duminică, 28 februarie 2016

TRAIAN BĂSESCU LE DĂ CLASĂ LUI URMUZ, IONESCO ȘI JARRY!


TRAIAN BĂSESCU LE DĂ CLASĂ LUI URMUZ, IONESCO ȘI JARRY!

Autor: Serban Cionoff 28 Feb 2016 - 12:53
 În ziua de 27 februarie 2016,Traian Băsescu și-a înscris  la loc de cinste numele în galeria marilor creatori ai literaturii absurdului. Iar Urmuz,Eugene Ionesco și Alfred Jarry, clasici incontestabili ai genului, au, de-acum, în persoana Amiralului Dezastrului Național un redutabil emul! Cât despre Caragiale, nu mai încape îndoială că, după ce ex-președintele i-a dat clase lui Cațavencu, mai nou, tot el,  a produs o zicere care dovedește, fără putință de tăgadă, că lumea lui Nenea Iancu nu a apus.
 Mă gândesc,desigur, la vibrantul apel pe care Traian Băsescu l-a adresat fidelilor săi și, prin extensie de sferă, compatrioților, de a nu mai cumpăra produse care își fac reclamă la Antena 3 și la Antena 1. Fiind vorba în propoziție despre cosmetice marca Loreal, produse lactate Zuzu și Strepsil.
 Din capul locului contrariază formularea ,,produse care își fac reclamă’’ , de vreme ce, după cum prea bine se cunoaște, nu produsele își fac reclamă, ci firmele producătoare sunt cele care, prin serviciile de marketing,  fac treaba asta. Lucru pe care îmi este peste poate să cred că tocmai Traian Băsescu nu îl știe atâta vreme cât- așa după cum a dovedit-o cu fapte de necontestat Antena 3- el  a avut și încă mai are la dispoziție o armată de postaci plătiți cu bani negri. Care tocmai asta fac, distribuie pe piață un produs care prezintă o uriașă amenințare toxică pentru România și pentru români: pe Traian Băsescu!
Dar  să nu ne mai pierdem vremea cu chichițe și să vedem mai atent cum bate  Traian Băsescu la porțile literaturii absurdului.
PUBLICITATE
Să începem cu supoziția-lovită, din start, de nulitate - că un asemenea personaj ar putea să se prenumere între consumatorii produselor lactate, în general și a celor marca ZUZU în special. Fiindcă, Doamne apără și păzește!, cine a  mai pomenit să bei Johnie Walker cu iaurt sau  Ballantine cu chefir? Vă închipuiți cum ar reacționa în situația asta  Cetățeanul turmentat? Mai mult ca sigur că ar zice exact ca în bancul postat de Radu Tudor:,,De azi, mă las de iaurt’’!
 Venind vorba, apoi, despre boicotarea produselor firmei Loreal, cred că și de data asta  avem o dovadă greu de contestat că literatura absurdului s-a pricopsit cu un nume de  referință! Spuneți și dumneavoastră, ce nevoie ar mai aveau Traian  Băsescu și famiglia sa de asemenea  deodorante rafinate atâta vreme cât are grijă DNA să îi ferească de orice miasme urâte care a veni dinspre maldărul de dosare care îi vizează. Așa încât să le păstreze un look curat , proaspăt și ,mai ales, fără nici-o pată de rușine pe obrazul lor de toval?     
Cât privește boicotarea Strepsil, aici lucrurile s-au rezolvat cât ai zice ,,prădarea flotei navale a României’’. Asta de vreme ce în eventualitatea că Traian Băsescu ar răguși, debitându-și în cascadă otrăvită minciunile , în fața cui mai are chef să îl asculte, se vor mai afla, la o adică niscai acoperiți cu ziua care să îi repete otrăvitele mesaje. 
  Acestea ar fi doar câteva solide temeiuri pentru care putem considera ziua de 27 februarie 2016, ca fiind ziua în care pe firmamentul literaturii absurdului a apărut o nouă stea:Traian Băsescu ! O nouă stea a acestui gen literar, fiindcă în galeria absurdului nostru de fiecare zi, el a apărut de cam multă vreme și, din păcate, se vede treaba că încă nu vrea să își recite replica finală a acestei farse tragice  și rușinoase.  
                                                           
print
Publicat de la Niciun comentariu:

sâmbătă, 27 februarie 2016

Un regat pentru un cal – ce au sacrificat europenii pentru a preveni Brexit?

