Delapidarea Băncii Române de Scont cu peste zece
milioane de lei este noua bătaie de cap pe care o are omul de afaceri
Sorin Ovidiu Vîntu. Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul
Bancar, în calitate de lichidator al BRD, face demersuri complexe pentru
recuperarea de la omul de afaceri a acestor sume. Din 2003, de
când plângerile pe numele său au “curs” la parchete, Sorin Ovidiu Vîntu
a fost ocolit de răspunderea penală. Până în 2011, când Laura Codruţa
Kovesi, procurorul general al României la vremea respectivă, a infirmat
toate soluţiile de neurmărire penală şi de netrimitere în judecată a
omului de afaceri, măsuri pe care le-a considerat nelegale. În
plângerile care, în prezent, fac obiectul unui dosar penal consistent,
se arată că Vîntu a tranzacţionat prin conturile proprii, fără drept,
sume importante de bani din patrimoiul BRS, pe care le-a utilizat în
interes personal, nerestituindu-le niciodată băncii. În cauzele BRS au
fost deja pronunţate condamnări, însă niciuna nu-l priveşte, încă, pe
omul de afaceri.
Încarcerat de puţin timp în penitenciar, în dosarul Petrom
Sevice, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu nu pare să aibă motive să
doarmă liniştit, deoarece i se pregăteşte trimiterea în judecată în al
patrulea dosar penal. Este vorba de infracţiuni de delapidare în dauna
Băncii Române de Scont, dosar care trenează pe rolul mai multor parchete
încă din anul 2001.
Care sunt noile motive de nelinişte pentru omul de afaceri
Situaţia penală a acestui dosar este doar o parte a noilor probleme
care îl încearcă pe Sorin Ovidiu Vîntu, deoarece, pe latură civilă,
acesta riscă să aibă de plătit peste 10 milioane de lei noi.
Informaţiile reies din procesul de faliment al Băncii Române de Scont,
aflat pe rolul Secţiei a II-a Civilă a Tribunalului Braşov, unde
lichidatorul judiciar al băncii, Fondul de Garantare a Depozitelor în
Sistemul Bancar (FGDSB), face eforturi să recupereze aceste sume de la
omul de afaceri .
În şedinţa de judecată care a avut loc în data de 12 octombrie 2015,
se face precizarea că, în legătură cu cererea lichidatorului judiciar de
redeschidere a judecăţii pentru pretenţii în sumă de 10.024.000 lei,
“Tribunaul Bucureşti a solicitat informaţii care să contureze dacă suma
în cauză, cerută de la Sorin Ovidiu Vîntu, face parte şi din
prejudiciul cerut de Banca Română de Scont în dosarul penal privind
delapidarea băncii”. Astfel, s-a confirmet faptul că, din prejudiciul
pretins, în valoare de 10.024.000 lei, o parte, respectiv suma de
9.349.000 lei, se regăseşte în prejudiciul stabilit prin expertiza
judiciară efectuată în dosarul penal nr. 61261/3/2010, având ca obiect
delapidarea Băncii Române de Scont. Prin această expertiză, în
concluziile capitolului ce face referire la persoanele fizice şi
juridice care au beneficiat fără drept de sume de bani din lichidităţile
băncii şi cuantumul acestor sume se arată că, “întrucât expertiza
contabilă nu a determinat existenţa relaţiilor reciproce între clienţii
BRS, aceasta nu va face aprecieri asupra dreptului beneficiarilor
sumelor respective de a le utiliza”.
Pe fondul acestei situaţii, în niciunul dintre cele două dosare
penale care privesc devalizarea BRS, spune luchidatorul judiciar, deşi
aveau vinovăţie, chiar şi sub cea mai mică formă, “nu s-a reţinut
răspunderea civilă faţă de beneficiarii sumelor delapidate din bancă”.
A utilizat sumele delapidate în interes propriu
Pentru a putea recupera prejudiciul creat băncii prin delapidare de
la aceşti beneficiari, Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul
Bancar a iniţiat o serie de acţiuni, printre care şi acţiunea de daune
împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, despre care lichidatorul BRS susţine
că este un beneficiar al sumelor de bani obţinute fără titlu, urmare a
delapidării băncii, “pe care le-a utilizat în interes propriu”.
Din raportul privind delapidarea BRS reiese că, în ipoteza în care în
sarcina lui Sorin Ovidiu Vîntu nu s-ar reţine, pe latura civilă, culpa
civilă pentru participaţie la delapidarea băncii, se dovedeşte culpa
acestuia pentru neîndeplinirea obligaţiei ce-i revenea, anume aceea de a
restitui băncii sumele primite în cont, fără just titlu, astfel
dovedindu-se a fi de rea-credinţă. Lichidatorul BRS susţine, în acelaşi
raport, faptul că Sorin Ovidiu Vîntu urmează a răspunde şi pentru
dobânzile ce vor fi calculate din ziua în care a fost efectuată
operaţiunea de alimentare a contului bancar al acestuia cu sumele
dilapidate.
De altfel, Sorin Ovidiu Vîntu a fost deja obligat să plătească
anumite sume către BRS. Spre exemplu, în mai 2015, Curtea de Apel
Bucureşti a admis apelul formulat de Banca Română de Scont, prin
lichidator judiciar, în contradictoriu cu Sorin Ovidiu Vîntu, pentru
nerestituirea unei sume de bani ce a făcut obiectul unei plăţi
nereturnate, pentru neîndeplinirea obligaţiei ce-i revenea, anume aceea
de a restitui suma de 426.640 lei. Curtea a stabilit că cererea BRS este
întemeiată, admiţând-o, iar omul de afaceri a fost obligat să plătească
băncii, pe lângă suma de bază, şi penalităţile aferente începând cu
data de 20 noiembrie 2001.
Dosarul, plimbat de la un parchet la altul
BRS a precizat obiectul valoric al acţiunii, 21.068.000 de lei,
reprezentând sume dilapidate din patrimoniul băncii în anul 2001,
potrivit unei expertize judiciare efectuate în dosarul penal nr.
34/D/P/2005, coroborată cu documentele şi evidenţa electronică a BRS, de
unde rezultă că au fost utilizate prin contul bancar al titularului de
cont Sorin Ovidiu Vîntu.
Judecata în dosarul în cauză a fost suspendată în data de 10
februarie 2005, ca urmare a existenţei unui al doilea dosar de urmărire
penală instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), conexat la un alt dosar
din anul 2002, ce avea ca obiect toate plângerile penale formulate de
lichidatorul judiciar al Băncii Române de Scont în legătură cu
delapidarea băncii, inclusiv plângerea penală formulată în data de 19
februarie 2003 împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu. Prin rechizitoriul din
data de 15 decembrie 2010, s-a dispus disjungerea din dosar a cauzei
privind faptele de spălare de bani rezultate ca fiind comise şi
aflându-l ca beneficiar pe omul de afaceri, dar şi pe alţii, pentru un
prejudiciu de 3.120.000 de dolari, produs prin delapidare în patromoniul
Băncii Române de Scont. Dosarul, având ca obiect şi faptele de spălare
de bani, a fost înregistrat, în anul 2011, la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care faptele care îl privesc pe
Sorin Ovidiu Vîntu au fost disjunse, constituindu-se un nou dosar,
aflat pe rolul Parchetului Tribunalului Bucureşti, înregistrat în anul
2014.
Bilanţ: 708 de cauze
Situaţia falimentului BRS şi a recuperării creanţelor de la aceşti
beneficiari fără drept ai sumelor dilapidate din bancă se judecă, încă,
la Tribunalul Braşov. Potrivit încheierii din data de 12 octombrie 2015,
până în luna septembrie a anului trecut, au fost finalizate nu mai
puţin de 873 de dosare care privesc aceste prejudicii, în sensul că, pe
de o parte, s-au obţinut titluri executorii, pe care lichidatorul le-a
pus deja în executare silită, au fost luate unele măsuri asigurători ori
au fost demarate sau conexate la alte dosare sau clasate.
