eu nu mă uit la televizor, pentru că nu mai suportam să-i văd pe ăia doi. Şi nici nu am fost de acord cu multe din măsurile lor”, ne spune generalul maior Marin Lungu. Doar statutul său special, de veteran şi erou de război, l-au salvat de închisorile comuniste.
Marin Lungu este, probabil, cel mai spectaculos erou de război român, cu o poveste de viaţă fabuloasă, încărcată de glorie şi dedicată ţării sale. Un erou pe care alţii îl inventează în filme de acţiune, dar pe care autorităţile române îl umilesc.


    
Citeşte mai multe despre:   marin lungu,   erou,   Al Doilea Război Mondial

duminică, 24 septembrie 2017

AVERTISMENT făcut de meteorologii români! Specialiştii anunţă DEZASTRU LA IARNĂ: "Va fi PRĂPĂD! Trebuie să ne pregătim"

22 Sep 2017 - 10:52
Previziuni sumbre lansate ieri de președintele Societății Meteorologice Române, Ion Sandu. Specialistul a vorbit la Antena3 despre fenomenele meteorologice extreme care vor lovi ţara, în următorii ani, şi a prognozat că "iarna aceasta va fi asemănătoare cu cea din 2012".
„Anul acesta, va fi o temperatură mai mare decât anul trecut. La anul, inevitabil, dacă va crește temperatura, forța uraganelor va crește, cantitatea de vapori de apă din atmosferă se va accentua.
Vor fi furtuni cu 150 de km/oră. Iarna asta vor fi viscole foarte puternice, trebuie luate măsuri. Facem deducție logică: dacă și octombrie va fi mai cald, iarna aceasta va fi asemănătoare cu cea din 2012”, a declarat Ion Sandu în emisiunea „La ordinea zilei”.
"Vor fi viscole foarte puternice. Trebuie luate măsuri. În 2012 a fost prăpăd!”, a avertizat Sandu, care a mai precizat că "ne îndreptăm spre evenimente meteo periculoase".
PROGNOZA METEO pentru următoarele trei luni
OCTOMBRIE. În sudul şi vestul ţării, va fi mai cald decât ar trebui în această perioadă a anului şi multe zile senine, cu valori de peste 14 grade. Precipitaţiile vor fi normale, între 20 şi 40 l/mp, în sud, dar în execes în nordul ţării.
NOIEMBRIE. Va fi o vreme cu temperaturi mai mari decât am fost obişnuiţi pentru această lună, iar precipitaţiile vor fi mai puţine în Moldova şi în sudul Olteniei. În mod normal, în această lună, temperaturile medii sunt de până la 5 -8 grade.
Specialiștii spun că va fi cald până în decembrie, apoi ne așteaptă -20°C.
DECEMBRIE. Însă specialiştii Ministerului Energiei se pregătesc de iarnă grea. Dispeceratul Energetic Naţional se aşteaptă ca această iarnă să fie consumuri-record de electricitate şi de gaze naturale, ca anul trecut, când au fost temperaturi de minus 15-20 de grade, înregistrate pentru o perioadă de 7-10 zile.
Citeşte mai multe despre:   iarna,   viscol

vineri, 22 septembrie 2017

Dincolo de suflet – Mihai Coșerariu și Cristina Marin

Dincolo de suflet – Mihai Coșerariu și Cristina Marin

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț, în parteneriat cu Asociația Culturală „Eu cred“, a găzduit, în Sala Expo-Club „Victor Brauner“, lansarea albumului muzical pe compact disc „Dincolo de suflet“ al cantautorilor Mihai Coșerariu și Cristina Marin, precum și a cărților de poezie care au stat la baza textelor cântecelor, joi, 21 septembrie, începând cu ora 17.00. Volumele de poezie așezate ca fundal pentru CD-ul muzical sunt ale lui Mihai Coșerariu și au titlurile: „Așa sunt eu. Poemele dezamăgirii și speranței“, „Dincolo de suflet. Poeme sincere“ și „Amprente lirice“.
Lansarea a fost însoțită de cântecele trio-ului Cristina Marin, Elena Ropotoaia, Mihai Coșerariu, precum și ale invitatei speciale, Sînziana Elena Ailenei, informează un comunicat al Bibliotecii Județene G.T. Kirileanu Neamț.
Au luat cuvântul invitații Ion Asavei – director al Bibliotecii Orășenești „Mihai Eminescu“ Bicaz, Marin Udroiu – profesor de religie, Cornel Duculesc  – profesor, fost director al Școlii cu clasele I-VII Bicazu Ardelean.
Întâlnirea a fost moderată de Dan Iacob, bibliotecar în cadrul Compartimentului Imagine-Patrimoniu al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“
Dan Iacob: „Bine ați venit la Biblioteca Județeană «G.T. Kirileanu», în Sala Expo-Club «Victor Brauner», unde găzduim o lansare de CD în parteneriat cu Asociația Culturală «Eu cred» Tașca, cu oameni pasionaţi de frumos  de pe Valea Bistriței, pe care i-am cunoscut mergând la manifestările găzduite de Biblioteca «Mihai Eminescu» din orașul Bicaz, regăsindu-i apoi la Bicazu Ardelean ori la Tașca. Iată că, de data aceasta sunt prezenți la Biblioteca Județeană. Dincolo de acest CD am așezat pe masă și cele trei volume de versuri care stau la baza cântecelor de pe CD. Pentru început voi da cuvântul lui Ion Asavei, directorul Bibliotecii «Mihai Eminescu» Bicaz, rugându-l să  ne spună cum a intrat în această aventură spirituală cu Asociația Culturală «Eu cred»“.
Ion Asavei: „Doamnelor și domnilor, iată, ne reîntâlnim sau ne întâlnim aici, la Biblioteca Județeană «G.T. Kirileanu» din Piatra Neamț, cea care patronează activitatea bibliotecilor publice din Neamț. Și nu este întâmplător că am ajuns aici, pentru că, după cum vedeți și dumneavoastră, am alături de mine prieteni dragi, pe care deja i-ați ascultat cântând și care, de fiecare dată, înnobilează cu prezența lor activitățile de la Biblioteca «Mihai Eminescu» Bicaz. Mă refer la prezentări de cărți sau vernisaje de expoziții. Ne-am cunoscut cu ani în urmă, când am ajuns, în calitate de gazetar, pe Valea Bicazului și am aflat cu surprindere că există acești oameni, care făceau festivaluri de muzică folk și antrenau copiii Văii Bicazului în a mânui chitara și a cânta muzică de calitate. Am rămas uimit când am văzut ce se întâmpla și cum apa zburdalnică a Bicazului era concurată de această trupă, formată din doi oameni la început, cărora li s-a adăugat și doamna profesoară Elena Ropotoaia. Formația a devenit interesantă, pentru că, pe lângă faptul că promovează muzica folk, a antrenat copiii și, mai mult decât atât, a inițiat festivaluri, manifestări, culminând cu Festivalul „Dăm Folk“, ajuns la a doua ediție. Muzică de calitate, melodii de calitate, poet de calitate, zic eu – Mihai Coșerariu- , care, iată, a ajuns la al patrulea volum de versuri. El are o ușurință a versificației, este un tip vulcanic, care reușește să ne angreneze pe toți, astfel că îl consider «frumosul nebun al Văii Bicazului», parafrazând titlul unui celebru roman. Sunt onorat pentru că, odată descoperiți, am intrat în legătură, iar ei au fost foarte receptivi la invitațiile noastre, ale Bibliotecii Bicaz, cu o stare de spirit pe care o ridică și o țin la un înalt nivel calitativ. Cei trei formează un tot muzical, deși sunt trei spirite diferite: vulcanicul Mihai Coșerariu, liniștea și dulceața interioară a doamnei Cristina Marin și starea de echilibru a doamnei Elena Ropotoaia. Le urez succes, mă bucur că am participat la acest eveniment și nu oricum, ci în calitate de vorbitor“.
Cornel Duculescu, fost director al Școlii cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean: „În urmă cu vreo cinci ani, în biserica nouă de la Bicazu Ardelean s-a organizat o manifestare cu prilejul Crăciunului, sprijinită pe un recital de colinde susținut de un grup de copii de la Dămuc, instruit de Mihai Coșerariu. Colindele acompaniate de chitare au răsunat în biserică senzațional, cu o rezonanță deosebită. L-am văzut atunci pe Coșerariu ca pe un om cu neastâmpăr, dedicat muncii, pasiunii pentru formarea copiilor. I-am propus să vină și la noi, la Școala Bicazu Ardelean, dacă poate, să descopere copii talentați, pe care să-i inițieze, să-i îndrume. M-a impresionat faptul că nu a stat mult pe gânduri, ba chiar i-a surâs ideea și în zilele următoare a dat curs invitației. Așa se face că astăzi s-a ajuns la peste 40 de copii care știu să cânte, s-au perfecționat și participă la festivaluri, au primit premii și sunt deja cunoscuți. Le urez succes și îmi exprim speranța că  poate la următorul album vor fi patru membri ai formației, având în vedere că aici se află și Sînziana, care s-a alăturat grupului «Eu cred». Ar putea fi un album, să zic: M.E.C.S.! Nu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ci Mihai, Elena, Cristina și Sînziana“.
Marin Udroiu: „M-am simțit îndemnat să răspund invitației minunate a prietenilor pe care mi i-a dat Dumnezeu și am simțit că am ceva să vă spun. În primul și primul rând mi s-a întâmplat ceva minunat astăzi și atunci când sufletul mi-e plin, mi se pare un act de egoism să țin pentru mine. Pentru că obișnuiesc să dau un titlu la ceea ce urmează să spun, astăzi m-am gândit la titlul următor: «Semănătorii de lumină». Cei care seamănă lumina. Astăzi m-a întrebat o fetiță, pe care o cheamă Diana: «Domnule profesor, de ce la ora de religie îmi bate inima mai tare?» Ce legătură are aceasta cu evenimentul de astăzi, veți vedea. Nu-i așa, sunteți de acord, că adevărata sărbătoare de suflet este atunci când ne bate inima mai tare? Autorul acestor versuri a început să scrie după ce Dumnezeu l-a scos din groapă ca pe Iosif din Vechiul Testament, pentru că a avut o boală în urma căreia era să nu mai fie. De multe ori l-am întrebat «Ce rol a avut boala aia în viața ta?» Și mi-a mărturisit: «M-a trezit!»“.
Dan Iacob: „Mulțumim prietenilor de pe Valea Bicazului că au fost alături de noi în această seară, vă mulțumim dumneavoastră că v-ați făcut timp să ajungeți la această manifestare a Bibliotecii Județene și vă așteptăm și la altele. A început toamna și Biblioteca intră într-un program susținut. Săptămâna viitoare vom avea lansarea unui proiect de modelaj în lut, vernisajul unei expoziții colective de pictură, alte activități culturale. De pe websiteul nostru, de pe cel al Consiliului Județean, din presă, de pe afișe veți afla detalii despre toate acestea și, în măsura în care timpul vă permite, vă așteptăm alături de noi!
Elena CRISTEA

Distribuie acest articol:

Spitalul Roman: Rezultate ciudate la concursul pentru postul de manipulant - nota 8.00 la proba scrisă...nota 1.00 la proba orală

Spitalul Roman: Rezultate ciudate la concursul pentru postul de manipulant - nota 8.00 la proba scrisă...nota 1.00 la proba orală

manipulant concursuri spitalJoi, 21 septembrie, pe pagina de internet a Spitalului Roman au fost afișate rezultatele finale după desfășurarea probelor pentru angajarea pe un post de manipulant, muncitor necalificat, pentru Serviciul ATAAC.
Contestații se pot face până vineri, 22 septembrie, la ora 15.00, așa cum precizează anunțul oficial.
Din cele anunțate oficial de Spitalul Roman putem observa ca o regula general valabilă la concursurile organizate de unitate medicală romașcană; note foarte mari la proba scrisă și note foarte mici la proba orală.
La fel se întâmplă și în cazul rezultatelor pentru postul de muncitor necalificat – manipulant bunuri, la Serviciul ATAAC.
Există și o persoană ADMISĂ care a obținut nota 9.00, la proba scrisă și 8.06, la proba orală.
Rezultatele celorlalți opt candidați surprind prin notele obținute de aceștia la proba orală, note ciudat de mici față de rezultatele la proba scrisă.
Un candidat a obținut 10.00, la proba scrisă și 3,90, la proba orală.
Un alt candidat, a obținut 8.00, la proba scrisă și 1.00 la proba orală.
Nota 1.26, la proba orală, a obținut alt candidat care la proba scrisă a obținut nota 8.00.
Romanul Financiar