Cel mai dezbătut subiect la nivel european din această săptămână a fost fără îndoială întâlnirea Consiliului European din 18-19 februarie ce s-a sondat cu un acord unanim între ţările europene pentru a evita ieşirea Marii Britanii din UE. Care sunt totuşi detaliile „calului” sacrificat de ţările est-europene? Care sunt acum atitudinile din Regatul Marii Britanii faţă de acest acord şi viitorul referendum de pe 23 iunie?
Prevederile acordului şi poziţia ţărilor din Europa de est
Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a anunţat, după lungi negocieri, adoptarea unanimă a acordului care ar asigura Marii Britanii un statut şi mai privilegiat în spaţiul comunitar. Concesiile sunt grupate în patru puncte principale: guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi ajutoare sociale şi libertatea de mişcare. Dacă primele trei puncte subliniază particularităţile Marii Britanii, ultimul va fi aplicabil pentru toate statele membre. Premierul britanic David Cameron s-a declarat satisfăcut în particular de adoptarea restricţiei ajutoarelor sociale pentru migranţii europeni. Practic, timp de şapte ani, migranţii intra-comunitari care ajung în Marea Britanie nu vor mai putea beneficia de avantaje sociale/ajutoare de stat pe perioada în care îşi caută de muncă. Guvernul britanic poate cere migranţilor care îşi caută serviciu timp de şase luni să părăsească ţara, iar în cazul copiilor ce locuiesc în afara Marii Britanii pentru care părinţii primesc ajutor de la stat, alocaţiile vor fi indexate în funcţie de costul de trai din ţara de reşedinţă începând cu 1 ianuarie 2020.
Cameron a justificat aceste cerinţe ca un mijloc de luptă împotriva migraţiei intra-europene. Totuşi, această măsură este extrem de discutabilă atât la nivel principial, cât şi la nivel economic. Dreptul cetăţenilor europeni la beneficii de şomaj şi ajutoare de stat în ţări membre UE altele decât ţara natală şi dreptul la tratament egal al cetăţenilor europeni cu cetăţenii domestici sunt aspecte centrale ale jurisprudenţei, directivelor şi regulamentului de muncă ale UE. În plus, companiile britanice au nevoie de forţă de muncă, angajând până acum 2 milioane de salariaţi europeni. Ţările central şi est-europene sunt cele mai afectate de această decizie, deoarece grupul Vişegrad ce cuprinde Ungaria, Slovacia, Republica Cehă şi Polonia furnizează cel mai mare procentaj de lucrători migranţi în Marea Britanie. Mai mult, Irlanda doreşte în acest caz adoptarea unui acord bilateral cu Marea Britanie pentru a-şi asigura cetăţenii că vor beneficia în continuare de ajutoarele de stat.
Aceste schimbări se pot realiza prin două metode la nivel european: negocierea unor noi directive europene prin procedura legislativă normală, fapt ce ar necesita extrem de mult timp sau schimbarea clauzelor din Tratatele de la Lisabona, în particular principiile de tratament egal al lucrătorilor naţionali şi cei europeni. În ambele cazuri, orice schimbare referitoare la libertatea de mişcare a lucrătorilor în UE va afecta ţările est-europene precum Polonia, dar în special România şi Bulgaria, care abia extrem de recent au reuşit să beneficieze de acest drept.
Atât Donald Tusk dar şi Jean-Claude Juncker au subliniat faptul că nu va fi nevoie de o schimbare de tratat pentru acest acord, ci doar de propuneri legislative din partea Comisiei. În acelaşi timp, au lăsat şi o portiţă de scăpare: dacă Anglia votează pe 23 iunie să plece din UE, tot acordul cade.
Ca un fel de drept ce compensează sacrificiul făcut de ţările est-europene, ţările non-membre zonei Euro vor putea să deschidă şi să participe la o dezbatere cu liderii europeni despre aspecte legale ale Zonei Euro. Să credem oare că această propunere poate micşora sentimentul de excludere a ţărilor a căror monedă nu este euro din economia europeană şi ar putea conecta mai bine cele două pieţe economice din interiorul Uniunii? Puţin probabil, dacă stăm să ne gândim la următoarea clauză din acord: o excludere univocă a Marii Britanii de la orice referinţă la o „uniune şi mai mare” între ţările UE. Practic, Cameron şi-a asigurat protecţia împotriva discriminării statelor membre UE ce folosesc moneda unică şi a forţat liderii UE să recunoască faptul că UE dispune de mai multe monede. Totuşi, textul rămâne unul vag: instituţiile uniunii vor „facilita coexistenţa mai multor perspective”. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene a insistat că documentul nu acordă niciun drept de veto Londrei în materie de decizie.
Singura parte mai puţin problematică a fost încurajarea liberei circulaţii de capital, bunuri şi servicii, deoarece Comisia Juncker face o prioritate din competitivitate pe piaţa europeană. Astfel, cei 28 de lideri au fost repede de acord cu clauze precum „ameliorarea competitivităţii” şi „luarea de măsuri concrete” pentru a avansa în acest aspect. Aceasta, deşi promisiunea de măsuri concrete nu este tocmai o măsură concretă în sine.
Poziţii pe scena politică britanică
Realizarea unui acord nu înseamnă automat ratificarea lui. David Cameron va trebui să îşi convingă compatrioţii să aprobe acest compromis prin referendumul care va avea loc pe 23 iunie 2016, cel care, prin votul poporului britanic, va decide dacă Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană sau nu. Având în vedere creşterea influenţei eurosceptice în parlamentul britanic şi chiar în propriul Partid conservator, probabilitatea unui „Brexit” este foarte ridicată, în ciuda eforturilor depuse de prim-ministrul britanic la summitul de la Bruxelles.