Situaţia acestor cauze arată înfiorător: 152 de litigii cu
profesioniştii, 32 de notificări comerciale, 8 dosare judecate în
contencios administrativ, 221 de cauze judecate în civil, 80 de dosare
de faliment şi atragerea răspunderii administratorilor, 237 de executări
silite şi nu mai puţin de 143 de cauze penale aflate în diferite
stadii.
În ceea ce priveşte aceste 143 de cauze penale, ele constau în
plângeri penale depuse şi conexate, în anul 2014, la cele două dosare
penale – 34/D/P/2005 şi 879/D/P/2011. În data de 30 septembrie 2015,
erau în curs de soluţionare nu mai puţin de 83 de dosare, din care două
în materie penală.
A infirmat NUP-ul lui Vîntu, considerând măsura “nelegală”
Interesant, în lumina noilor evoluţii ale situaţiei penale a lui
Sorin Ovidiu Vîntu, este faptul că, în niciunul dintre dosarele penale
instrumentate în legătură cu BRS, până în 2011, nu s-au efectuat acte
procedurale de cercetare sau de urmărire penală, cu toate că la fiecare
dosar au fost ataşate plângerile formulate de lichidatorul judiciar al
Băncii Române de Scont şi care erau îndreptate împotriva lui Sorin Ovidu
Vîntu.
Acest lucru a fost constatat şi de actuala şefă a Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la vremea respectivă din calitatea
de procuror general al României. Prin Ordonanţa nr. 1452 din 3 august
2008, Kovesi a infirmat toate măsurile de neîncepere a urmăririi penale
asupra unor persoane ce făceau obiectul acestor cauze, atât în ceea ce
priveşte latura penală, cât şi cea civilă, menţionând, cu privire la
soluţiile luate în ceea ce-l priveşte pe Vîntu, că “din analiza de
ansamblu a acestor dosare, a rezultat că soluţiile de netrimitere în
judecată dispuse cu privire la Sorin Ovidiu Vîntu sunt nelegale, urmând
să fie infirmate”.
În cele din urmă, în dosarul privindu-l pe omul de afaceri, disjuns
din cel instrumentat de Parchetul General şi declinat, la 16 iunie 2015,
la Tribunalul Bucureşti, pe latură civilă BRS s-a constituit parte
vătămată, iar beneficiul obţinut de Sorin Ovidiu Vîntu, prin
infracţiunea de spălare de bani, reţinută, în prezent, în sarcina
acestuia, constituind prejudiciu din patrimoniul băncii.
Iacob de la Dramiral şi Nicolaescu de la BRS, condamnaţi în afacerea BRS-RAFO
În 11 mai 2011, Tribunalul Bucureşti a soluţionat unul dintre
dosarele BRS, stabilind, pe latură civilă, plata unor despăgubiri în
cuantum de 86.835.330 de lei. Teodor Nicolaescu, fostul preşedinte al
BRS, a fost condamnat atunci la 7 ani de închisoare pentru inducerea în
eroare a RAFO Oneşti într-un contract de achiziţie de produse
petroliere. În dosar au mai fost condamnaţi Corina Alexe (director al
Sucursalei BRS Bucureşti), Răzvan Haritonovici (fost preşedinte al Astra
Asigurări), Dan Saftescu (fost preşedinte al Astra Asigurări), precum
şi Rodica Dumitru (preşedinte interimar al BRS).
Teodor Nicolaescu a fost trimis în judecată de DIICOT alături de
Mihai Iacob, director general al SC Dramiral Group SA şi director al
ziarului “Curentul”. Acesta din urmă s-a asociat cu preşedintele BRS
pentru a induce în eroare RAFO Oneşti SA prin emiterea a trei ordine de
plată, în valoare de 135 miliarde lei vechi, cunoscând faptul că
Gramiral Group nu avea disponibilul bănesc necesar pentru a onora plata
respectivă, şi l-a influenţat pe Nicolaescu să elibereze un extras de
cont fals reprezentanţilor RAFO, care atesta stingerea unor obligaţii
financiare. Mihai Iacob a fost condamnat, în anul 2013, de Tribunalul
Bucureşi, la 4 ani de închisoare cu suspendare.
SOV s-a apucat de scris denunţuri la DNA
În condiţilile în care Laura Kovesi a infirmat, în 2011, NUP-urile
primite de Vîntu în dosarul BRS, omul de afaceri face, în 2016,
denunţuri la… DNA, condusă de Laura Kovesi. La sfârşitul săptămânii
trecute, DNA l-a reţinut pe vice-guvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, fost
preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru un presupus trafic de
influenţă săvârşit în anul 2008 şi denunţat de Vîntu. Olteanu este
acuzat că, între iulie şi noiembrie 2007, a solicitat şi primit de la
Vîntu un milion de euro sprijin electoral, constând în servicii de
marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării unor demersuri pe lângă
membrii Guvernului României de la acea dată pentru a determina numirea
jurnalistului Liviu Mihaiu în postul de guvernator al Deltei Dunării.
Vîntu a dat amănunte cu privire la plată, spunând că i-a remis lui
Olteanu banii, printr-un intermediar, la sediul Partidului Naţional
Liberal. Ca urmare, spun procurorii, Liviu Mihaiu a fost numit, la 18
septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. După 24 de
ore de arest preventiv, Bogdan Olteanu a fost plasat de către Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în arest la domciliu.
6 ani de puşcărie în dosarul Petrom Service
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv, în
urmă cu două săptămâni, de Curtea de Apel București la șase ani și două
luni închisoare cu executare în dosarul falimentării companiei
Petromservice, iar sindicalistul Liviu Luca a primit șase ani
închisoare, tot cu executare. În același dosar, omul de afaceri Octavian
Țurcan (un apropiat al lui Vîntu) a fost condamnat la 5 ani și 10 luni
închisoare. Procurorii susțin că, în cursul anului 2005, Liviu Luca a
devenit, în mod indirect, acționarul majoritar al SC Petromservice SA,
prin achiziția a 49,35% din acțiunile societății, realizată prin
intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care
sindicalistul avea calitatea de beneficiar real. Din probele strânse de
procurori a rezultat că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei
de Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanțat preluarea pachetului de acțiuni.
În plus, procurorii susțin că Vîntu și Octavian Țurcan au contribuit la
traficarea bunurilor din patrimoniul Petromservice prin conceperea
mecanismului financiar folosit, punerea la dispoziție a companiilor
străine care au intermediat achizițiile, la identificarea societăților
moldovenești ale căror acțiuni urmau să fie achiziționate și realizarea
formalităților pe care le presupuneau tranzacțiile.
Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar a iniţiat o
serie de acţiuni, printre care şi acţiunea de daune împotriva lui Sorin
Ovidiu Vîntu, despre care lichidatorul BRS susţine că este un beneficiar
al sumelor de bani obţinute fără titlu, urmare a delapidării băncii,
“pe care le-a utilizat în interes propriu”
În 2008, Laura Codruţa Kovesi a infirmat toate măsurile de neîncepere
a urmăririi penale luate în dosarul BRS, considerând că, “din analiza
de ansamblu a acestor dosare, a rezultat că soluţiile de netrimitere în
judecată dispuse cu privire la Sorin Ovidiu Vîntu sunt nelegale”
![]()
În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
Un
business simplu, dar extrem de profitabil. Doi tineri câştigă un
MILIARD de euro dintr-o afacere la care nu v-aţi fi gândit niciodată
Locul unic din România unde poţi admira cinci cascade! Peisajul îţi taie respiraţia
ŞOCANT! Un român a fost prins în Anglia cu maşina burduşită de cocaină! SURPRIZĂ: Cine este bărbatul prins de poliţiştii englezi
Un
copil care se juca Pokemon Go a dat peste ceva neaşteptat la fereastra
unui birou. A filmat totul, iar clipul a provocat un scandal URIAŞ. „Se
vede că are bust de mărime A, iar eu am DD!” [VIDEO]
Vezi galeria foto