joi, 21 septembrie 2017

Umila poveste a pretului benzinei si muschii guvernului

Adevărul este simplu: nu poți vorbi fără emoție despre prețul benzinei (inclusiv al motorinei și GPL, firește), atât timp cât în România sunt înmatriculate între 6,6 și 6,8 milioane de autovehicule care sunt alimentate cu astfel de produse petroliere.  În România s-au rafinat 11,22 milioane tone de țiței în anul 2015[1], din care circa 4 milioane a fost extras din zăcăminte românești, iar în anul 2016 s-au rafinat circa 11 milioane de tone de țiței[2], din care in jur de 3,6 milioane tone s-au extras în România. Diferența (cam 7,5 milioane de tone) a fost importată.
Cea mai mare parte a produselor petroliere, rezultate în urma procesului de rafinare, sunt destinate consumului intern. Ponderea pe tipuri de autovehicule înmatriculate (la finele anului 2015[3]) în România ne arată că în proporție covârșitoare produsele petroliere vândute la pompă sunt destinate turismelor (circa 78% din totalul de vehicule înmatriculate), adică în jur de jumătate din vânzările cu amănuntul.
Prin urmare, primul impact în cazul majorării prețului benzinelor și motorinelor la pompă, cel emoțional, se propagă la nivelul posesorilor celor aproximativ 5 milioane de turisme; care în marea lor majoritate sunt deținute de persoane fizice. Oameni care își duc copiii la școală, pleacă în concedii sau doar la pescuit, își fac piața, merg la serviciu sau la țară în weekend.
Al doilea tip de impact, cel mai puțin vizibil, revine din transferul costurilor majorate ale companiilor profilate pe transportul rutier (marfă și persoane), care dețin circa 15% din vehiculele din parcul înmatriculat în România, către tarifele practicate de aceste companii. Unele mărfuri sunt purtătoare marginale de costuri de transport, altele sunt mult mai dependente de modificările (în sus) ale acestui tip de costuri.
Așadar, atunci când se anunță sau apare o majorare a prețului benzinelor și motorinelor la pompă, consumatorul obișnuit își vede foarte rapid afectat bugetul destinat cumpărării combustibilului pentru autoturism și apoi, cu o oarecare întârziere și pe cel alocat cumpărării de alimente sau al achiziției unor servicii ocazionale (transport în comun, servicii de curierat etc.). Nu doar vacanța poate fi mai scumpă, ci și traiul de zi cu zi.
DE CE ȘI CUM SE SCUMPEȘTE BENZINA?
Modul de formare al prețului benzinelor și motorinelor pentru vânzarea cu amănuntul (la pompă) sunt exemplul perfect, aproape didactic despre cum un guvern își colectează taxele, și mai puțin un exemplu despre cum se reflectă costurile în preț. Altfel spus, taxele reprezintă peste 50% din prețul de vânzare cu amănuntul al benzinelor și motorinelor, iar politicile de formare a costurilor proprii ale companiilor rămân să fie responsabile de diferență.
Deci, dacă guvernul decide, prin Codul Fiscal, să schimbe într-un anumit fel schema de taxare (accize, TVA, dar și alte taxe directe) a activității companiilor petroliere și a produselor sale destinate pieței, devine actorul care influențează în proporție de 60 – 65% formarea prețului final. Dar să luăm lucrurile pe rând.
În primul rând, prețul la pompă este influențat de costurile cu achiziția materiei prime, sau a țițeiurilor și, uneori, a motorinelor de primă cracare sau păcurilor, care se adaugă în rețetele de rafinare. Dacă țițeiul este de producție autohtonă (cazul OMV Petrom), atunci acest preț este unul intern, numit și de transfer și el se va reflecta ca atare în costurile de rafinare[4]. Dacă țițeiul este importat, atunci costul materiei prime este dat de prețul de achiziție și taxe vamale.
OMV Petrom nu este total liberă în formarea prețurilor de transfer. De altfel, statul îi impune să constituie un dosar al prețurilor de transfer, astfel încât formarea sa și taxarea profiturilor să poată fi urmărite. Dar prețul de transfer nu poate să nu includă costurile de foraj-extracție, plata redevențelor (la extracție și de transport pe conducte) și plata transportului pe calea ferată sau rutier.
Redevențele se calculează potrivit normelor emise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale și sunt corelate cu cotațiile internaționale ale țițeiurilor. În medie, la țiței redevența reprezintă între 6 și 7% din producția de țiței extras[5]. Costurile de foraj rezultă din însumarea costurilor efective de extracție, dar și a celor de mentenanță, amortismente etc., oarecum la fel ca în cazul oricăror activități de producție.
Dar aici pot interveni și alte genuri de taxare, așa cum a fost taxa pe infrastructură (cunoscută ca ”taxa pe stâlp”) care nu putea să nu fie reflectată în costuri, deci transferată de companie către prețul final de vânzare al produsului petrolier. De asemenea, obligația impusă companiilor petroliere de o directivă europeană, reglementată în România de Legea nr.360 din 2013, astfel încât această categorie de costuri să fie transferată integral companiilor petroliere, precum și cea privind costurile de adăugare de biocombustibili în produsele vândute – sunt categorii de costuri care se reflectă în prețul final.

Figura 1: Evoluția prețului petrolului în ultimele 6 luni[6]
Nu doar creșterea prețului la țițeiuri pe piețele internaționale afectează costurile de rafinare, ci și performanța monedei naționale. Având în vedere că trei pătrimi din țițeiul rafinat în România provine din import, iar compania OMV Petrom își corelează într-o anumită proporție prețul de transfer cu cotațiile internaționale ale țițeiurilor (cum am arătat mai sus, pe scurt), costurile sunt sensibile la cursul leu – dolar SUA, în același mod în care sunt afectate de cotația din ziua la care se semnează contractele de achiziție de țiței.
Acest tip de modificare a costului este în general inerțial, pentru că în contabilitatea firmelor creșterile sau scăderile de cotații sau paritate a monedelor sunt operate atunci când se recepționează marfa.
Prețul la pompă al benzinelor și motorinelor este, mai apoi, influențat de taxele impuse la vânzarea cu amănuntul. Acciza se calculează în euro, deci depinde de paritatea leu – euro specificată de Ministerul de Finanțe în Codul Fiscal, care nu este aceeași cu paritatea anunțată zilnic de BNR (Codul Fiscal ia în calcul un curs euro – leu de 1 / 4,738). TVA se calculează după aplicarea accizei la produsul petrolier.
Așadar, dacă guvernul anunță o supra-acciză de 0,32 lei la un litru de produs petrolier vândut la pompă (așa cum va fi începând cu data de 1 octombrie 2017), după aplicarea TVA creșterea de preț datorată cumulului celor două taxe va fi de circa 0,39 lei la litru. Firește, orice companie va prefera rotunjirea la 0,4 lei per litru.
Nu în ultimul rând, mai intervine și sentimentul pieței. O creștere bruscă a cotațiilor internaționale ale țițeiurilor, un eveniment natural catastrofal (cum a fost uraganul ”Irma”), un conflict militar de amploare care să afecteze producția de țiței a unor state relevante, o schimbare a politicilor OPEC, scăderi dramatice a indicilor bursieri care să determine investitorii să facă investiții în stocuri de mărfuri etc. pot propulsa în sus prețurile, cu o reflectare în termeni de zile sau chiar ore în prețul la pompă.
Explicația ține de faptul că, într-o piață liberă, companiile petroliere care anticipează probleme în anumite momente, ca cele enunțate, încearcă să-și constituie rapid rezerve de cash, iar creșterea prețului la pompă este o soluție evidentă. Dar pot fi și alte explicații, cum ar fi dispariția rapidă a mărfurilor, datorată unei cereri masive într-o anumită zonă (de exemplu cererea crescută de benzină a SUA după trecerea uraganului ”Irma”).
În România funcționează și principiul formatorului de piață, rol care este acordat informal companiei OMV Petrom, pentru că este o companie integrată, cu producție domestică de țiței, care deține o capacitate relevantă de rafinare (circa 4,5 milioane tone anual) și are numărul cel mai mare de stații de distribuție a carburanților auto.
Prin urmare, o ajustare a prețurilor la pompă pe care o operează OMV Petrom va fi aproape imediat urmată de toate celelalte companii, precum și de retailerii independenți, fără să se poată pune problema unei înțelegeri neconcurențiale. Cu precizarea că este vorba de urmarea unor tendințe, nu de corelarea efectivă, ”la virgulă”, a prețurilor celorlați retaileri cu prețurile OMV Petrom.
Așadar, nu este de mirare că anunțul guvernului cu privire la (re)impunerea supra-accizei a provocat o creștere – ba chiar una anticipată – de preț la pompă a combustibililor auto. Tot ce am enunțat mai sus vine să explice și cum, și de ce se întâmplă acest lucru. Mai mult chiar, ne arată și de ce nu este posibil ca o creștere de taxă de 0,4 lei per litru să fie absorbită de companiile petroliere prin renunțarea (prezumată) la o parte din profiturile proprii.
O creștere de preț de 0,4 lei per litru va reprezenta, începând cu 1 octombrie 2017, circa 7-8% din prețul total de vânzare. Cum circa 52-55% din prețul final sunt taxele, iar circa 30% din prețul final este costul combinat al prețului țițeiului (ponderat cu cotația leu – dolar SUA)[7], marja pe care o are la dispozitie compania petrolieră este nu mai mare de 15-19%.