Care este deci raportul de forţă? Alături de David Cameron, care se va implica integral în campania menţinerii Marii Britanii în UE, îi putem numi pe: cancelarul George Osborne, ministrul afacerilor interne Theresa May, ministrul sănătăţii Jeremy Hunt, ministrul transporturilor Patrick McLoughlin, David Mundell, ministru scoţian etc. Aceştia au lucrat alături de Cameron pentru a avea negocieri cu un rezultat cât mai bun pentru Marea Britanie. Aparent, majoritatea delegaţiei de deputaţi europeni ai conservatorilor, aflaţi în grupul european ECR, vor susţine la rândul lor un vot „BritIn”.
De partea cealaltă, liderul celor care susţin ieşirea Marii Britanii din UE s-a anunţat Boris Johnson, primarul londonez. „BoJo” cum este el cunoscut are şanse mari să devină viitorul lider conservator, indiferent de rezultatul referendumului. Alături de el se află ministrul justiţiei Michael Gove, ministrul muncii şi pensiilor Iain Duncan Smith, ministrul energiei Andrea Leadsom şi ministrul culturii, John Whittingdale. Această aripa critică acordul, susţinând că respectivele clauze sunt prea puţine, iar acordul nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
Este notabil că în cele din urmă, totul pare a fi o răfuială din sânul Partidului Conservator britanic. Liniile politice trasate, alianţele care s-au format dar şi argumentele folosite semnalează că referendumul, Brexitul sau BritInul şi întreaga soartă a Europei sunt secundare pentru politicienii britanici faţă de soarta propriului partid.
Speculaţii despre referendum
Este „Brexit”-ul posibil? Dacă referendumul este câştigat de coaliţia anti-europeană, Marea Britanie va trebui să urmeze apoi demersurile prevăzute de articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Acesta prevede că ţara ce doreşte să părăsească UE trebuie să poarte negocieri cu celelalte ţări membre şi trebuie să ajungă la un acord în maxim doi ani, în cazul în care nu doresc să prelungească acest termen. Acordul va trebui să prevadă dacă Marea Britanie doreşte o ieşire totală din UE sau rămâne în spaţiul economic european. În acelaşi timp, englezii ar trebui să renegocieze toate zecile de tratate comerciale cu ţări terţe de care beneficiază în acest moment, să facă o imensă reformă legislativă care să suplinească absenţa celei europene dar şi să discute cu o Uniune jignită fiecare posibil capitol de cooperare în parte.
În ceea ce priveşte consecinţele, părerile diferă. Conform unui raport al think tank-ului conservator Open Europe, PIB-ul Marii Britanii ar putea ori să fie diminuat cu 2,2%, ori, în cel mai bun caz, să crească cu 1.6% până în 2030. În schimb o scrisoare semnată de liderii celor mai mari companii britanice ameninţă cu pierderi economice catastrofale, cu întreaga piaţă a serviciilor şi finanţelor părăsind City-ul. Pentru UE în schimb, în cel mai rău caz, costul ar fi colosal, reprezentând o pierdere de 14% din PIB, conform unui raport al fundaţiei nemţeşti Bertelsmann Stiftung. Pe plan politic, ieşirea Marii Britanii din UE ar provoca imediat organizarea unui nou referendum despre independenţa Scoţiei, care doreşte să beneficieze în continuare de avantajele de stat membru UE. Irlanda de Nord dar mai nou chiar şi Ţara Galilor au dat semnale clare că viitorul lor este în Europa, cu irlandezii din sud sprijinind puternic aceste declaraţii.
De asemenea, ieşirea Regatului Unit din UE ar încuraja dezbateri în Cehia despre organizarea unui referendum similar, a anunţat premierul ceh.
Dar, întrebarea rămâne: ce şanse sunt că votul referendumului din 23 iunie să valideze ieşirea ţării lui Cameron din UE? Şi aici analiştii au păreri diferite despre evoluţia votului. Ziarul „The Telegraph” a realizat 19 de sondaje de la Crăciun şi până în prezent, iar rezultatele au fost mixte: 7 sondaje au arătat că publicul doreşte să părăsească UE, în timp ce restul de 12 au arătat că publicul va vota pentru rămânerea Marii Britanii în UE. Organizaţia „What UK Thinks”, ce a ajutat la realizarea sondajelor, arată că procentajul este extrem de strâns. Tabăra celor care vor să rămână conduce din septembrie 2015, cu un procentaj între 51 şi 55 %. Însă un rol foarte mare va fi jucat de tabăra alegătorilor indecişi (ce reprezintă 15% din populaţia britanică), pe care cele două campanii britanice îşi concentrează toată atenţia şi puterea de convingere. Desigur, nu trebuie să uităm că există şi diferenţe tehnice ce influenţează votul. Graficele arată că în sondajele care au loc la telefon, britanicii manifestă o preferinţă mai mare pentru păstrarea ţării lor în UE decât cei care au fost chestionaţi pe internet.
Va fi extrem de interesant de urmărit în continuare cele două campanii pentru referendum. Va suferi UE un eşec? Va reuşi UE să ducă o campanie eficientă de promovare a avantajelor de a rămâne în Uniune, pentru a nu pierde un stat atât de important din punct de vedere financiar şi politic? Nu trebuie să uităm că, cel puţin la nivel declarativ, toţi politicienii şi liderii instituţiilor de pe continent au spus că nu se vor amesteca în campania din iunie, lăsând alegătorii britanici să decidă soarta întregii Europe. Că să-l parafrazăm pe Churchill, putem spune că niciodată nu a depins soarta atâtora oameni de decizia unui număr atât de mic. Rămâne să lăsăm tot vorbele lui Shakespeare, un alt insular, să ne răspundă la întrebări: „Eu viaţa doar pe-un zar mi-am pus şi vreau să-mi cerc norocul pînă pier.”\
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
Publicat de la Niciun comentariu:

Seful Google Europa: “Afacerile online ar putea avea acces la o piata de peste 5 miliarde de oameni in urmatorii ani”. Romania ia startul de pe ultimul loc


Seful Google Europa: “Afacerile online ar putea avea acces la o piata de peste 5 miliarde de oameni in urmatorii ani”. Romania ia startul de pe ultimul loc

de Raluca Abrihan 26 februarie 2016
“In prezent, avem peste 2,7 miliarde de oameni online, dar pana in 2020 numarul lor va ajunge la 5 miliarde”, spune Matt Brittin, presedinte al Google Europa, adaugand ca orice afacere care isi desfasoara chiar si o parte din activitate in online ar trebui sa priveasca piata la nivel global si sa ia in calcul ca aceasta piata se va dubla in urmatorii 5 ani, odata cu cresterea numarului de utilizatori de internet.

Insa, atrage atentia ca o piedica pentru antreprenori in accesarea acestei piete este lipsa de aptitudini digitale. “In tarile din Europa Centrala si de Est numarul celor care detin aptitudini digitale este sub media celorlalte tari din Uniunea Europeana, unde aceasta medie este de 60% , in timp ce in CEE media este circa 20%”, a declarat Matt Brittin, in cadrul evenimentului “Digital Skills: Creating Economic Growth Across Europe”, de la Bruxelles.

De asemenea, analizand in parte situatia catorva tari din zona CEE, el spune ca Romania se afla la coada clasamentului, cand vine vorba de numarul antreprenorilor care detin aptitudini digitale si stiu sa foloseasca tool-uri digitale. 

Acest lucru este stustinut si de Comisia Europeana, care a publicat recent rezultatele studiului Digital Economy and Society Index, si care, asa cum se poate observa si in graficul de aici, arata ca tara noastra este ultima in randul celor 28 de tari europene. Pe primele locuri in clasament se afla Danemarca, Olanda si Suedia.

Sursa: Comisia Europeana

Google a anuntat cu ocazia evenimentului de la Bruxelles extinderea programului sau “Digital Skills” si a platformei de training pentru aptitudini digitale, in mai multe tari europene, printre care si Romania. Acest program a fost lansat in 2015 si este disponibil in 12 tari (Marea Britani, Franta, Italia, Germania, Suedia, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Polonia, Bulgaria si Ungaria), iar din acest an se va extinde in alte 20 de tari.

Reprezentantii companiei spun ca prin acest program au pregatit pana acum 1 milion de persoane, pe care le-au ajutat sa isi capete aptitudini digitale, si ca in acest an intentioneaza sa includa in program alte 1 milion de persoane.

“Ne vom dubla targetul. Si ne extindem si catre alte tari. Oricine ar trebui sa poata sa isi dezvolte aptitudinile digitale indiferent de varsta sau de celelalte aptitudini pe care le are”, a declarat Matt Brittin. 

Bugetul alocat initial acestui program a fost de 25 de milioane de euro, dar aceasta suma s-ar putea sa mai creasca potrivit sefului Google. Acest program prevede implementarea a diferite proiecte online adaptate fiecarei tari in parte, dar si intalniri si cursuri cu specialisti in digital si se adreseaza in speical antreprenorilor care detin afaceri mici.

