Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală.
În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la
grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament,
așadar încă
nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de
urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul
poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG
nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea
celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor
interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare
consultativă.
Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută,
CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante
textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz
de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului
de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri
la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era
însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană
să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o
infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de
familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori
strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată:
afinii până la gradul II,
adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului,
copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele
deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane
trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin
emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea
este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei
decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure
neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă
normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000
lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta
înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017
faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni:
dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar
prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui
proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să
plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului
penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui
puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare:
pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci,
noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că
scad și termenele de prescripție a răspunderii penale,
ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de
abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data
comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care
se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie
închise;
– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui
condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se
elimină această posibilitate;
– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin
discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și
interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care
îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate,
religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o
lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin
emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot
fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau
cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide
posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un
funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o
vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență
sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va
dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea
faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor
trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați
numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru
asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din
cazier.
4. conflictul de interese Luarea
unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul
patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi
este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate
nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în
ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi
comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie
clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată
referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile
de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca
funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener
de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la pare, nu vei
comite vreo infracțiune;
– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur
în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul
prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de
decizia CCR 732/2014.
– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante
după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau
vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă
ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia
achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această
situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului
(modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea
victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia
deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a
controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori
de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la
1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de
prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea
faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul
trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua
consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017,
inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu
retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic,
chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului
după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu.
Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la
Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4
Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai
mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere
ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată,
având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar
prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul
penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului
poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea
sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând
de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca
normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe
ca act normativ;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra
excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă
exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care
sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință,
eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate
trimite la CCR;
– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39
din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între
autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul
Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1
februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;
– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie
2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de
Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen.
își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă
inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)
Concluzii:
- OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu
decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile
pentru aplicare;
- Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.
Explicații abrevieri: OUG – Ordonanța de Urgență a Guvernului;
OG – Ordonanța Guvernului;
MJ – Ministerul Justiției;
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii;
CCR – Curtea Constituțională a României;
C.pen. – Codul Penal;
C.pr.pen – Codul de procedură penală
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti
contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si
trimite-l la editor[at]contributors.ro
În
cadrul unei conferințe de presă, susținută de conducerea Spitalului
Municipal de Urgență Roman (SMUR) joi, 2 februarie, a fost prezentată
situația personalului medical care încadrează secțiile unității medicale
romașcane.
Afirmația
aparține medicului chirurg Dan Arvătescu, șeful Secției Chirurgie
Generală din Spitalul Municipal de Urgență Roman și a fost făcută joi, 2
februarie, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat,
alături de conducerea SMUR.
„Este
important sa ne informăm corect cu privire la OUG nr.13/2017, prin care
se modifica Codul penal, singura ordonanța adoptată de Guvern, care s-a
publicat in Monitorul Oficial.
„Finanțarea
Centrului Cultural Unirea și fonduri pentru reabilitarea canalizării in
cartierul Petru Rareș au facut obiectul amendamentelor initiate de
mine, cu sprijinul colegilor parlamentari liberali din Neamț, la Legea
bugetului de stat pentru anul 2017!
