vineri, 26 mai 2017

Se schimbă Codul bunelor maniere. Șapte reguli noi de bună purtare

Autor: Nadina Câmpean 26 Mai 2017 - 19:06
Se schimbă Codul bunelor maniere. Șapte reguli noi de bună purtare


Codul bunelor maniere rămâ­ne cartea sfântă pe care trebuie să o respectăm cu toții când ne gândim la educație și bun-simț. Vremurile s-au schimbat, multe reguli au rămas va­labile, deși, uneori, avem senzația că nu se potrivesc cu epoca actuală. În­tre timp, au apărut situații de neima­ginat în urmă cu sute de ani, iar noi trebuie să ne adaptăm timpurilor în care trăim.
1. Nu merge niciodată în vizită neanunțat. Pe principiul “Ce ție nu îți place, altuia nu-i face”, sună sau trimi­te un SMS înaintea unei vizite, chiar dacă este vorba despre un prieten apropiat. Cine știe? Poate vei fi chiar tu cel care va avea o surpriză…
2. Nu așeza niciodată geanta pe scaun și nici nu o ține în poală. Dacă poșeta este mică, o poți pune discret pe masă. O geantă de mână poate fi agățată pe spătarul scaunului, iar ser­vieta trebuie să stea pe podea.
3. Sacoșele din plastic se folo­sesc doar la supermarket. Oricât de cool și de inovativ ți-ai dori să fii, nu sări calul în așa manieră încât să ieși cu sacoșe din plastic în oraș. Doar nu-ți dorești să devii subiect de glume proaste...
4. Nu îți aștepta oaspeții în pi­jama. Cu toții ne simțim extrem de confortabil acasă, însă asta nu în­seamnă că trebuie să ne așteptăm pri­etenii cocoțați în vârful patului și să le dăm senzația că ne deranjează. Nu trece în extrema cealaltă și nu apela la haine de seară.
5. Cel mai important loc în mași­nă este cel din spatele șoferului. Însă, indiferent unde va sta femeia, nu este demodat ca bărbatul să îi deschidă ușa și să o ajute să coboare din mașină. În lumea oamenilor de afaceri, unde se consideră că femeile și bărbații sunt egali, nu există această regulă.
6. Femeia plătește masa când face invitația. Regula se aplică mai ales când e vorba despre oameni de afaceri, însă e bine de reținut că nu mai este bătut în cuie faptul că bărba­tul este cel care va achita totul. Dacă o femeie invită un domn la masă, trebu­ie să pregătească și fondurile necesa­re. Dacă el insistă să achite nota, ea nu trebuie să se lupte. Femeia poate ceda.
7. Diamantele se poartă și ziua. Pe vremuri, diamantele erau dedica­te doar femeilor căsătorite și puteau fi purtate doar seara. Acum, pot fi purtate de absolut oricine își dorește atât timp cât și le permite. Desigur, ziua se vor purta cerceii sau brățările cu pietre discrete, iar seara, colierele voluminoase.
Citeşte mai multe despre:   cod,   bune maniere,   noi reguli

Împăratul muştelor, DramaClub Botoşani, cel mai bun spectacol de teatru tânăr la a doua ediţie RELIEF, 2017

A doua ediţie RELIEF s-a încheiat duminică, 21 mai 2017, după patru zile de laborator de teatru intensiv. Şase dintre cele mai bune trupe de liceu din România, în total peste 120 de adolescenţi, au urcat pe scena Teatrului EXCELSIOR şi au reinterpretat scene din opera lui Carlo Goldoni. Texte din piesele Slugă la doi stăpâni, Cafeneaua, Piaţeta sau Bădăranii au constituit punctul de pornire pentru sesiunile de lucru cu regizori şi muzicieni profesionişti, iar mai apoi, au fost trecute prin filtrul contemporan al adolescenţilor şi sintetizate în momente dinamice de comedie care au făcut deliciul întregii săli, în ultima seară de festival.



Prilej de revizitare a teatrului clasic, seara de duminică a fost şi una de premiere. Timp de trei zile, actorii Dorina Chiriac, Florin Piersic Jr. şi Marius Florea Vizante, membrii ai juriului RELIEF, au urmărit reprezentaţiile celor şase trupe şi au ales cel mai bun spectacol de teatru tânăr al ediţiei.


Premiul secţiunii competiţionale a RELIEF, în valoare de 8.000 de lei, oferit de Teatrul EXCELSIOR, a revenit trupei DramaClub Botoşani, pentru spectacolul Împăratul muştelor, adaptare după romanul lui William Golding.


Amfitrion al Galei a fost actorul Alex Bogdan, ale cărui momente şi intervenţii s-au aliniat cu spiritul tânăr al evenimentului.


Making of:


***
Dedicat liceenilor, RELIEF este primul proiect din România gândit să prezinte publicului bucureştean atât produsele unui portofoliu cât şi rezultatele creative ale unui laborator intensiv de patru zile. RELIEF creează un context prielnic experimentului sub presiune, un context care îşi propune să dezinhibe şi să elibereze spiritul creator, toate acestea însă sub îndrumarea unor profesionişti.

Pentru mai multe informaţii:
http://relief.teatrul-excelsior.ro/  // https://www.facebook.com/laboratorelief/

Peste 350 de cineaşti şi studenţi ai facultăţilor de film solicită domnului Ionuţ Vulpescu, Ministrul Culturii, să susţină reforma cinematografiei

SCRISOARE DESCHISĂ
În atenţia Domnului Ministru Ionuţ Vulpescu
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale


Ieri, 23 mai 2017, plenul Camerei Deputaţilor a respins, fără nici un fel de dezbatere publică, Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2016, pe baza unui aviz negativ din partea Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Raportul Comisiei, redactat în data de 22 mai 2017, include ca singur argument împotriva ordonanţei de urgenţă (în condiţiile menţionării avizelor pozitive din partea Consiliului Legislativ şi a Comisiei pentru învâţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor) faptul că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale "nu susţine adoptarea proiectului de lege", poziţie transmisă în cadrul şedinţei Comisiei din data de 16 mai 2017 de domnul Secretar de stat Alexandru Pugna.

În aceste condiţii, cineaştii semnatari, alături de membrii Consiliului de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei vă solicită:

Să ne precizaţi care sunt motivele pentru care Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu susţine proiectul de adoptare a OUG 91/2016, în condiţiile în care acesta a fost elaborat, în decursul unui an întreg şi pe baza unui larg proces de consultare şi dezbatere, tocmai pentru a răspunde unor chestiuni critice ale sectorului;
De ce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a propus eventuale amendamente acestui act normativ, ci a susţinut respingerea sa integrală;
Cum anume intenţionează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale să răspundă acestor probleme critice, care ţin de sprijinul acordat producţiei de film, de obligaţiile europene ale României, de starea critică a patrimoniului cinematografic naţional şi de lipsa unei reţele de cinematografe care să asigure atât accesul la cultură prevăzut de Constituţia României tuturor cetăţenilor, cât şi posibilitatea exploatării în cinematografe a filmului românesc?

Vă reamintim că membrii Consiliului de administraţie al CNC, precum şi reprezentanţi ai breslei v-au solicitat în mai multe rânduri o întâlnire pentru a discuta despre extrem de necesara reformă a cadrului legislativ şi administrativ a sectorului cinematografic, solicitări la care nu au primit nici un răspuns.

Este evident că există persoane care doresc menţinerea status quo-ului, însă sperăm că dumneavoastră veţi acorda tuturor reprezentanţilor sectorului cinematografic, semnatarii de mai jos aparţinând unor generaţii, profesii şi experienţe profesionale extrem de diferite, şansa unui dialog şi a îmbunătăţirii cadrului legislativ şi administrativ pentru o consolidare a concurenţei, transparenţei, competenţei, profesionalismului şi calităţii în domeniul cinematografic.

Vă mulţumim,

Membrii Consiliului de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei
Melinda Boros
Oana Radu
Horia Romanescu
Andrei Rus


Membri ai comunităţii cinematografice:

Regizori/regizoare
Roxana Andrei, regizoare
Florin Babei, regizor
Matei Branea, regizor
Vlad Cantoreanu, regizor
Nae Caranfil, regizor
George Chiper, regizor/director de imagine
Dan Chişu, regizor/producător
Igor Cobileanski, regizor
Alessia Cremenescu, regizoare
Andrei Creţulescu, regizor/producător
Tudor Cristian Jurgiu, regizor
Andreea Cristina Borţun, regizoare
Laura Căpăţână, regizoare
Raluca David, regizoare
Bogdan Drumea, regizor
Dragoş Dulea, regizor
Florina Dumitrache, regizoare
Andrei Dăscălescu, regizor
Cecilia Felmeri, regizoare
Anna Florea, regizoare
Şerban Georgescu, regizor/producător/monteur
Andrei Gheorghe, regizor
Oana Giurgiu, regizoare şi producătoare
Tudor Giurgiu, regizor/producător
Vlad Gliga, regizor/production manager
Stere Gulea, regizor
George Gänæaard, regizor/director Short Film Breaks
Andrei Gruzsniczki, regizor/scenarist
Alexandra Gulea, regizoare
Marcu Hadrian, regizor
Valentin Hotea, regizor
Cristi Iftime, regizor
Bács Ildikó, regizor
Ion Indolean, regizor
Hendi Jamil, regizor
Radu Jude, regizor
Robert Lakatos, regizor/producător
Ana Lungu, regizoare
Sergiu Lupşe, regizor/scenarist/monteur
Andreea Lăcătuş, regizoare
Monica Lăzurean-Gorgan, regizoare/producătoare
Alexandru Maftei, regizor
Alexandru Mavrodineanu, regizor
Mihai Mincan, regizor
Claudiu Mitcu, regizor/producător
Flavius Moldovan, regizor
Radu Muntean, regizor
Bogdan Mustaţă, regizor
Ilinca Neagu, regizoare
Paul Negoescu, regizor/producător
Mona Nicoară, regizoare
Ozana Nicolau, regizoare
Doru Niţescu, regizor, conferenţiar universitar, directorul departamentului "Regie de film şi TV, Producţie de film" UNATC
Bogdan Theodor Olteanu, regizor
Vlad Petri, regizor
Lucian Pintilie, regizor
Radu Potcoavă, regizor
Vlad Precup, regizor
Adrian Pârvu, regizor
Emanuel Pârvu, regizor/actor
Adina Pintilie, regizoare/producătoare/director artistic al Festivalului BIEFF
Anda Puşcaş, regizoare
Botond Püsök, regizor
Dan Radu Mihai, regizor
Mirona Radu, regizoare
Raluca Răcean Gorgos, regizoare
Iula Rugină, regizoare
Adrian Sitaru, regizor
Alexandru Solomon, regizor
Ana Szel, regizoare
Andrei Tănase, regizor
Viorel Timaru, regizor
Sarra Tsorakidis, regizoare
Alexandru Tudor, regizor
Emanuel Vasiliu, regizor
Kiki Vasilescu, regizor
Ana Vîjdea, regizoare/director de imagine
Andreea Vălean, regizoare/scenaristă
Eliza Zdru, regizoare

Producători/producătoare
Ştefan Alexa, producător
Irina Andreea Malcea, producătoare
Anamaria Antoci, producătoare
Alexandra Buzaş, producătoare
Alma Cazacu, producătoare şi VFX Artist
Bogdan Crăciun, producător
Codruţa Creţulescu, producătoare
Horaţiu Curutiu, producător/director de imagine
Eugen Dincă, producător
Ioana Drăghici, producătoare
Cristina Dobriţoiu, producătoare
Helga Fodorean, producătoare
Carla Fotea, producătoare
Ramona Grama, producătoare
Cristina Iordache, producătoare
Ioana Lascăr, producător
Eugen Matei Lumezianu, producător
Ágnes Maksay, producător
Raluca Mănescu, producătoare
Oana Muntean, producătoare
Bianca Oana, producătoare
Diana Paroiu, producătoare
Andra Popescu, producătoare
Livia Rădulescu, producătoare
Ada Solomon, producătoare
Radu Stancu, producător
Gabriela Suciu, producătoare
Dragoş Ştefan, producător
Alexandru Teodorescu, producător
Radu Ungureanu, producător
Adela Vrânceanu Celibidachi, producătoare
Zsolt Tofan, producător

Actori/actriţe
Ioana Abur, actriţă
Ioana Anastasia Anton, actriţă
Vlad Bălan, actor
Patricia Brad, actriţă
Ioana Bugarin, actriţă
Lia Bugnar, actriţă/dramaturg
Ionuţ Caras, actor
Alex Călin, actor
Tudor Chirilă, actor
Sorin Cociş, actor
George Albert Costea, actor
Anghel Damian, actor
Adriana Dănăilă, actriţă
Diana Dumbravă, actriţă
Aida Economu, actriţă
Cristina Flutur, actriţă
Mihaela Gheorghiţă, actriţă
Alina Grigore, actriţă
Ilinca Hărnuţ, actriţă
Rodica Lazăr, actriţă
Laura Manea, actriţă
Ruxandra Maniu, actriţă
Ilinca Manolache, actriţă
Marius Manole, actor
Levente Molnár, actor
Daniela Nane, actriţă
Dorotheea Petre, actriţă
Sorin Poamă, actor/regizor
Victor Rebengiuc, actor
Irina Săulescu, actriţă
Crina Semciuc, actriţă
Mihai Smarandache, actor
Andrei Stehan, actor/location manager
Cosmina Stratan, actriţă
Sorina Ştefănescu, actriţă
Istvan Teglas, actor
Robi Urs, actor
Ana Ularu, actriţă
Andi Vasluianu, actor
Vlad Vîlciu, actor

Scenarişti/scenariste
Ana Agopian, scenaristă
Cristina Bîlea, scenaristă
Anca Buja, scenaristă
Adrian Cârlugea, scenarist/designer de sunet
Răzvan Dutchievici, scenarist
Vlad Luca, scenarist
Răzvan Rădulescu, scenarist/regizor
Oana Răsuceanu, scenaristă
Maria Spirache, scenaristă
Cecilia Ştefănescu, scenaristă/scriitoare

Directori de imagine
Vlad Anca, director de imagine
Barbu Bălăşoiu, director de imagine
Bántó Csaba, director de imagine
George Dăscălescu, director de imagine
Ana Drăghici, director de imagine
Farkas Filep, director de imagine
Andrei Giurgiuman, director de imagine
Radu Gorgos, director de imagine
Zsolt Kötő, director de imagine
Emil Kovàcs, director de imagine
Lóránd László, director de imagine
Marius Ştefan Iacob, director de imagine
Marius Panduru, director de imagine
Radu Pascondea, director de imagine
Alexandru Paul, director de imagine/fotograf
Laurenţiu Răducanu, director de imagine
Adrian Silişteanu, director de imagine
Silviu Stavilă, director de imagine
Alexandru Sterian, director de imagine
George Vasile, director de imagine
Vivi Drăgan Vasile, director de imagine
Mihai Tănase, director de imagine
Alexandru Timoşca, director de imagine

Monteuri/designeri de sunet/compozitori
Peter Anna, monteur
Dragoş Apetri, monteur
Ana Branea, monteur
Sergiu Nicolae Brega, monteur/grafician
Dana Bunescu, monteur
Mircea Ciocâltei, monteur
Cătălin Cristuţiu, monteur
Alexandru Dumitru, designer de sunet
Ciprian Iacob, compozitor
Andrei Iancu, monteur
Vlad Ioachimescu, monteur
József Iszlai, compozitor/designer de sunet
Péter Lepedüs-Sisko, monteur/redactor
Eugen Kelemen, monteur
Alex Lungu, monteur
Cosmin Nicoară, monteur
Cristian Nicolescu, monteur/producător
Alexandru Radu, monteur
Andu Radu, monteur
Maria Salomia, monteur
Ştefan Tatu, monteur
Diana Sandor, monteur
George Szabo, monteur
Cristinel Şirli, designer de sunet
Letiţia Ştefănescu, monteur
Adrian Zaharie, monteur
Ovidiu Zimcea, compozitor/regizor
Sebastian Zsemlye, designer de sunet

Critici şi jurnalişti de film
Ileana Bîrsan, critic şi educator de cinema
Flavia Dima, critic de cinema
Raluca Durbacă, critic de film
Gabriela Filippi, critic de film
Cezar Gheorghe, critic de cinema
Andrei Gorzo, critic de cinema
Anca Grădinariu, critic de cinema
Andrei Luca, critic de cinema
Cristi Luca, critic de cinema
Csilla Majoros, critic de film
Georgiana Muşat, critic de film
Jakab-Benke Nándor, critic de film/regizor
Iulia Popovici, critic de teatru/cinema
Ancuţa Proca, critic de cinema
Iosif Prodan, jurnalist de film
Ioana Sărăcilă, critic de cinema
Szabolcs Szilágyi, redactor
Irina Trocan, critic de cinema
Claudiu Turcuş, critic de cinema
Alexandru Vizitiu, critic de cinema
Iulia Alexandra Voicu, critic de cinema

Directori, fondatori şi selecţioneri de festivaluri de film
Miruna Berescu, director, Festivalul International de Film ANONIMUL/producător
Laurenţiu Brătan, co-fondator al Festivalului de Film de Animaţie Anim'est
Mihai Chirilov, director artistic al Festivalului Internaţional de Film "Transilvania"
Corina Eredenta Moldovan-Florea, director al Festivalului Pelicam
Oana Ghera, selecţioner Festivalul Internaţional de Film NexT
Vlad Ilicevici, director executive Animest
Yvonne Irimescu, director al Festivalului de Film NexT
Massimiliano Nardulli, selecţioner NexT Film Festival, Timishort

Distribuitori, exploatatori, alţi membri ai breslei cinematografice
Ştefan Bradea, distribuitor de filme
Ileana Cecanu, distribuitor şi PR de film
Monica Felea, specialist P.R.
Cătălin Anchidin, PR industrii creative
Ilinca Belciu, distribuitor de filme
Alexandra Boghiu, project manager
Vitalie Brega, fotograf
Oleg Brega, cineast/jurnalist/activist
Ghenadie Brega, cineast/jurnalist/activist
Dorin Buduşan, colaborator TIFF
Domnica Cârciumaru, director de casting
Anca Drăgoi, fondator Partnership for the Arts
Andreea Dumitrescu, coordonator post-producţie
Roxana Garet, consultant producţie film
Bogdan Iancu, lector univ. dr. la dep Sociologie SNSPA
Jozsef Fülöp, artist 3D
Boglarka Nagy, responsabil de proiecte de film şi al cinematografului Elvire Popesco, Institu
Gabriela Ursu, manager sală cinema
Cristiana Mitea, responsabil proiecte cinematografice
Simona Rădoi, P.R. festivaluri de film
Miruna Runcan, profesor univ. dr. Facultatea de Teatru şi Televiziune din Cluj-Napoca
Alex Trăilă, consultant
Matei Truţă, distribution manager
Marius Lazăr, sociolog
Liviu Ştefan Vasiliu
Luiza Vasiliu
, jurnalistă
Oana Darie
Livia Lupşa
Răzvan Barseti


Studenţi ai facultăţilor de profil cinematografic/audiovizual
Laila Abdel Hafiz, studentă la Actorie
Sami Al Tawei, student la Actorie
Tudor Alexandru, student la Imagine de film
Daniel Atudorei, student la secţia Multimedia
Liri Alienor Chapelan, studentă la Regie de Film
Reka Barabas, studentă la Regie de Film
Radu Barbu, student la Regie de Film
Miruna Blidariu, studentă la Actorie
Elena Borcea, studentă la Regie de Film
Călin Boto, student la Comunicare Audio-Vizuală
Minodora Broscoi, studentă la Actorie
Simena Burlacu, studentă la Imagine de film
Paula Antonia Tudor Cămârzan, studentă Regie de film documentar
Lucia Chicoş, studentă la Regie de Film
David Constantinescu, student la Imagine de film
Ştefania Cîrcu, studentă la Actorie
Alexandra Diaconu, studentă la Multimedia
Eugen Dediu, student Regie de Film
Ela Duca, studentă la Producţie Film de animaţie
Martha Elisei, studentă la Multimedia
Mihai Paul Fleşca, student la Multimedia
Radu Mihai Gabriel, student la Multimedia
Teona Galgoţiu, studentă Regie de film
Ion Gâlmă, studentă la Actorie
Cristi Georgescu, student la Multimedia
Maria Hoştiuc, studentă la Comunicare Audio-Vizuală
Cristina Iliescu, studentă la Comunicare Audio-Vizuală
Andrei Ionescu, student la Actorie
Roxana Iorgulescu, studentă la Multimedia
Denis Ionuţ, student la Actorie
Theodor Ineluş, student la Comunicare Audio-Vizuală
Maja Kovačević, studentă la Regie de Film
Ana-Maria Lăzărescu, studentă la Multimedia
Eduard Emanuel Leahu, student la Comunicare Audio-Vizuală
Manuel Lupu, student la Film
George Maftei, student la Actorie
Bogdan Manolache, student la Imagine de film
Sabin Mardale, student la Multimedia
Cătălina Marian, studentă la Comunicare Audio-Vizuală
Bogdan Marinescu, student la Imagine de film
Emma Mateciuc, studentă la Actorie
Bogdan Mărăloiu, student la Regie de Film
Andrei Miercure, student la Actorie
Cătălina Mihai, studentă la Actorie
Remus Mihalcea, student la Comunicare Audio-Vizuală
Larisa Mihăeş, studentă la Actorie
Miruna Minculescu, studentă la Regie de Film
Sabina Moşanu, studentă la Actorie
Marius Măldăianu, student la Imagine de film
Bogdan Mărăloiu, student la Regie de Film
Ioana Ilinca Neacşu, studentă la Actorie
Iulia Necşulescu, studentă la Regie de Film
Andreea Nedelcu, studentă la Multimedia
Sofia Nelega, studentă la Regie de Film
Ioana Niculae, studentă la Actorie
Ioana Nimigean, studentă la Actorie
Alexandra Oişte, studentă la Actorie
Florian Olănescu, student la Regie de Film
Matei Oţeanu, student la Regie de Film
Laurenţiu Paraschiv, student la Comunicare Audio-Vizuală
Diana Păun, studenta la Fotografie
Letiţia Popa, studentă la Regie de Film
Daniel Popa, student la Film
Carina Puşcaşu, studentă la Multimedia
Cătălin Rugină, student la Imagine de film
Maria Salomia, studentă la Multimedia
Cristina Simion, studentă la Actorie
Alex-Eugen Solomon, student la Imagine de film
Ruxandra Staicu, studentă la Imagine de film
Andreea Stan, studentă la Actorie
Andrei Stăncescu, student la Actorie
Roberta Şerban, studentă la Regie de Film
Cosmin Ştefan, student la Regie de Film
Alexandru-Cristian Tamazlicaru, student la Multimedia
Anna Tardue, studentă la Comunicare Audio-Vizuală
Ioana Tănasa, studentă la Actorie
Diana Maria Tendeleu, studentă Regie de Film
Visarion Udatu, student la Actorie
Denisa Velicu, studentă la Multimedia
Lena Vlad-Mărculescu, studentă la Multimedia
Loredana Vlăduţ, studentă la Actorie
Alexandru Văduva, student la Multimedia
Cosmin Tiţa, student la Comunicare Audio-Vizuală
Tomer Jack Weissbuch, student la Actorie
Ileana Zirra, studentă la Scenografie
Andra Salaoru - student UBB, specializarea imagine de film şi tv
Ştefanescu Ştef - student UBB, specializarea montaj-sunet
Oana Elena Puicănescu - student UBB, specializarea multimedia
Ervin Szabo - student UBB, specializarea Comunicare Audio-Vizuală
Andrei Chifan - student UBB, specializarea sunet-montaj
Micorici Andrei Răzvan - Student UBB, specializarea sunet-montaj
Valer Szabo - student UBB, specializarea Comunicare Audio-Vizuală.

Aşteptând-o pe Huppert - Cannes, 2017

Am fost singurul jurnalist român care a intervievat-o pe Isabelle Huppert în 2017 la Cannes pentru rolul din Happy End, de Michael Haneke (şi, probabil, din toate ediţiile Cannes-ului. Mulţumesc, Independenţa Film). S-a întâmplat în 24 mai 2017, când am aşteptat mai bine de o oră peste ora anunţată, la etajul patru din luxosul hotel Majestic Barrière. Interviul va apărea în curând în revista Harper's BAZAAR, dar până atunci iată un filmuleţ cu instantanee surprinse aşteptând-o pe Huppert şi comentarii bazate pe detalii absolut reale. Iertare dacă unele poze sunt mai mişcate, au fost făcute în viteză.

1. Interviul trebuia să fie la 15.15. Când am ajuns, am aflat că Huppert are o oră întârziere şi că, de fapt, nici n-a venit. Poza asta am făcut-o pentru că la stativul cu haine m-a atras rochia de seară. Oare a cui o fi fost? Pe coridor eram jurnalişti, fotografi, agenţii şi stafful lui Huppert, inclusiv o macheuză pentru interviurile video. A mai trecut ceva timp până când uneia dintre agente i-a sunat telefonul ("Alo, oui Isabelle..."), şi încă ceva timp până când i-am recunoscut vocea la capătul coridorului. Se oprise să discute cu un bărbat (nu îi vedeam), fără să se grăbească. Una dintre agente s-a dus la ea şi, zâmbind dulce, n-a îndrăznit să-i spună: "Hai mai repede", ci s-a ridicat & coborât de câteva ori pe vârfuri, ca atunci când te scapă pipi.


2. La un moment dat a ieşit din apartament Michael Haneke împreună cu o fotografă. El ne salută pe toţi jurnaliştii care aşteptăm. Ca să mai încălzească atmosfera (nu păreau să se cunoască), fotografa îl întreabă "How are you?". Haneke zâmbeşte atâta cât poate el zâmbi şi răspunde amabil: "Not so well".


3. La masa asta de pe coridor se vedea ce se întâmplă în apartamentul 433, unde aveau loc interviurile. Huppert şi Haneke erau îmbrăcaţi asemănător, mă întreb dacă se vorbiseră. Mie un jurnalist neamţ mi-a făcut un compliment la care m-a umflat râsul. Nu credeam să aud asta la Cannes. Mi-a spus că îmi admiră unghiile de la picioare care sunt foarte originale (eu având ojă cu sclipici).


4. Aici e un interviu TV pe care Huppert şi Haneke l-au dat împreună. La faza asta, jurnalistul coreean care aştepta să intre în acelaşi roundtable, întreabă: "Nu te supăra, cine e lângă Huppert?" Tot cât aşteptam, o jurnalistă din Norvegia, care a ţinut să ne spună, mie şi neamţului, că ea nu face de obicei interviuri (ca şi cum ar fi degradant) şi că scrie doar cronici, mi-a împărtăşit - când a aflat că sunt din România - o dilemă de-a ei. Mi-a spus că în Bergen sunt foarte mulţi cerşetori români şi că ea nu ştie ce să facă. I-ar ajuta, dar nu ştie unde se duc banii. A auzit că există reţele. Vrei să ajuţi, dar dacă banii nu se duc unde trebuie? Nu se ocupă nimeni de ei în România? M-am dus să-mi torn nişte apă până nu mă punea să-i strâng şi să mi-i duc acasă.


5. La momentul acesta şedinţa foto care ţine deja de vreo 20 minute s-ar termina dacă Huppert nu ar începe să controleze fiecare fotografie făcută. Nu prea cred că-i plac - nici ei, nici lui Haneke, pentru că se pun blendele şi se mai trag nişte poze. Un tip de la tehnic îmi spune că aşa face Huppert de obicei, iar eu îmi amintesc de un interviu TV întârziat spre disperarea tehnicienilor pentru că Huppert a stat să potrivească luminile.


6. Huppert îşi ia câteva minute pauză, timp în care se uită în telefon. Aici mi-am amintit de un alt jurnalist care se plânsese ca la interviul cu el, Huppert a stat numai pe telefon.


7. Asta e uşa spre paradis. Numărul 433. 433 de stele. Mai e puţin şi intrăm. Agentele ne-au adus o farfurie cu dulciuri ca să ne spună, de fapt, că o să mai întârzie. Jurnalista din Bergen e deja lângă uşă şi se dă cu ruj, să nu intre nemachiată.


8. Am intrat! În faţa mea o să stea Huppert. Deocamdată e într-o cameră vecină, într-o altă mică pauză. Fetele au deschis geamul. Tot ele îi spun norvegienei să-şi tragă scaunul mai în spate şi să nu stea aşa aproape de Huppert. Sunt doi metri între ea şi noi.


9. Asta se vede de pe geamul deschis.


10. S-a deschis uşa. Parcă vine popa cu botezul. Îi spun neamţului de lângă mine (altul decât cel cu oja): "Încă mai are timp să anuleze." Până n-o vedem în cameră, nu putem fi siguri.


11. Gata, a venit! Pentru că interviul a început la 16.52 în loc de 15.15, suntem lăsaţi 30 de minute în loc de 15, iar Isabelle e extraordinară. Deşteaptă, simpatică, promptă, consistentă cu fiecare răspuns. "Powerpool", cum pronunţă coreeanul. Şi cu un pic de zâmbet în poza-trofeu pe care o vărs imediat pe Facebook, să mă dau mare. Nu mă pot abţine. Nu obişnuiesc să fac poze cu vedetele, nici selfiuri, dar ăsta e un moment de moment.

Numărându-ne morţii - Note despre Ultima zi

Atenţie! Urmează păreri înţesate de spoilere

Ultima zi se încheie cu patru împuşcături. Pe care doar le auzim. De văzut, vedem doi câini saturându-se din zecile de fripturi lăsate în urmă de cei patru bărbaţi ocupaţi acum cu pac-pac.

De tras, ştim cine trage. Primarul (Doru Ana). Stăpânul. Baronul. Dumnezeul locului.

De murit? Cine moare? Moare cineva? Poate inginerul pornit pe drumul călugăriei (Mimi Brănescu)? Poate poliţistul-slugarnic (Adrian Vancică) sau conducătorul, nu mai puţin slugarnic, al unei bizare Ligi creştine (Adrian Ciglenean)? Nimeni? Toată lumea? Sau nu mai e (ne)voie să moară nimeni în lumea aceasta post-apocaliptică pe care o desenează Gabriel Achim pe fundalul dialogurilor şi destinelor din prim-plan?

Se joacă la Bulandra un spectacol, Conversaţie după înmormântare, în care una dintre cheile care permite înţelegerea e atenţia acordată numărului de cruci dezvăluite în scena finală. În Ultima zi, secvenţa finală nu dezvăluie nimic. Dar numărătoarea morţilor e la fel de importantă.

*
Pentru ca toate cele patru personaje să dispară, ar fi nevoie ca primarul să se sinucidă. Adică, ar trebui ca şeful-suprem al orăşelului de câmpie scufundat în sărăcie şi în sclavagism 2.0 să se trimită pe lumea cealaltă. În a cărei existenţă nu crede! Este un astfel de gest plauzibil?

Într-una dintre puţinele secvenţe calde ale filmului, camera lui George Chiper urmăreşte ochiul lui Doru Ana în al cărui iris se reflectă luminile nocturne de pe turnurile de răcire ale rafinăriei de la Brazi. Ana vorbeşte rar şi egal. E un intermezzo în şuvoiul incontinent cu care marele actor e la un pas să confişte universul sonor al filmului.

În speech-ul de la rafinărie, primarul evocă redeschiderea unei anchete DNA. Subiectul revine în dimineaţă următoare, de-a lungul monologului ultra-personal al poliţistului căruia Adrian Vancică îi oferă o umanitate cu totul specială.

Frica celor doi e palpabilă. În numele ei, mai multe personaje din România reală au ales calea fără de întoarcere. De ce n-ar face-o şi personajul lui Dora Ana?

*
Nae Caranfil ne-a arătat, în Filantropica, cum se construieşte iluzia pe care se bazează, adesea, cerşetoria. Pe bază de Gheorghe Dinică.

Gabriel Achim ne arată, în Ultima zi, cum funcţionează iluzia cerşetoriei. Pe bază de Constantin Cojocaru (potenţat de formidabilul sound design reuşit de Cristiana Apostol, Florian Titus Ardelean, Cristi Călinescu, Iolanda Gîrleanu, Alexis Marzin şi Cristinel Şirli). Actorul pe care, dacă l-ar cunoaşte, David Lynch l-ar distribui în toate seriile de Twin Peaks şi l-ar lasă să vorbească orice în româneşte. Pe orice ton. Ar fi suficient pentru ca să provoace coşmaruri şi celor mai cinici dintre fani.

*
Dacă filmul se termina odată cu venirea dimineţii, Doru Ana era doar un continuator al respectabilei linii de mahări locali portretizaţi de cinema-ul românesc de-a lungul anilor. Şi filmul ar fi fost un soi de when Leviafan / Leviathan meets Bir zamanlar Anadolu'da / Once upon a time in Anatolia mioritic.

Atâta doar că filmul continuă de-a lungul celei de-a doua zile. Şi Ana îşi conduce personajul dincolo de clasicul baron local. Pe măsură ce minutele curg şi ceilalţi drumeţi se scufundă fără speranţă în plasele lui de păianjen, discursul său capătă note absurde, acţiunile sale sunt îmbibate în cruzime.

Nu atât viscolul din Bucegi şi imaginile de "SF minimalist, apocaliptic" de la sus-numita rafinărie (citiţi cronica lui Ionuţ Mareş, în Ziarul Metropolis!) desenează conturul de dincolo de ultima zi a planetei, cât extraordinara capacitate a lui Doru Ana de a ne trage după el în faldurile Sălaşului cel Negru la a cărui apariţie tot contribuim prin frică, pasivitate, neîncredere.

Are dreptate baronul când urlă "Eu am mai multă imaginaţie decât voi toţi la un loc!". E drept, e relativ uşor să fii cel mai cel când în jurul tău ai ras, pe bază de umilire, tot ce mişcă. Dar nu e chiar lucru evident descinderea în forţă în iad şi zidirea trapei de acces după ce te-ai asigurat că tot ce contează (oameni, sentimente, religii, arte, valori, repere) a fost prăbuşit înăuntru.

*
Care e, de fapt, ultima zi? Cea a drumului cu întoarcere spre mănăstirea din munţi? Cea a mesei fără de întoarcerea din viloiul din câmp?

*
Care e faza cu cinema-ul? La ce bun dânsul? Uite, Noul Val, de pildă. Cinema realist. Decupat din viaţă. A schimbat pe cineva oglinda aşezată de pleiadă de filme multi-premiate în faţă boborului cinefil?

Şi atunci? Nu mai bine punem noi camera direct în mâna celor pe care i-am dori ridiculizaţi pe ecran? Nu mai bine un video-selfie vesel să prestăm?

*
Conform unei cărţi invocate de către domnul inginer, pe lumea asta există patru categorii de oameni. Minte, Inima, Cald, Rece. Combinaţii ale celor patru luate câte două. Ultima zi se încheie cu patru împuşcături. Câte una pentru fiecare tipologie umană? Apoi, linişte şi doi câini hăpăind. Dur!

„Romanul are un primar bun și va continua să aibă, prin Lucian Micu în fruntea Primăriei Roman și după 11 iunie!”

„Romanul are un primar bun și va continua să aibă, prin Lucian Micu în fruntea Primăriei Roman și după 11 iunie!”

busoi la roman 1Vineri, 26 mai, la sediul Organizației PNL Roman a avut loc o conferință de presă. Lucian Micu, primarul municipiului Roman și candidat PNL pentru funcția de primar a avut alături pe deputații PNL Mugur Cozmanciuc și Laurențiu Leoreanu, pe senatorul PNL Eugen Țapu și, nu în ultimul rând pe europarlamentarul PNL Cristian Bușoi.
Încă din introducere, oficialii PNL au scos în evidență sprijinul de care se bucură Lucian Micu în cursa pentru Primăria Roman și susținerea pe care o va avea în Parlamentul Europei, din partea europarlamentarilor PNL, a domnului Cristian Bușoi în special, pentru promovarea unor proiecte locale în obținerea de finanțări pentru punerea lor în practică.
Mugur Cozmanciuc – deputat PNL de Neamț
„Domnul europarlamentar Cristian Bușoi este aici, alături de întreaga echipă PNL, ca să își exprime susținerea pentru municipiul Roman în drumul spre dezvoltare.
Domnul Lucian Micu are toată susținerea noastră, atât la București cât și la Bruxelles în promovarea proiectelor în folosul comunității romașcane. Mesajul meu pentru romașcani este clar; consider că în momentul de față Romanul are un primar bun și va continua să aibă, prin Lucian Micu în fruntea Primăriei Roman.”
Lucian Micu – primarul municipiului Roman
„Vă mulțumesc pentru prezența la Roman. Municipiul Roman a pornit, în urmă cu ceva timp, pe un drum al dezvoltării și ne dorim să continuăm. Acest lucru se poate face prin proiectele cu finanțare europeană pe care Municipiul Roman le va accesa în continuare. Este foarte bine să avem o legătură strânsă cu europarlamentarii PNL astfel încât proiectele noastre să aibă susținere și viabilitate în implementarea acestora.
Sunt bucuros să am alături de mine o astfel de echipă și sunt mai încrezător decât până acum să văd că există susținere națională în ceea ce privește candidatura mea și vă asigur că voi face tot ceea ce este posibil astfel încât municipiul Roman să rămână un municipiu de dreapta, să rămână al PNL. Este singurul municipiu care poate fi câștigat și de aceea este și presiunea mai mare. Vom avea rezultate foarte bune la nivelul județului Neamț și la nivel național și vom demonstra că votul de anul trecut a fost o gravă eroare a românilor și vom întoarce balanța în favoarea noastră pentru a pregăti alegerile următoare.
PNL, la Roman, va obține rezultate foarte bune. Toți colegii implicați în campanie sunt profesioniști și vor aduce un plus de valoare PNL.”
Cristian Bușoi – europarlamentar PNLbusoi la roman 2
„Sunt în județul Neamț pentru că urmează alegerile parțiale din 11 iunie, alegeri importante pentru PNL, nu numai în Neamț ci și la nivel național, să continuăm să avem o administrație liberală în Roman.
Cred că trebuie continuate proiectele bune pe care le-a făcut domnul primar Leoreanu. Multe realizări ale Romanului i se datorează și cel mai bun lucru, în perspectiva dezvoltării localității este să avem o continuitate și Lucian Micu să obțină votul de încredere al cetățenilor, pe 11 iunie.
Cred că toată lumea a înțeles că domnul Lucian Micu este nu doar un om tânăr ci este serios, priceput, este un om care cunoaște administrația locală și care va avea susținere.
Susținerea va veni și de la București dar și de la Bruxelles. Împreună cu domnul Micu, vom identifica oportunități de finanțare, de parteneriate la nivel european care vor fi benefice pentru comunitatea locală.
Cred că atragerea de fonduri europene direct de la Bruxelles, în parteneriat cu unități administrative din alte țări, anumite oportunități de înfrățire cu comunități din alte țări, pot fi subiecte pe care le vom dezvolta imediat după momentul 11 iunie.
Cu toată convingerea și hotărârea, îndemn locuitorii municipiului Roman să voteze cu candidatul PNL, să voteze Lucian Micu și să continue proiectele bune care s-au întâmplat în ultimii nouă ani în Roman.”
Romanul Financiar

Lucian Micu: „Vom avea o campanie electorală bazată pe proiecte și nu ne vom lansa în atacuri!”

Lucian Micu: „Vom avea o campanie electorală bazată pe proiecte și nu ne vom lansa în atacuri!”

mesaj micuMesajul primarului municipiului Roman Lucian Micu la început de campanie electorală
„Vom avea o campanie electorală scurtă, de doar două săptămâni! Vom începe de sâmbătă toate acțiunile pe care le-am pregătit.
Vom avea și un ziar de campanie unde vom prezenta proiectele pe care noi le avem în lucru pentru municipiul Roman și pentru dezvoltarea viitoare.
Întreaga campanie noi o vom avea pozitivă, pe proiecte și nu ne vom lansa nici în atacuri și nici în răspunsuri la atacurile care au venit, în ultima perioadă, la adresa mea și a PNL.
Va fi o campanie concentrată pe proiecte, așa cum am făcut întotdeauna, așa cum romașcanii au răspuns pozitiv și ne-au acordat votul de încredere. PNL, Lucian Micu, la Roman, va obține rezultate foarte bune. Toți colegii implicați în campanie sunt profesioniști și vor aduce un plus de valoare în toate acțiunile pe care le vom întreprinde.”
Romanul Financiar

joi, 25 mai 2017

Exodul medicilor români, de neoprit

Autor: Monica Cosac 25 Mai 2017 - 12:02
Exodul medicilor români, de neoprit
Una dintre cele mai mari probleme din sistemul de sănătate românesc continuă să rămână exodul medicilor, însă nu doar veniturile mici îi alungă pe tineri specialiști și pe viitorii medici. Pe lângă salariile neatractive, condițiile de muncă din spitalele româneşti și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională sunt două dintre principalele cauze ale migraţiei masive a personalului medical, atrag atenţia specialiștii de la Institutul Național Democrat.
Cu toate că există posturi în sistemul sanitar, acestea nu se ocupă din cauza numeroaselor „boli” ale Sănătăţii. În opinia specialiștilor, cea mai importantă și imediată consecință a unui sistem bolnav este migrația masivă a medicilor și asistenților către alte țări.
Astfel că foarte mulţi dintre medicii români, în special tinerii specialişti şi rezidenţii, au preferat şi aleg în continuare să profeseze în străinătate, chiar dacă sunt departe de familie. Cei mai mulți dintre cei care decid să plece au specializări precum: medicină generală, medicină de familie, chirurgie generală și anestezie-terapie intensivă.
„Cel mai des motiv enunțat al plecării este nivelul salarial. Noi am identificat și niște condiții de lucru din sistem (ca motiv al plecării — n.r.). Când spun condiții de lucru mă refer nu numai la dotarea tehnică din spitale, cabinete, vorbim și de sistem în sine cum lucrează. Mai există o cauză, aceea de dezvoltare profesională, pentru că foarte mulți și-ar dori o carieră profesională în țară, iar acest lucru nu este o cale transparentă sau pe care să o poată accesa toți cei interesați”, spune dr. George Nicola, coordonatorul Departamentului de Politici de Sănătate din cadrul Institutului Național Democrat.
Spitalele, închise din lipsă de personal
Potrivit acestuia, din anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate 43.500 de medici, dentiști, farmaciști, asistenți medicali şi moașe.
Cifrele, însă, sunt doar estimative, deoarece nicio institiţie a statului român nu are o situaţie exactă a cadrelor medicale care au plecat peste hotare şi, mai grav, nici măcar a celor care mai sunt în ţară. „Cifrele sunt diferite, indiferent de pe ce site, indiferent de ce instituție e abilitată să facă aceste demersuri, cifrele nu le veți găsi identice. Mai mult decât atât, putem în mare să vedem că în sistem a intrat mai puțin personal medical decât a plecat și de ce, pentru că față de 1990 avem de patru ori mai mulți absolvenți ai școlilor sanitare, facultăților de medicină, dar spitalele sunt închise din lipsă de personal. Din 2007 până în prezent, circa 43.500 — personal medical și când zicem personal medical ne referim la medici, asistenți medicali, moașe, dentiști, farmaciști, din care 14.000 sunt medici (n.r. - care au plecat)”, a afirmat dr. Nicola, adăugând că „din 1990 până în prezent, circa 21.000 de medici au ales să plece”.
Astfel, România pierde resurse umane foarte importante pentru pregătirea cărora s-au alocat sume foarte mari de bani.
România este codașă în Uniunea Europeană în privinţa numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu 2,5 medici la mia de locuitori, față de media europeană care este de 3,4. Mai mult, specialiştii estimează că anul acesta numărul de medici raportat la mia de locuitori va scădea la 2,2.
Citeşte mai multe despre:   exod,   medici

(Dez)interese ascunse. Criza vaccinurilor costă sute de milioane de lei


(Dez)interese ascunse. Criza vaccinurilor costă sute de milioane de lei

Autor: Cristian Anton 25 Mai 2017 - 19:25
(Dez)interese ascunse. Criza vaccinurilor costă sute de milioane de lei scyther5/Getty Images/iStockphoto


Ministerul Sănătăţii Publice a cheltuit numai în primele cinci ale anului peste 100 de milioane de lei pentru vaccinurile indispensabile copiilor. Banii sunt acordaţi fără licitaţie, invocându-se o criză, de altfel, reală, dar pe care autorităţile sunt incapabile să o rezolve. Suma reprezintă mai mult decât dublul celei alocate pe tot anul trecut. Şi atunci au fost tot fără licitaţie, dar măcar banii au mers către Unifarm, adică tot la stat. Principalii beneficiari ai crizei vaccinurilor sunt marile companii farmaceutice străine, cărora le prieşte de minune incompetenţa şi (dez)interesul autorităţilor.
Ministerul Sănătăţii a atribuit pe 17.05.2017 un contract de 2.999.000 lei, fără TVA, pentru achiziţia de vaccin hepatitic B pediatric. Banii au fost oferiţi fără licitaţie, prin negociere, celor de la GlaxoSmithKline (GSK) SRL, care, dacă tot se aflau pe la minister, au mai semnat un contract, în aceeaşi zi, pentru furnizarea de vaccin rujeolă-oreion-rubeolă (ROR), în valoare de încă 353.232 lei. La începutul lunii, pe 5 mai, ministerul oferea, de asemenea fără licitaţie, un alt contract pentru achiziţia de vaccin ROR, în valoare de 4.240.100 lei, societăţii Farmexpert DCI SRL. Cu puţin timp înainte, pe 27 martie, GSK parafa încă o înţelegere cu Ministerul Sănătăţii, de 149.950 lei, pentru vaccin hepatitic B pediatru. Metoda de atribuire a fost aceeaşi, de negociere fără anunţ de participare, utilizată şi pentru uriaşul contract de 88.137.000 lei, atribuit pe 8 martie celor de la Farmexpert DCI, pentru vaccin DTPa- VPI- HiB- HB. În fine, pe 27 februarie, tot Farmexpert DCI lua 10.227.700 lei de la minister, pentru vaccin tetravalent. Una peste alta,
Ministerul Sănătăţii a dat în doar cinci luni, fără licitaţie, şase contracte în valoare totală de peste 106 milioane lei, echivalentul a 23,5 milioane de euro.
În 2016, „doar” 40 de milioane fără licitaţie
Chiar dacă putem vorbi de o criză perpetuă a vaccinurilor pentru copii în România, întreţinută, în mod evident de interese financiare, anul trecut s-au cheltuit fără licitaţie mai puţin de jumătate decât în primele cinci luni ale anului în curs. Ministerul Sănătăţii a oferit în 2016 doar două contracte, şi acestea tot fără licitaţie. Unul în septembrie 2016, în valoare de 38.721.750 lei, pentru vaccin haxavalent, iar cel de-al doilea în octombrie, pentru achiziţia de vaccin BCG, de 2.766.400 lei. Ambele înţelegeri au fost încheiate cu Unifarm SA, deci banii au rămas, într-un final, la stat.
Cel mai mare beneficiar
Britanicii de la GSK au derulat anul trecut în România afaceri de peste 500 de milioane de lei numai prin GSK SRL, unitatea de distribuţie a medicamentelor, renunţând însă la fabrica Europharm de la Braşov şi la distribuitorul Europharm Holding.
GSK a primit în ultimii ani aproape 100 de contracte cu statul, în valoare de peste 10 milioane de euro.
O nimica toată faţă de colosul Farmexpert DCI, firma cu cele mai mari contracte publice din România ultimelor decenii. Farmexpert DCI SRL este deţinută de grupul german Alliance Heathcare Deutschland, controlat, la rândul său, de britanicii de la Alliance Boots, unul din liderii mondiali în domeniul sănătăţii. Firma a primit în ultimii trei ani de la statul român contracte de peste un miliard de euro.
Situaţia din România îngrozeşte OMS
Cea mai mare epidemie de rujeolă înregistrată în ultimii ani în lume a fost înregistrată în România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a ajuns să ne doneze vaccinuri în regim de urgenţă, precum ţărilor din lumea a treia. Directorul regional pentru Europa al OMS, Zsuzsanna Jakab, le recomandă autorităţilor române să facă o prioritate din vaccinarea copiilor: “Trebuie să creştem acoperirea vaccinării din România, aşa încât să ajungă la nivelul recomandat de OMS, de 95%”. În prezent, acest nivel este în România sub 75%.  


Citeşte mai multe despre:   criza,   vaccinuri,   ministerul sanatatii publice

Pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Roman. Recordul anului 2016: 3.500 persoane, într-o zi

Pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Roman. Recordul anului 2016: 3.500 persoane, într-o zi

strand 3În Ștrandul Roman echipele de lucrători munceau de zor miercuri, 24 mai, pentru amenajarea plajelor și pregătirea bazinelor. Bazinul mare este plin cu apă și urmează și celelalte două. Șezlongurile au fost repartizate pe sectoare și se montau umbreluțele.
Barierele de acces în Complexul MOLDOVA sunt funcționale și se percepe taxa de parcare. Sunt montate și două limitatoare de viteză care nemulțumesc clienții care reclamă faptul că sunt atipice, cu panta de înclinare prea bruscă și solicită mașinile.
„În aceste zile se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea sezonului estival în Ștrandul Roman. Activitatea în sectorul de foișoare – picnic a început dar în ștrand nu am putut permite accesul datorită condițiilor meteo.
Cel mai probabil, deschiderea oficială a sezonului în ștrand va fi pe 31 mai. Noutățile sunt că am extins plaja pentru șezlonguri, spre zona de terenuri de tenis, am refăcut vopseaua în bazine, s-a îmbunătățit terenul de volei și monitorizarea video. Sperăm să fie vreme frumoasă și să avem același succes ca anul trecut”, a declarat Lucian Micu, primarul municipiului Roman.
Din datele prezentate de conducerea Clubului Sportiv Municipal – Serviciul Baze Sportive am reținut că s-au desfășurat următoarele activități și acțiuni:
-       S-a făcut aprovizionarea cu soluţiile şi materialele de curăţenie şi igienizare necesare, în ritm constant si s-a efectuat curăţenia şi igienizarea zilnică a bazelor sportive si de agrement;
-       A fost amenajat un teren pentru volei pe nisip in incinta Strandului Municipal;
-       A fost dublat numarul de sezlonguri (de la 500 la 1000 buc) si umbrele de plaja (de la 250 la 500 buc), din incinta Ștrandului Municipal, pentru a spori confortul vizitatorilor;
-       S-a extins suprafata amenajata cu pavele, din zona de plaja a strandului;strand 2
-       S-a stabilit pret unic pentru accesul utilizatorilor in Strandul Municipal, lucru care a dus la cresterea incasarilor si la o mai buna fluidizare a accesului vizitatorilor;
-       Au fost plantati 100 de arbori in zona de picnic a Complexului Sportiv si de Agrement Moldova;
-       Au fost finalizate lucrarile la instalatia de irigatii din zona de picnic – lucrari executate in regie proprie;
-       A fost preluata integral zona de picnic, astfel au putut fi inaugurate si puse in functiune noi obiective – pista de role, 2 fantani arteziene, zona pentru evenimente cu scena, spatiu pentru public si cabina de proiectie;
-       A fost amenajata zona pentru animale de companie cu banci si dozator pentru pungi menajere;
-       Au fost executate lucrari de reparatii a bazinelor de inot din Strandul Municipal, inainte de inceperea sezonului estival.
Pe parcursul sezonului 2016 interesul vizitatorilor a fost crescut fata de anul 2015, stabilindu-se un record in ziua de duminica, 26 iunie 2016, zi in care a fost inregistrat un numar de 3500 de persoane care au intrat in Strandul Municipal. Acelasi interes a prezentat si Zona de Picnic si Agrement, cu spatiile de joaca si fitness, foisoare si obiectivele nou inaugurate, fantani arteziene, pista de role si Skateboard, zona de evenimente.      
La Complexul Sportiv si de Agrement Moldova, au fost facute incasari din vanzari bilete strand, incasari chirii spatii comerciale, inchirieri foisoare si incasari parcare astfel:
INCASARI REPARTIZATE PE LUNI:
-       APRILIE – 2.196 lei
-       MAI – 12.034 lei
-       IUNIE – 122.755 lei
-       IULIE – 234.857 lei
-       AUGUST – 227.613lei
-       SEPTEMBRIE – 48.293 lei
-       OCTOMBRIE – 689 lei
TOTAL INCASARI COMPLEX MOLDOVA, în 2016: 648.438 lei
Romanul Financiar