“Am fost intrebat adesea cum se face ca europenii nu au reusit sa lanseze companii tehnologice mari precum Google, Facebook sau Twitter. Motivul este ca atunci cand lansezi o afacere in Statele Unite si iti pui problema sa ai succes in SUA va trebui sa te adresezi unei piete de 300 de milioane de oameni. Cand lansezi o afacere intr-o tara Europeana si te gandesti la succesul pe plan national, vorbimd de alte cifre, spre exemplu, piata din Germania este de doar 80 de milioane de locuitori. Dar daca lansezi o afacere in Europa si pleci de la premisa de a servi o piata de 500 de milioane de oameni, acest lucru ar putea face diferenta pentru business-ul tau”, mai spune Matt Brittin.

Cu toate acestea el marturiseste ca este optimist in ceea ce priveste viitorul firmelor mici si mijlocii europene pentru ca observa un interes tot mai crescut al acestora, in special in pietele emergente si in tarile din CEE pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale, care le sunt necesare pentru a-si putea extinde afacerile la nivel global.

Citeste mai multe despre:    • • • •
Publicat de la Niciun comentariu:

Propuneri: Pana la 200.000 de euro pentru afaceri la sate 2016 - pensiune agro-turistica, service auto, croitorie. Descarca noile proiecte de ghiduri

Propuneri: Pana la 200.000 de euro pentru afaceri la sate 2016 - pensiune agro-turistica, service auto, croitorie. Descarca noile proiecte de ghiduri

de Claudiu Zamfir 26 februarie 2016
Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 - Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 - Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentr submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investtiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@ afir.info .

Proietele de ghiduri pot fi escarcate de la finalul acestui articol, la "Resurse utile".

Cine va putea lua banii:

-Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);

- Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;

- Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).

Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:

a) Micro-intreprindere -  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica - intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

Antreprenorii solicitanti pot fi organizati sub diverse forme juridice:

  • Persoana fizica autorizata -infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprindere individuala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprindere familiala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv - SNC - infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in comandita simpla - SCS - infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni - SA - infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in comandita pe actiuni - SCA infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cu raspundere limitata - SRL infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate comerciala cu capital privat infiintata in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate agricola infiintata in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa de gradul 1 infiintata in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, respectiv societati cooperative mestesugaresti si societati cooperative de consum care au prevazute in actul constitutiv ca obiect desfasurarea de activitati neagricole;
  • Cooperativa agricola de grad 1 infiintata in baza Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Submasura 6.2: Sprijinul de 70.000 de euro - cum a fost indreptata o eroare din trecut

Una dintre cele doua linii de finantare este Submasura 6.2 - Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, care a fost disponibila si in anul 2015.

Ce afaceri se poat face cu acesti bani europeni

Prin aceasta submasura se vor putea accesa fonduri publice nerambursabile pentru deschiderea de afaceri non-agricole la sate:

  • Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasa - ex : fabricare de peleti); industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) in vederea comercializarii, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.;
  • Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.), conform definitiei din capitolul 4.4
  • Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
  • Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Cati bani se vor da

Valoarea  sprijinului va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia  activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, in baza unui Plan de afaceri.

Sprijinul pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale se va acorda, sub forma de prima, in doua transe de plata autorizate de AFIR, astfel:

- prima transa -70% din cuantumul sprijinului dupa semnarea Contractului de Finantare
- a doua transa - 30% din cuantumul sprijinului dupa indeplinirea tuturor obiectivelor din Planului de afaceri, fara a depasi cinci ani de la incheierea Contractului de Finantare.

Perioada de implementare a Planului de afaceri este de maximum 57 de luni si este urmata de controlul implementarii corecte si plata ultimei transe. In cazul neimplementarii corecte a Planului de afaceri, sumele platite vor fi recuperate proportional cu obiectivele nerealizate.

Prin aceasta submasura, vor putea fi finantate doar afaceri noi, ceea ce inseamna ca solicitantul trebuie sa nu mai fi desfasurat, pana la data depunerii cererii de finantare, activitatea pentru care cere banii europeni.

In proiectul Ghidului solicitantului pentru submasura 6.2 din anul 2016, Ministerul Agriculturii a incercat sa remedieze o ambiguitate din anul 2015.

Astfel, in noua forma consultativa a documentului, vor putea lua banii europeni si solicitantii care au deja codul CAEN pentru care cer finantare, dar cu conditia ca ei sa nu fi desfasurat efectiv activitatea respectiva.

"Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activitati aferente unui cod CAEN  inregistrat la Registrul Comertului, autorizat/ neautorizat in conditiile Legii nr. 359/2004, DOAR DACA pana la momentul depunerii Cererii de Finantare nu a desfasurat activitatea aferenta codului CAEN  propus prin proiect" - prevede noul proiect de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2 .

"Pentru a fi eligibili solicitantii care la data depunerii cererii de finantare aveau autorizat codul CAEN propus prin proiect, au obligatia de a depune o Declaratie intocmita si asumata prin semnatura de catre un expert contabil, din care sa reiasa faptul ca intreprinderea nu a desfasurat niciodata activitatea pentru care solicita finantare" - se mai arata in document.

Anul trecut, foarte multi solicitanti au fost respinsi de la finantare doar pentru ca, in momentul depunerii cererii de finantare, ei aveau deja codul CAEN pentru activitatea pe care voiau sa o initieze cu banii europeni respectivi.

In 2015, au fost depuse 1.254 de proiecte in valoare totala de 18,8 milioane de euro, pentru banii din submasura 6.2 a PNDR, dar au fost selectate doar 38 de proiecte, in valoare totala de numai 570.000 de euro.

Pe ce vei putea cheltui acesti bani

In sumbasura 6.2, se vor putea cheltui banii europeni pentru tot ceea ce are legatura cu activitatea pentru care se solicita sprijinul.
printre altele, se pot cumpara masini de transport, uilaje, dotari, se pot acoperi salarii, utilitati.

De precizat, insa, ca suma publica nerambursabila utilizata pentru achizitionarea terenului construit/ neconstruit este acceptata in limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.

De asemenea, in cazul automobilelor, mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2, cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina (autoutilitare).

Submasura 6.4: pana la 200.000 de euro pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole la sate

Cealalta linie de finantare PNDR care se reia in anul 2016 este submasura 6.4 - Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.

Domeniile de diversificare acoperite in cadrul submasurii sunt:
  • Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, etc.);
  • Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.);
  • Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
  • Furnizarea de servicii, inclusiv constructii, reconstructii si/sau modernizarea spatiilor si zonelor aferente desfasurarii activitatilor (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, etc.);
  • Fabricarea de peleti si brichete din biomasa.

Cati bani se vor da prin submasura 6.4

Submasura 6.4 va oferi un sprijin nerambursabil public de 100.000 de euro, respectiv maximum 200.000 de euro pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.

Astfel, in noul proiect de Ghid al solicitantului 2016, se arata ca sprijinul nerambursabil "NU va depasi 200.000 euro/ beneficiar pe durata a trei exercitii financiare consecutive, cu exceptia  intreprinderilor unice care efectueaza transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost, pentru care sprijinul nu depaseste suma de 100.000 euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive".

Spre deosebire de submasura 6.2, linia de finantare 6.4, pe laga sprijinul superior, ofera bani si pentru activitatile non-agricole existente deja (deci nu doar pentru initierea unor noi afaceri).

La submasura 6.4, intensitatea sprijinului nerambursabil public va fi de 90% pentru urmatoarele categorii de solicitanti:

- pentru solicitantii care desfasoara activitati de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si agro-turism;

- pentru fermierii care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unor activitati neagricole. Sprijinul se majoreaza la 90% in cazul fermierilor, in cazul in care acestia sunt:

a) persoane fizice inregistrate in registrul APIA sau ANSVSA cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii cererii de finantare
b) persoane juridice - micro intreprinderi care au ca principala activitate, activitatea agricola (codul CAEN principal autorizat sa fie aferent unei activitati agricole) desfasurata cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii Cererii de Finantare.

Aceasta inseamna ca restul de 10% din investitia in proiect va trebui sa fie asigurat de beneficiar.

De asemenea, intensitatea sprijinului va scadea la 70% pentru alte activitati decat cee mentionate mai sus. Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa vina cu o contributie proprie la proiect de 30% din valoarea totala a investitiei.

Costuri eligibile specifice:
  • constructia, extinderea si/ sau modernizarea si dotarea cladirilor;
  • achizitionarea si costurile de instalare, inclusiv in leasing financiar, de utilaje, instalatii si echipamente noi,
  • investitii intangibile: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci.
Achizitia de terenuri pe care se afla sau nu constructie NU este eligibila in submasura 6.4.

De asemenea, NU pot fi cumparate automobile pentru uz personal si transport persoane, bunuri si echipamente second hand si nu poate fi acoperita nici taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia cazului in care aceasta nu se poate recupera in temeiul legislatiei nationale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

ATENTIE ! Cheltuielile legate de achizitia in leasing a activelor, altele decat terenurile si cladirile, pot fi considerate eligibile doar in cazul in care leasingul ia forma unui leasing financiar si prevede obligatia beneficiarului de a cumpara bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

Unde se vor depune cererile de finantare

Cererile de finantare si dosarele se vor depune online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), www.afir.info .
Dosarul Cererii de Finantare cuprinde Cererea de Finantare completata si documentele atasate (conform Listei Documentelor - partea E din Cererea de Finantare), vor fi scanate si depuse on-line.

Dosarul Cererii de Finantare va fi paginat, cu toate paginile numerotate manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate.

Pentru a depune cereri de finantare on-line, solicitantii care nu au cont pe site-ul www.afir.info vor trebui sa isi creeze cont de utilizator in cadrul acestui portal. Utilizatorii care au deja cont creat il pot utiliza pentru incarcarea cererilor de finantare in format electronic.

Resurse utile:

Descarca de AICI proiectul de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2
Descarca de AICI proiectul de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.4

Citeste si:

Bani europeni pentru afaceri in mediul rural. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua



Publicat de la Niciun comentariu:

Aurel Budișteanu. Acordeonistul Romicăi Puceanu cântă la metrou în Bruxelles. Dezvăluiri uluitoare din viața unui lăutar

27 Feb 2016 - 05:42
Aurel Budișteanu. Acordeonistul Romicăi Puceanu cântă la metrou în Bruxelles. Dezvăluiri uluitoare din viața unui lăutar
Citește și:
Aurel Budișteanu - o viață ca o horă  cântată la acordeon cromatic. Romica Puceanu i-a zis Șoricel. Acordeonul era mai mare decât artistul care-l mânuia, făcându-l să cânte, să geamă, să joace. După ce a cunoscut gloria în România, pe scenă, la radio și la tv, a ales străinătatea, exilul. Și a urcat din nou, de la muzicantul de stradă la artistul care cântă pe scena spectacolului lumii și adună aplauze și flori.

Născut într-o familie care i-a dat pe marele violonist Ion Voicu și pe dirijorul Ionel Budisteanu, partener de scenă al lui Ion Lăceanu și al Romicăi Puceanu, instrumentist de excepție și, astăzi, profesor de acordeon la un centru de muzică din Bruxelles, Aurel Budișteanu e unul dintre românii care au ales străinătatea pentru a da strălucire instrumentului care i-a consacrat.

AICI, ascultă-l cântând,  Urmărește CLIPUL

L-am întâlnit, într-o seară de februarie, pe scena centrului Musiek Publique din capitala Belgiei unde-și fermeca publicul multinațional cu un repertoriu românesc de zile mari. Un artist modest și generos, care nu refuză să cânte la gura de metrou și nici invitația la o nuntă în Franța ori în Elveția.

Află întreaga poveste de viață a unuia dintre marii acordeoniști români din ultimele decenii.
Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și simplu pe stomacul gol
Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și simplu pe stomacul gol
Rețeta bunicii de ardere a grăsimii: 13 kg în 4 zile! Am mâncat pe stomacul gol
Rețeta bunicii de ardere a grăsimii: 13 kg în 4 zile! Am mâncat pe stomacul gol
Am slăbit stând acasă! 23 kg în 14 zile! Notează rețeta...
Am slăbit stând acasă! 23 kg în 14 zile! Notează rețeta...
Asta îi ajută pe toți să slăbească! Ai grijă, vei începe să dai jos 1 kg/zi
Asta îi ajută pe toți să slăbească! Ai grijă, vei începe să dai jos 1 kg/zi
Burta se va STRÎNGE în 5 zile! Consumați dimineața 1 lingură...
Burta se va STRÎNGE în 5 zile! Consumați dimineața 1 lingură...
Publicat de la Niciun comentariu:

Elev leşinat la ora de religie, când viziona un film despre avort! Ministrul Educaţiei: A fost o 'abordare neinspirată'

26 Feb 2016 - 16:30
Elev leşinat la ora de religie, când viziona un film despre avort! Ministrul Educaţiei: A fost o 'abordare neinspirată'
Citește și:
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că în cazul de la Vaslui, al elevului a leşinat la ore în timpul proiecţiei unui film despre avort, a fost vorba despre o abordare 'neinspirată' din partea profesorului.

'Şcoala trebuie să informeze, dar are şi rolul de a-l face pe om să fie. Trebuie să avem foarte mare grijă în dorinţa de a transmite componenta de a şti, să nu o ignori pe cea de a fi. Mai pot fi situaţii nu prea inspirate, dar am încredere că inspectoratele şcolare veghează, că şcolile ar trebui să îşi dezvolte mecanismele interne de asigurare a calităţii. (...) Nu am văzut filmul. Probabil intenţia educatorului a fost să informeze, dar a fost o abordare neinspirată referitor la emoţiile elevilor şi atunci pot avea un impact emoţional nepotrivit şi, la sfârşit, nu există un obiect educaţional, ci unul informaţional. În şcoală trebuie să avem grijă de obiecte educaţionale', a menţionat Adrian Curaj.

El a mai spus că toate materialele folosite în şcoli sunt didactice, dar profesorul trebuie să le selecteze pe cele care au valoare.
PUBLICITATE

Un elev de clasa a XI-a de la Liceul 'Emil Racoviţă' din Vaslui a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui după ce i s-a făcut rău la ora de religie, unde profesorul a prezentat un film în care se arătau imagini despre întreruperea de sarcină, intitulat 'Strigătul mut'. El a fost transportat la spital, după care s-a întors la şcoală, unde a discutat cu psihologul.

Profesorul de religie susţine că filmul este unul educativ.

'A fost o lecţie educativă din care copiii au de învăţat. Copilului i s-a făcut rău, e o persoană sensibilă. Nu e un film de groază, ţine strict de umanitate. E prima dată când se întâmplă aşa ceva şi a fost vizionat de sute de copii. E un film educativ', apreciază profesorul Gabriel Vrânceanu.

Cazul a fost prezentat în cadrul Comisiei de Disciplină întrunită la liceul vasluian, în termen de 30 de zile urmând să se stabilească dacă profesorul a comis vreo abatere sau dacă a procedat corect.

Într-o declaraţie pentru AGERPRES, prof. Gabriela Plăcintă, şefa IŞJ Vaslui, a afirmat că în şcoli s-ar impune mai multe ore de educaţie sanitară, care să-i pregătească pe copii pentru viaţă.

'Ne ferim să discutăm despre anumite lucruri, dar poate e nevoie de mai multe ore de educaţie sanitară, poate chiar de la vârste mai fragede. Este evident că în acest caz a fost vorba de un copil sensibil. Urmează să vizionăm filmul şi să stabilim dacă profesorul a procedat corect. Intenţia a fost, în mod evident, una bună', a declarat prof. Gabriela Plăcintă.

Directorul Liceului 'Emil Racoviţă' din Vaslui, Daniel Hulubei, susţine că unii elevi pot fi mai vulnerabili la vârsta adolescenţei şi profesorii trebuie să fie atenţi la mesajele pe care le transmit. Hulubei a spus că profesorul a vrut să tragă un semnal de alarmă cu privire la numărul mare de avorturi.

'Nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situaţie. Mă aşteptam mai degrabă ca o fată să fie mai sensibilă. Domnul profesor a susţinut o oră în care se vorbea despre viaţa de familie, iar motivaţia sa pentru faptul că a prezentat acel film a fost că, anul trecut, în Vaslui, au fost 250 avorturi la fete cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani', a declarat profesorul Daniel Hulubei.

Sursa: AgerpresAgerpres.ro
Citeşte mai multe despre:   vaslui,   avort,   curaj
print
Publicat de la Niciun comentariu:

ALERTĂ - Gregorian Bivolaru a fost prins în Franţa şi va fi extrădat în România

26 Feb 2016 - 17:31
ALERTĂ - Gregorian Bivolaru a fost prins în Franţa şi va fi extrădat în România Karina Knapek/Intact Images
Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, urmarit prin Interpol, a fost arestat vineri în Franța. Potrivit primelor informații, acesta avea asupra sa acte false.

Gregorian Bivolaru se afla de ceva vreme în Franța. Anterior, liderul MISA obținuse azil politic în Suedia. Bivolaru a fost condamnat definitiv în țara noastră la 6 ani de închisoare cu executare pentru act sexual cu minori și trafic de minori. A reușit, însă, să fugă din România în 2004.

Reporterul Antena 3 Carmina Pricopie a oferit, în direct, primele informații legate de acest caz. VEZI VIDEO, PE ANTENA3.RO

În pagina de pe Twitter, Gregorian Bivolaru are trecută o adresă din Franţa, respectiv 82 Boulevard de Clichy, Paris.


 
Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost prins vineri în Franţa, au declarat pentru AGERPRES oficiali ai Poliţiei Române.

Pentru prinderea acestuia Poliţia Română a colaborat cu autorităţile franceze.

Autorităţile de aplicare a legii din Europa şi EUROPOL au lansat, în urmă cu o lună, site-ul www.eumostwanted.eu, care ajută la depistarea celor mai căutaţi infractori ai Europei. România apare pe acest portal cu doi urmăriţi: Gregorian Bivolaru, pe numele căruia există un mandat de executare a şase ani de închisoare pentru act sexual cu un minor, şi Robert Gîrleanu, cu cetăţenie română şi moldovenească, ce este căutat pentru omor şi având de executat închisoare pe viaţă.

Liderul spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru, a fost condamnat definitiv, în iunie 2013, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori.

Bivolaru fusese achitat în aprilie 2012 de Tribunalul Sibiu, însă instanţa supremă a casat sentinţa şi a dispus rejudecarea dosarului.

După condamnare, mandatul european de arestare pe numele lui Bivolaru a fost implementat în Sistemul Informatic Schengen, ca urmare a emiterii acestuia de către Tribunalul Bucureşti în urma sentinţei definitive date de ÎCCJ.

Pe numele lui a fost emis şi un mandat de urmărire internaţională, specific ţărilor care nu sunt conectate la SIS.

Gregorian Bivolaru a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de act sexual cu un minor în formă continuată, perversiune sexuală în formă continuată, corupţie sexuală, trafic de minori, act sexual cu un minor în formă continuată, act sexual cu un minor şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României.

Bivolaru a reuşit să părăsească ilegal teritoriul României fiind reţinut, pe 4 aprilie 2005, de poliţia suedeză în oraşul Malmo. Ulterior, autorităţile suedeze i-au acordat azil politic.
Citeşte mai multe despre:   gregorian bivolaru,   bivolaru,   franta,   liderul misa
print
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)