miercuri, 2 decembrie 2015

Topul politicienilor după numărul de dosare penale

Autor: Marius Gîrlașiu 02 Dec 2015 - 08:15
Topul politicienilor după numărul de dosare penale ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Vezi galeria foto


Avalanşa de dosare penale pe numele parlamentarilor a devenit un fenomen. Există aleşi ai neamului cu câte trei sau patru dosare deschise la DNA, care au rămas în continuare reprezentanţi ai poporului în Parlament. Elena Udrea şi Dan Şova sunt printre campionii dosarelor DNA, fiecare cu câte patru.

Deputatul Elena Udrea se află în topul dosarelor pe cap de parlamentar. Fosta candidată la prezidenţiale este implicată în nu mai puţin de patru dosare deschise de către procurorii DNA. Udrea este urmărită penal în dosarul Microsoft şi trimisă deja în judecată la Curtea Supremă în dosarul Gala Bute. Pe lângă cele două cazuri, Elena Udrea mai este cercetată pentru complicitate la abuz în serviciu într-un alt dosar în care procurorii vizează un credit BRD în valoare de peste 3 milioane de euro pe care fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului l-a obţinut în urmă cu mai mulţi ani. Un alt dosar pe numele Elenei Udrea este cel al mitei de la Bogdan Buzăianu. „Băiatul deştept” din energie i-ar fi dat 5 milioane de dolari mită pentru ca fostul ministru să îi faciliteze prelungirea unui contract cu Hidroelectrica.

Tot avocat de profesie, Udrea se simte persecutată de către procurori, sugerând ironic DNA să creeze o secţie specială doar pentru ea.



Dan ş-o va lua de data asta?
Tot patru dosare penale are pe cap şi senatorul PSD Dan Şova. Plenul Senatului va vota joi cererea DNA de reţinere şi arestare în dosarul în care Dan Şova este acuzat că ar fi primit 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare pentru a-l determina pe directorul CET Govora, Mihai Bălan, să încheie un contract de asistenţă juridică cu propria societate de avocatură. Recent, DNA a anunţat deschiderea altui dosar pe numele lui Şova şi al directorilor de la CET Govora, pentru fapte petrecute între 2006-2008. „Şova şi Asociaţii” ar fi încasat aproape două milioane de lei şi peste 660 de mii de euro din alte două contracte de asistenţă juridică. Senatorul PSD mai este urmărit pentru trafic de influenţă într-un dosar alături de Viorel Hrebenciuc şi este deja trimis în judecată în dosarul Rovinari-Turceni, alături de fostul premier Victor Ponta, caz aflat pe rolul ÎCCJ.




Vâlcov, arta şpăgii
În patru dosare penale este implicat şi fostul senator Darius Vâlcov. Primul este celebrul caz al tablourilor de artă, în care procurorii îl acuză pe Vâlcov de trafic de influenţă, spălare de bani şi acte de comerţ incompatibile cu funcţia. Fostul edil mai este acuzat că ar fi încasat comisioane de 10% din contractele derulate de anumiţi oameni de afaceri cu Primăria Slatina şi Compania de Apă Olt, în total 4,2 milioane de lei. Vâlcov este urmărit penal şi după redeschiderea unui dosar închis în 2012, privind finanţarea clubului FC Olt din bani publici. Într-un alt dosar, fostul ministru este cercetat pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Pe acelaşi model al comisionului de 10%, Vâlcov ar fi primit 2,1 milioane de lei.



Un alt politician reţinut cu dosarele DNA este fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, cercetat de procurori în cazul retrocedărilor ilegale de păduri. Ulterior, DNA a deschis pe numele lui Hre-benciuc alte două dosare. Unul pentru trafic de influenţă în cazul licenţei acordate de CNA televiziunii lui Gheor-ghe Ştefan şi altul pentru trafic de influenţă în cazul sprijinului pentru Dan Şova în schimbul promovării legii amnistiei şi graţierii.

Tot cu două dosare se confruntă şi fostul prim-ministru. Victor Ponta este trimis în judecată pentru fals în înscrisuri, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul Rovinari-Turceni, aflat deja pe rolul ÎCCJ. Deputatul PSD a scăpat, deocamdată, prin votul Camerei, de urmărirea penală în dosarul de trafic de influenţă privind numirea lui Dan Şova ca ministru al Transporturilor.



Următorul în top, cu „doar” două dosare penale este deputatul Sebastian Ghiţă. Fostul membru PSD este trimis în judecată pentru că l-ar fi mituit pe fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, cu o casă în schimbul finanţării echipei de baschet Asesoft cu bani publici. Ghiţă este cercetat sub control judiciar şi în dosarul de fraudă cu fonduri europene deschis pe numele lui Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier Victor Ponta.
 
Citeşte mai multe despre:   Elena Udrea

10 cuvinte care nu trebuie folosite la locul de muncă

02 Dec 2015 - 12:17
Vreți să faceți o impresie plăcută la locul de muncă? Cu siguranță!

Acordați atenție limbajului!

Experții vin cu o serie de sfaturi cu ajutorul cărora email-urile, scrisorile și celelalte materiale utilizate în comunicarea internă în cadrul companiei vor suna mult mai inteligente.

Potrivit news.com.au, specialiștii în dezvoltarea carierei de la The Muse au subliniat că pentru a crea o impresie mai bună la locul de muncă ar trebui să scoatem din vocabular câteva cuvinte. Nu doar că textele noastre vor fi mai succinte și mai ușor de parcurs, dar vom părea mai deștepți.


1. Sincer
Oamenii folosesc adesea cuvânt „sincer” pentru a părea mai serioși, mai gravi. Problema este că dăm de înțeles că doar afirmația respectivă este una onestă, iar restul cuvintelor noastre sunt minciuni.

2. Realmente/ cu adevărat
Nu este nevoie să adăugăm adverbul „realmente” în fiecare propoziție, ori de câte ori avem ocazia. Indiferent dacă întrebăm pe cineva dacă „e sigur” sau „dacă e cu adevărat sigur”, răspunsul pe care îl primim este același.

3. Foarte
„Foarte” este la fel de redundant precum „realmente”, iar specialiștii ne sfătuiesc să utilizăm adjective mai interesante. Spre exemplu, în loc de „foarte fericit”, putem folosi „extaziat” sau în loc de „foarte trist”, „devastat”. „Foarte” este un cuvânt subiectiv: ceea ce pentru unii e „foarte mult”, pentru alții poate fi „relativ puțin”.

4. Uimitor
Nu e nevoie de nicio explicație, „uimitor” este un cuvânt utilizat prea des și în contexte nepotrivite.

5. Absolut
„Absolut necesar”? Ceva poate să fie sau să nu fie necesar, de ce să adăugați un cuvânt inutil în frază?

6. Întotdeauna
Potrivit specialiștilor în lingvistică, termenii de acest fel „îi încuie” pe utilizatori într-o anumită poziție. „Întotdeauna” este aplicabil doar în situații excepționale, prin urmare, ar trebui să găsiți o alternativă.

7. Niciodată
Având în vedere că „niciodată” este antonimul lui „întotdeauna”, regula rămâne valabilă.

8. Poate
„Poate? De ce doar „poate”? Nu știi despre ce vorbești?”, ar întreba experții. Dacă nu vreți să păreți neinformat, fiți clar.

9. Chestie
„Chestie”... „chestie” reprezintă probabil cel mai vag cuvânt, care ar putea desemna orice.
Despre ce „chestie” este vorba?

10. Lucruri
Specialiștii pun aceeași întrebare: „Ce lucruri?” 
Citeşte mai multe despre:   locul de munca,   job,   sfaturi,   colegi,   office,   companie

Jaful de la ANRP: Cum a împărţit Crinuţa despăgubiri în familie

Autor: Ion Alexandru 02 Dec 2015 - 10:30
Protejata lui Ioan Oltean, unsă la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), este implicată nu doar în marile „tunuri” date acestei instituţii în favoarea clientelei fostului partid de guvernământ sau a diverșilor afaceriști apropiaţi ai cercurilor de interese ale lui Dorin Cocoș, ci și în mici „tunuri” personale.

În 2010, cu Crinuţa în „fruntea bucatelor”, s-a hotărât despăgubirea partenerului de afaceri al… Crinuţei și a familiei acestuia de la Bistriţa cu 720.000 de euro, pentru un teren amplasat în Municipiul Cluj-Napoca. Surse locale au precizat că persoana despăgubită, Nicu Gabriel Moroșan, ar fi chiar rudă cu fosta șefă a ANRP.

Documentele oficiale arată, însă, fără îndoială, legăturile de afaceri și locative dintre cei doi. În același an, ANRP l-a despăgubit și pe actualul iubit al Crinuţei Dumitrean, Cristian Agalopol, bărbatul cu care este însărcinată în luna a opta.

În data de 23 martie 2010, ANRP soluţionează un dosar de despăgubire înaintat de cetăţeanul Nicu Gabriel Moroșan, născut pe 16 iunie 1979, în Cluj-Napoca, dar domiciliat în Municipiul Bistriţa, orașul de baștină al președintelui acestei instituţii de la acea dată, Crinuţa Nicoleta Dumitrean. Dosarul de despăgubire a avut numărul 3230/CC, iar titlul de despăgubire a fost în valoare de 2.854.200 de lei, aferent unui teren în suprafaţă de 3.136 metri pătraţi, amplasat pe raza Municipiului Cluj-Napoca.

Interesant este că pe rolul niciunei instanţe civile din România nu există vreo cauză care să privească restituirea acestui teren pentru acest deţinător al drepturilor. Ceea ce arată că Nicu Gabriel Moroșan a cerut direct despăgubiri de la ANRP, în baza unor documente care să ateste dreptul de proprietate.

Parteneri de afaceri. Unul era client, celălalt despăgubitor

Moroșan nu este un simplu petent care s-a adresat ANRP, legăturile sale cu șefa instituţiei, Crinuţa Dumitrean, fiind cel puţin din anul 2005. Toate aceste informaţii pot constitui temeiul demarării unei anchete la nivelul DNA, dar și la nivelul Agenţiei Naţionale de Integritate, având în vedere natura relaţiilor existente între o persoană despăgubită în regim preferenţial și conducerea instituţiei care a avizat despăgubirea.

Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în data de 9 februarie 2005 ia fiinţă SC Mondotravel Internaţional SRL, cu sediul în Municipiul Bistriţa, Intrarea Pinului nr. 3, judeţul Bistriţa Năsăud. Fondatorii societăţii sunt: Nicu Gabriel Moroșan – persoana despăgubită în 2010 de ANRP – cu 50% din acţiuni și Crinuţa Nicoleta Dumitrean – președintele ANRP de la data aprobării dosarului de despăgubire, cu celelalte 50% din acţiuni. Obiectul principal de activitate declarat la momentul înfiinţării firmei era „transporturi terestre de călători, ocazionale”.

Surse: Legături apropiate de rudenie
Legăturile dintre Crinuţa Dumitrean și Nicu Gabriel Moroșan nu se opresc, însă, aici. În data de 20 martie 2006, când aceasta a decis să lucreze la București, la stat, are loc o adunare a asociaţilor SC Mondotravel Internaţional SRL, prilej cu care cedează acţiunile deţinute celuilalt acţionar, părăsind firma. Cinci ani și jumătate mai târziu, însă, la data de 2 decembrie 2011, Nicu Gabriel Moroșan intră, ca nou asociat, cu un pachet de 5,54% din acţiuni, în societatea SC E.A. Hîngan SRL Bistriţa.

Firma în cauză a fost preluată, în anul 2009, de la fondatorul ei, de către o anume Octavia Dumitrean, născută la data de 16 iulie 1955, domiciliată în Bistriţa, într-un bloc situat pe strada Sucevei, la numărul 9. În mod paradoxal, la aceeași adresă domiciliază și Nicu Gabriel Moroșan, fostul partener de afaceri al Crinuţei Dumitrean și beneficiar al restituirii făcute de ANRP în data de 23 martie 2010. Surse locale susţin că Octavia Dumitrean ar fi nimeni alta decât mama Crinuţei Dumitrean, dar și că Nicu Gabriel Moroșan ar fi el însuși rudă cu acestea. Potrivit unor surse apropiate familiei, acesta este nepotul Octaviei și vărul Crinuţei Dumitrean.

2,854 de milioane de lei a primit Nicu Gabriel Moroșan pentru un teren în suprafaţă de 3.136 mp, ceea ce înseamnă o despăbire de peste 200 euro/mp.

Iubitul, de asemenea client al ANRP
Oana Zamfir a dezvăluit, în ediţia de vineri a emisiunii „Exces de putere”, că nu doar vărul fostei șefe a ANRP a primit de la aceasta despăgubiri. Crinuța Dumitrean l-a despăgubit chiar și pe iubitul ei pe vremea când era șefă la ANRP. Cristian Agalaopol a primit despăgubiri pentru un teren din Cluj. Acesta este tatăl copilului cu care este însărcinată „pupila” lui Ioan Oltean.

În 2010, Cristian Agalopol a cumpărat alături de Gabriel Gheorghe drepturile litigioase pentru un imobil cu mai multe apartamente din Cluj. În vremea aceea, Agalopol era căsătorit cu Ileana Agalopol, fost director al firmei lui Adriean Videanu. Astăzi, banii din despăgubiri sunt investiţi de cuplul Dumitrean-Agalopol într-o proprietate pe care cei doi au achiziţionat-o în nordul Capitalei, în cartierul Băneasa.

Afacerea cu pâine a familiei Moroșan – Dumitrean din Budacu de Jos

Potrivit unei încheieri din 2 decembrie 2011 a ONRC, la acea dată acţionarul unic al SC E.A. Hîngan SRL Bistriţa, Octavia Dumitrean, decide majorarea capitalului social al companiei, primind în structura acţionariatului doi noi asociaţi: Nicu Gabriel Moroșan și Maria Buta (născută la data de 17 iunie 1954), cu domicilul în Comuna Budacu de Jos, sat Monariu, judeţul Bistria-Nă-săud). În urma modificărilor survenite, noua structură a acţionariatului SC E.A. Hîngan SRL arăta, la data de 2 decembrie 2011, în felul următor: Octavia Dumitrean (90,92%), Nicu Gabriel Moroșan (4,54%) și Maria Buta (4,54%). În aceeași ședinţă, acţionarii decid înregistrarea domeniului secundar de activitate al societăţii (fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie).

Ce presupunea investiţia de la țară


Dintr-un document emis în data de 1 martie 2012, aflăm și ce investiţii a derulat această societate. Astfel, în baza unei cereri formulate de Octavia Dumitrean, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud a eliberat o decizie de încadrare proiect, pentru construirea unei brutării aparţinând SC E.A. Hîngan SRL pe un teren extravilan, amplasat în satul Jelna, comuna Budacu de Jos, stabilind că proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului și nu se supune evaluării adecvate. Proiectul propunea „construirea unei clădiri cu destinaţia de brutărie, cu suprafaţa de 482 metri pătraţi, cu regim de înălţime Parter + Mansardă”.

La parter, urmau să fie amenajate: rampă descărcare făină, depozit materie primă, spaţiu de producţie, spaţiu cuptoare, spaţiu perisabile, spaţiu deșeuri, cameră pentru centrală termică, depozit produse finite, un birou, grup sanitar și o rampă pentru încărcare. La mansardă, urmau să fie amenajate un hol, vestiare, o sală de mese și birouri. Beneficiarul estima o capacitate de producţie de 800 de kilograme de produse de brutărie pe zi. Suprafaţa totală a amplasamentelor este de 5.988 metri pătraţi, în cadrul cărora firma Octaviei Dumitrean și a lui Nicu Gabriel Moroșan trebuia să amenajeze trotuare (500 metri pătraţi), o parcare cu zece locuri și un spaţiu verde în suprafaţă de 1.000 metri pătraţi.

Din informaţiile ulterioare, rezultă că această brutărie chiar a fost construită. În data de 22 mai 2012, Octavia Dumitrean și-a cesionat părţile sociale din SC E.A. Hîngan SRL, Nicu Gabriel Moroșan și Maria Buta devenind acţionari cu câte 50 % din beneficii și pierderi. Cei doi au înfiinţat în aceeași zi un punct de lucru al firmei în Comuna Budacu de Jos, Satul Jelnea, judeţul Bistriţa Năsăud.

Dosarul, pe masa Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor

Fosta șefă a ANRP a fost arestată preventiv, sâmbătă, pentru 30 de zile, în dosarul retrocedărilor ilegale acordate de ANRP. În același dosar au mai fost arestaţi preventiv omul de afaceri Mihai Rotaru, dar și alţi patru inculpaţi. Însărcinată în opt luni, Dumitrean a fost transportată imediat după ce DNA a emis pe numele acesteia o ordonanţă de reţinere, la Spitalul Polizu, după ce i s-a făcut rău. Crinuţa Dumitrean a primit anunţul instanţei în spital, unde încă se află internată, după ce i s-a făcut rău și vineri, în sala de judecată.

Procurorii notează în referatul cu propunerea arestării preventive că Ioan Oltean, cel care a propus-o pe Dumitrean la conducerea ANRP, „era ca un șef” pentru aceasta. Oltean este acuzat că a primit mită 600.000 de euro în incinta unei parohii de la omul de afaceri Mihai Rotaru, pentru a interveni la Crinuţa Dumitrean, astfel încât să fie aprobată în comisia ANRP cererea omului de afaceri de acordare a unei despăgubiri de aproap e 109 milioane de lei, pentru un teren în Pitești. Astăzi, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor va lua în discuţie cererea formulată de Ministerul Justiţiei, la solicitarea procurorilor privind reţinerea și arestarea preventivă a deputaţilor Cătălin Florin Teodorescu și Ioan Oltean, ambii urmăriţi penal în același dosar, pentru abuz în serviciu, trafic de influenţă și complicitate la abuz în serviciu.

În ceea ce-l privește pe Nicu Gabriel Moroșan, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, acesta a mai înfiinţat, la data de 9 iulie 2003, împreună cu un anume Dan Gabriel Filip, din Bistriţa, societatea SC Filimour Tour SRL, care se ocupă cu activităţi ale agenţiilor de voiaj și ale tour-operatorilor, dar și cu activităţi de asistenţă turistică.
Citeşte mai multe despre:   ioan oltean,   Crinuta Dumitrean,   anrp,   bani,   dosare

Guvernele care ne umflă artificial accizele

Autor: Adrian Stoica Daniela Ivan 02 Dec 2015 - 12:28
Executivul continuă să jongleje cu accizele după cum îi dictează nevoile bugetare. Un joc de alba-neagra pe care Guvernul l-a făcut în ultimii ani pe banii românior. Noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, păstrează ca referinţă acelaşi curs fictiv stabilit în septembrie 2013 pentru calcularea accizelor, adică 4,738 lei/euro.

PUBLICITATE
Când cursul anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) a fost în creştere, accizele au fost calculate în funcţie de el. Când acest curs a scăzut, Executivul a inventat o altă formulă de calcul, legată de indicele de inflaţie, pentru a păstra la un nivel ridicat accizele. Când şi inflaţia a început să scadă, Executivul ne anunţă că indexarea cu inflaţia se va face doar dacă aceasta este pozitivă. Oricum o dăm, Guvernul ne bagă tot mai adânc mâna în buzunare.

Uitucii de la Ministerul Finanţelor
Până pe data de 20 octombrie, Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să publice valoarea accizelor pentru anul 2016, dar deocam-dată a uitat să facă acest lucru, cu toate că am intrat în luna decembrie. Deşi nivelul acestora se regăseşte în Anexa nr. 1 din Codul Fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, acelaşi Cod spune că accizele trebuie publicate.

Rupte de scăderea inflaţiei

Comparând valorile accizelor din acest an cu cele care se vor aplica de anul viitor, constatăm că majoritatea rămân neschim-bate, ceea ce înseamnă că rămâne valabilă referinţa de 4,738 lei/ euro. Potrivit art. 342 din Codul Fiscal, nivelul accizei se calcu-lează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de apli-care, faţă de perioada octombrie 2014-septembrie 2015. Pentru a se asigura că inflaţia nu-i va juca vreo festă, Executivul a stabilit că prevederile de mai sus nu se aplică în cazul în care inflaţia este negativă, adică ar duce la o scădere a accizelor.

Să facem recurs la memorie

Până în 2013, cursul valutar pentru calcularea accizelor în următorul an era stabilit ca fiind cel anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) la 1 octombrie. În acel an, Guvernul a avut surpriza neplăcută că acel curs (4,4485 lei/euro) era mai mic faţă de cel din 2012 (4,5223 lei/ euro) utilizat la calculul accizelor în 2013. Cum scăderea accizelor era de neconceput, Guvernul a decis ca acestea să fie calculate în funcţie de rata inflaţiei comunicate INS până la data de 15 septembrie. Pentru 2014 a fost luat în calcul cursul valutar din 2012 comunicat de BCE, care a fost înmulţit cu indicele inflaţiei din 2013 (104,77%). Finalul a fost cursul artificial de 4,738 lei/euro.

Fumatul este taxat suplimentar

Chiar dacă accizele se calculează şi în 2016 după cursul artificial de 4,7380 lei/euro, noul Cod Fiscal aduce schimbări importante după ce s-au modificat procentele care se aplică pentru fiecare categorie de produse.

Fumătorii vor fi cei mai dezavantajaţi, vor plăti cu 37 de bani în plus pe fiecare pachet de ţigări având în vedere că acciza la ţigarete va creşte cu 18,69 lei pe 1.000 de ţigări. Nu scapă mai ieftin nici cei care apelează la ţigările electronice pentru că vor fi nevoiţi să scoată din portofele cu 15 lei mai mult pentru o sticluţă de 30 ml de lichid cu nicotină. Uitaţi nu au fost nici fumătorii de narghilea.

Şi ei sunt taxaţi, în premieră, din 2016, cu 384 de lei pe kilogramul de tutun oriental. În schimb, acciza la carburanţi sau la energia electrică nu se modifică, râmâne la nivelul din 2015, care este, oricum, mult supraevaluat. România are printre cele mai mari taxe pe carburanţi din Uniunea Europeană, respectiv 57% la benzină şi 60% la motorină.

Să curgă băutura tot mai ieftină
Doar băutura se va ieftini, semn bun pentru un an electoral. Cea mai mare scădere de acciză va avea loc pentru alcolul pur care se va reduce cu 1.431 de lei pe hectolitru. Asta înseamnă că votca sau whiski-ul se va ieftini cu 7 lei pe litru. În cazul vinului spumos, acciza va coborî de la
161,33 de lei pe hectolitru la 47,38 lei pe hectolitru, ceea ce conduce la o scădere cu aproximativ un leu pe sticlă. Şi berea va costa mai puţin
cu aproximativ 60 de bani pe litru.

Caii-putere şi aurul, favorizate
Sunt veşti bune şi pentru pasionaţii de lux. Bijuteriile şi blănurile, dar şi maşinile puternice şi yahturile nu vor mai fi accizate, din 2016. Spre exemplu, o bijuterie de aur de 24 de carate, care are 10 grame, va costa mai puţin cu 95 de lei, iar o haină de blană naturală cu minimum
237 de lei şi maximum 947 lei, în funcţie de valoarea ei. Tot de la 1 ianuarie va fi eliminată şi acciza la cafea, care este acum de 1 leu pe kilogram.



Într-adevăr, este o mică şmecherie că valoarea accizei nu se mai indexează cu inflaţia dacă aceasta este negativă. Cei care au scris Codul ştiau că intrăm într-o zonă cu inflaţie negativă şi au vrut să protejeze veniturile bugetare.
Gabriel Biriş, expert fiscal

Ce se modifică din 2016, prin intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal
 
Produs
Unitate de măsură
2016
Nivelul acci-
zelor (lei/UM)
2015
Nivelul acci-
zelor (lei/UM)
Bere
hl grad Ploto
3,3
3,9
Vin spumos
hl
47,38
161,33
Alcool
hl alcool pur
3.306,98
4.738,01
Tutun
1.000 ţigarete
430,71
412,02
Benzină
cu plumb
1.000 l
2.327,27
2.327,27
Benzină
fără plumb
1.000 l
2.035,40
2.035,40
Motorină
1.000 l
1.897,08
1.897,08
Energie electrică
MWh
4,74
4,74
 
Citeşte mai multe despre:   accize,   guvernul romaniei,   guvern,   dacian ciolos

Programul celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti

Programul celei de a VIII-a ediţii
a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti

Cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti: 2-4 decembrie, ora 19.00, Clubul Ţăranului
17 nume de primă mărime ale literaturii contemporane, oaspeţi din Turcia, Elveţia, Ungaria, Spania şi Statele Unite ale Americii şi România

​ ​
În premieră absolută, FILB 8 aduce la Bucureşti LITERARY DEATH MATCH, un proiect spectaculos din SUA, în cadrul căruia 4 scriitori se înfruntă în lecturi publice în ringul de box
FILB este celmai important festival independent de literatură din România, www.filb.ro


MIERCURI, 2 DECEMBRIE 2015
Ora 18.30: FILB în direct la Timpul prezent, cu Adela Greceanu și Matei Martin, la Radio România Cultural
Ora 19.00: FILB „classic”
• Deschiderea celei de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la București – Bogdan-Alexandru Stănescu, Președintele Festivalului
• Lectură Dana Grigorcea – fragment din romanul Das primäre Gefühl der Schuldlosigkeit, Dörlemann Verlag, 2015, traducere din limba germană de Maria Irod, carte în curs de apariţie la Editura Humanitas
• Lectură György Dragomán – din romanul Rugul, Editura Polirom, 2015, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță
• Lectură Adriana Bittel – povestirea Concordanţa timpurilor, din antologia Cartea Simţurilor, Editura Humanitas, 2015
• Lectură Ion Iovan – din volumul M J C, Editura Polirom, 2015
• Dialog deschis – moderatori: Adela Greceanu și Matei Martin
• Dialog cu publicul

JOI, 3 DECEMBRIE 2015
​​
Ora 18.30: FILB în direct la Timpul prezent, cu Adela Greceanu și Matei Martin, la Radio România Cultural
Ora 19.00: FILB „classic”
• Lectură Iván Repila – din romanul Băiatul care a furat calul lui Attila, Editura Univers, 2015, traducere din limba spaniolă de Simona Sora
• Lectură Burhan Sönmez – fragment din romanul Istanbul Istanbul, în curs de apariție la Editura Polirom, traducere din limba turcă de Leila Ünal
• Lectură Octavian Soviany – din romanul Moartea lui Siegfried, Editura Cartea Românească, 2015
• Lectură Cosmin Perța – din romanul În urmă nu mai e nimic, Editura Polirom, 2015
• Dialog deschis – moderatori: Adela Greceanu și Matei Martin
• Dialog cu publicul

VINERI, 4 DECEMBRIE 2015
Ora 19.00: Literary Death Match
Powered by Adrian Todd Zuniga
Participă: Tara Skurtu, Svetlana Cârstean, Răzvan Țupa, Mugur Grosu
Juriul: Luiza Vasiliu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Andrei Gheorghe
„…cele mai antrenante lecturi la care am asistat vreodată!“ (Los Angeles Times)
„Evenimente ca Literary Death Match sînt menite să revitalizeze aerul cool al lumii tipărite.“
(Interview Magazine)

FILB 8
Parteneri principali: Pro Helvetia, Ambasada Elveției, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București, Institutul Cervantes, British Council, Clubul Țăranului, Centrul Național al Cărții, Cărturești, Dacia, Simona Kessler International Copyright Agency
Parteneri: Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, Editura Polirom, Editura Cartea Românească, Editura Humanitas, Editura Trei, Editura Tracus Arte, Editura Univers, Editura MTTLC, Headsome Communication


--
str. Constantin Rădulescu-Motru 16, 
bl. 21, ap. 201, sector 4, Bucureşti
0722-609.478