Dacă amendăm cei, hai să zicem 19% cu costurile date de redevențele pe transport, întreținerea stocurilor obligatorii, plăți salariale, costurile de rafinare și transport, mentenanța, protecția mediului etc., rezultă că marja de profit efectiv al retailerului este de maxim 9%. Aceasta este și limita sa de intervenție, adică în realitate mult mai puțin decât și-ar fi dorit[8] premierul Tudose și ministrul de finanțe Mișa de la companiile petroliere.
CE POLITICI DE FORMARE A PREȚURILOR APLICĂ ALTE STATE; DOUĂ STUDII DE CAZ
Primul caz analizat pe scurt va fi cel al Marii Britanii, unde modul de formare al prețului benzinelor și motorinelor este destul de asemănător cu cel din România; în fine, confirmând mecanismele concurențiale de formare a prețurilor dintr-o piață liberă.
Astfel, din prețul la pompă în medie circa 60% reprezintă taxele impuse de stat, 30% reprezintă costurile cu materia primă rafinată, iar între 1 și 5% este marja de profit a retailerului. Până în anul 1996, procentul taxelor în prețul litrului de combustibil auto, în Marea Britanie, era de circa 43%.
Figura 2: Schimbarea modelului de taxare a combustribililor auto în Marea Britanie[9]
De fapt, guvernul conservator condus de John Major este cel care a crescut în mod accelerat pachetul de taxe aferent unui litru de combustibil auto, începând cu anul 1993 creșterile anuale de taxe depășind cu circa 3% inflația din Marea Britanie.
Scopul declarat a fost, printre altele, acela de a descuraja folosirea autoturismelor ca măsură de protecție a mediului înconjurător și, bineînțeles, de creștere a veniturilor bugetare.
În perioada recentei crize financiare, guvernul Marii Britanii a decis o creștere a TVA de la 17,5% în anul 2010 la 20% în anul 2011; dar a însoțit măsura de anumite facilități (înlesniri) fiscale acordate transportatorilor.
Din anul 2013, însă, pachetul de taxe nu a mai cunoscut nicio schimbare, deși a intervenit, în anul 2015, o puternică ieftinire a prețului petrolului la nivel mondial, care putea oferi guvernului un spațiu pentru o astfel de decizie. Dar guvernul britanic a interpretat corect evoluțiile din piață și a lăsat companiilor petroliere suficient spațiu pentru a absorbi șocul scăderii bruște a cotațiilor petrolului.
Un alt exemplu este cel oferit de Republica Moldova, unde prețul produselor petroliere este unul reglementat de ANRE-ul de la Chișinău, conform Metodologiei de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (nr.263 din 2007).
Republica Moldova a preferat să nu lase prețurile să fluctueze liber din mai multe motive. Republica Moldova este un importator net de produse petroliere, cantități importante fiind importate chiar din România, de la toate cele trei rafinării: Petromidia (auto și cu barje, prin portul Giurgiulești, de la Dunăre), Petrotel și Petrobrazi (auto).
Ca economie emergentă și încă ezitând între Uniunea Europeană și CSI, Republica Moldova preferă să lase statului mai multe pârghii de control în economie, deși acest lucru nu contribuie întotdeauna la protecția intereselor populației și ale companiilor moldovenești.
Conform surselor publice[10], prețul benzinei în anul 2015 conținea un pachet de taxe (acciză și TVA) de 35,7%, iar cel al motorinei de 27,3%. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor (situate în medie la circa 0,8 euro per litru, cu o variație ușor negativă la motorine și peste plafon la benzine) erau mari, iar în anul 2016 s-a ajuns la controverse publice; companiile și retailerii fiind acuzați că ridică nejustificat prețul la pompă și ANRE că nu intervine.
ANRE a răspuns publicând un nou proiect de Metodologie de calcul al plafoanelor maximale de prețuri, care să o înlocuiască pe cea din 2007, urmând ca, de la 1 aprilie 2016 să o pună în aplicare. Acest lucru nu s-a întâmplat, așa că premierul Pavel Filip a publicat o scrisoare deschisă către ANRE[11], solicitând lămuriri privind modul de reglementare a prețurilor, după ce prețul la pompă cunoscuse noi creșteri. Cu alte cuvinte, modelul de control al prețurilor nu funcționează. Sau cel puțin în Republica Moldova așa se întâmplă.
ÎN LOC DE CONCLUZIE
Cât timp piața este liberă, formarea prețurilor presupune un echilibru între cerere și ofertă. În același timp, modelul de taxare actual, care implică un pachet ce depășește jumătate din prețul la pompă a benzinelor și motorinelor, nu va fi schimbat, pentru că aduce venituri importante bugetului de stat.
Astfel, OMV Petrom a plătit, în anul 2015, circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat[12], reprezentând TVA și accize colectate, iar Grupul Rompetrol a vărsat în același an bugetului statului circa 5,9 miliarde de lei, TVA și accize colectate[13]. Astfel de resurse nu sunt doar consistente, ci și predictibile, deci vitale pentru bugetul statului.
Competiția între companii se face la nivelul costurilor de foraj-extracție (aici OMV Petrom este destul de dezavantajată, prin faptul că operează multe zăcăminte mici, puțin productive și aflate în declin), al marjelor de rafinare, precum și a calității produselor finale. Nu în cele din urmă, contează și calitatea serviciilor din benzinării.
Dar diferența, când vorbim de prețul la pompă, este dată de de două mari categorii de fluctuații, care sunt fluctuații de prag: modificările cotațiilor internaționale ale petrolului și politicile fiscale ale guvernului. Așadar, dacă prețul la pompă crește brusc, omul obișnuit trebuie să se întrebe: ce s-a întâmplat? A crescut prețul petrolului (inclusiv prin scumpirea dolarului în raport cu leul românesc), sau guvernul a crescut taxele? Dacă prețul crește din alte cauze, atunci trebuie să intervină Consiliul Concurenței.
Ideea este să rămânem vigilenți și, de ce nu, să taxăm imediat orice comportament anormal, fie că acesta aparține guvernului ori poate fi atribuit companiilor petroliere. Și, mai ales, să fim atenți să nu cădem în capcana retoricilor din mesajele stakeholderilor, în care sunt experți atât politicienii, cât și comunicatorii angajați de companiile petroliere.
NOTE___________________
[1]https://www.agerpres.ro/economie/2016/04/10/cnp-romania-a-consumat-anul-trecut-11-2-milioane-de-tone-de-titei-in-crestere-cu-3-9-fata-de-2014-10-46-33 [2]http://www.capital.ro/importam-tot-mai-mult-titei-pentru-a-acoperi-consumul-de-carburanti-2.html
[3]http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/vehicule_inmatriculate_si_accidente_de_circulatie_rutiera_anul_2015.pdf
[4] În funcție de politica companiei, prețul de transfer poate fi unul mare, sau mai mic, în funcție de politicile manageriale, prin care profitul este colectat în segementul de upstream (foraj-extracție) sau downstream (prelucrare și vânzare)
[5] În anul 2015 OMV Petrom a achitat în contul redevențelor cuvenite statului român suma de 656 milioane de lei, iar în anul 2016 a achitat 579,6 milioane de lei
[6] http://www.infomine.com/investment/metal-prices/crude-oil/6-month/; apud Daniel Apostol, ROPEPCA – ”Fuel overcharges prevent further price reduction”
[7] În cazul companiei OMV Petrom, care are producție internă, costul în upstream se poate regăsi în prețul final al produselor pentroliere într-un procent ceva mai redus, de circa 25-27%
[8] Omenește, o astfel de dorință poate fi înțeleasă, poate chiar acceptată. Nu și de la un înalt funcționar al statului, care nu angajează un discurs public (culmea, însoțit și de amenințări transparente la adresa companiilor petroliere) fără a avea la bază o analiză temeinică. Nu într-un stat european serios.
[9] https://www.petrolprices.com/the-price-of-fuel.html
[10] http://jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/recomandari-pentru-anre-privind-noua-metoda-de-formare-a-preturilor-pentru-benzina-si-motorina/
[11] http://gov.md/ro/tags/pavel-filip-anre-pretul-la-carburanti-benzina-motorina-scumpire
[12] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/cati-bani-au-incasat-in-2015-statul-roman-si-cel-austriac-de-la-omv-petrom-15438477
[13] http://www.focus-energetic.ro/rompetrol-asigura-11-din-pib-ul-romaniei-si-15-500-de-locuri-de-munca-36686.html
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro