Micuţul este internat de câteva zile la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ din Iaşi. Pe lângă dispoziţia genetică, spun medicii, deşi ar trebui să cântărească în jur de 11 kilograme la vârsta lui, copilul are o greutate dublă, din cauza alimentaţiei necorespunzătoare.
„Foarte mult timp a fost alimentat excesiv cu făinoase, polizaharide, iar ceea ce este paradoxal este faptul că el încă este alăptat. Într-un fel, creşterea lui în greutate a început în perioada în care era alimentat exclusiv cu lapte matern, ceea ce înseamnă că este posibil ca laptele mamei să fie foarte bogat în principii nutritive, vitamine, săruri minerale şi oligominerale“, au precizat medicii din cadrul clinicii.
Copilul nu a ajuns la spital din cauza obezităţii, ci din pricina unei insuficienţe respiratorii severe, care se manifesta asemenea unei crize de astm bronşic, la acest aspect contribuind şi refluxul gastroesofagian favorizat de presiunea abdominală crescută, după cum explică medicii.
Pentru a putea ajunge la o greutate normală, micuţul are nevoie de un regim ce presupune reducerea dulciurilor, repartiţia meselor în porţii mici, în care o pondere mai mare să o aibă salatele, fructele şi legumele.
„Copilul este foarte inteligent, mult peste nivelul vârstei lui, are abilităţi de comunicare foarte bune, şi poate deveni un copil superdotat dacă familia respectă un regim în care să reducă substanţial derivatele din cereale panificabile“, au mai spus medicii ieşeni.
Specialiştii mai precizează că este un caz special, însă nu unul singular. Medicii trag un semnal de alarmă şi spun că în ultimii ani obezitatea în cazul copiilor a atins cote alarmante. Potrivit datelor unui studiu recent, peste 50% dintre copiii români au grade variabile de supraponderabilitate, iar o treime dintre ei sunt obezi.
Cauzele pornesc de la alimentaţia care include consumul de produse fast food, dar şi lipsa mişcării.
„Din punctul meu de vedere, eforturile de a suplimenta numărul de ore din programele şcolare la două-trei ore pe săptămână se justifică în totalitate. Pe de altă parte, recomandată este alimentaţia exclusiv cu lapte matern în primele şase luni de viaţă, urmată de diversificare, păstrând în acelaşi timp alimentaţia la sân până la vârsta de un an. Mai mult, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă pentru ţările în curs de dezvoltare menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani. În viziunea mea, alimentaţia la sân ar trebui continuată până la trei ani, sau, dacă nu este posibil, folosirea unor formule de lapte praf adecvate etapei de creştere a organismului, mai exact o cantitate mică de proteine“, a precizat prof. dr. Marin Burlea, medic primar pediatru şi preşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.
„Primii doi ani de viaţă sunt extrem de importanţi, deoarece se prefigurează destinul nutriţional al copilului, având în vedere eliminarea riscurilor de evoluţie către obezitate, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip II, ceea ce ar trebui să fie misiunea fiecărei familii, a medicilor de familie şi a celor pediatri“, a adăugat medicul. Observator
loading...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu