Cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania celebrează Centenarul Marii Uniri printr-o
selecţie de opere reprezentative pentru trecutul extrem de diversificat
al filmului românesc. Filme populare sau rarităţi din perioada
comunistă, producţii de gen, drame istorice sau de actualitate, cele
şapte titluri din secţiunea România 100 au toate datele să
activeze nu doar nostalgia generaţiei care a crescut cu ele, ci şi
curiozitatea unui public tânăr, familiarizat poate doar cu celebritatea
marilor actori români din distribuţie. Programul e prezentat în
parteneriat cu site-ul Cinepub şi Arhiva Naţională de Film, iar intrarea va fi liberă.
Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureşan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Un titlu de referinţă pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realităţile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea şi reconstituie, cu mii de figuranţi, un moment istoric esenţial anterior Marii Uniri, Răscoala ţăranilor din 1907. Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuţie au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar şi celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.
La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este un film de actualitate, regizat de Gheorghe Vitanidis şi turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenţi de liceu care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci şi şansa de-a o vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puţin cunoscut. Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani şi Ştefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuţie.
O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neaşteptat thriller poliţist. În Şapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu şi Victor Rebengiuc interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros şi o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.
O producţie de gen este şi extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuţit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava "Poseidon" risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea oraşului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic. Distribuţia este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alţii, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei şi Florin Piersic.
Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu îşi păstrează intacte cel puţin trei puncte de atracţie. Un personaj masculin atipic - petrecăreţ, afemeiat şi cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniştilor (Dinu Manolache şi Diana Lupescu), cărora le datorăm şi una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cît de eliptică pe atît de îndrăzneaţă. Şi, nu în ultimul rînd, şlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se download-ează nostalgic şi astăzi.
Două rarităţi completează programul România 100, filme de actualitate cu şi despre tineri, regizate de doi cineaşti din generaţii diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al regizorului clujean Savel Stiopul şi Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenţei, având ca figură centrală un băiat forţat să se maturizeze după divorţul părinţilor săi, şi au adus, la vremea respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română graţie unui simţ vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité şi actorilor tineri şi neprofesionişti din distribuţie. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horaţiu Mălăele, care va fi prezent la festival.
România 100 la TIFF va însemna şi lansarea unei expoziţii dedicate centenarului. O selecţie de reproduceri ale unor fotografii din prima jumătate a secolului XX, din colecţia Sorin Nica, Photo Historia promite o incursiune în viaţa ţăranilor români din acea perioadă şi redescoperirea unor locuri emblematice, în forma în care arătau acum aproape 100 de ani. Expoziţia debutează în prima zi de festival şi va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj pe toată durata TIFF.17
Ne puteţi urmări pe:
www.tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Twitter: TIFFRomania | Instagram
Festivalul Internaţional de Film Transilvania este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Festivalul de Film Transilvania.
Cu sprijinul: Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei şi Consiliului Local Cluj, Institutului Cultural Român, Consiliului Judeţean Cluj, Programului Europa Creativă - MEDIA al Uniunii Europene
Prezentat de: Staropramen
Sponsor Principal: Banca Transilvania
Partener Principal: Mastercard
Maşina oficială: Mercedes-Benz
Sponsori: Orange, HBO, Samsung, Lidl, MOL România, Tenaris Silcotub, Avon, McDonalds, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti.
Cafeaua oficială: Nespresso
Partener Logistic Oficial: DHL
***
Parteneri media: TV5, Europa FM, Adevărul, Dilema Veche, OK! Magazine, Historia, Marie Claire, Harper's Bazaar, Cosmopolitan, Men's Health, Business Review, Zile şi Nopţi, Cinemap, Radio România Cultural, Observator Cultural, Scena 9, Agerpres, Life.ro, Cinemagia, BIZ, News.ro, A List Magazine, LiterNet, AaRC.ro, Sinteza.
Parteneri media locali: Erdèly Naplò, Făclia, Filmtett, Krónika, InfoTrafic, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Transilvania Reporter
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureşan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Un titlu de referinţă pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realităţile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea şi reconstituie, cu mii de figuranţi, un moment istoric esenţial anterior Marii Uniri, Răscoala ţăranilor din 1907. Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuţie au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar şi celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.
La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este un film de actualitate, regizat de Gheorghe Vitanidis şi turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenţi de liceu care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci şi şansa de-a o vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puţin cunoscut. Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani şi Ştefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuţie.
O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neaşteptat thriller poliţist. În Şapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu şi Victor Rebengiuc interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros şi o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.
O producţie de gen este şi extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuţit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava "Poseidon" risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea oraşului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic. Distribuţia este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alţii, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei şi Florin Piersic.
Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu îşi păstrează intacte cel puţin trei puncte de atracţie. Un personaj masculin atipic - petrecăreţ, afemeiat şi cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniştilor (Dinu Manolache şi Diana Lupescu), cărora le datorăm şi una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cît de eliptică pe atît de îndrăzneaţă. Şi, nu în ultimul rînd, şlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se download-ează nostalgic şi astăzi.
Două rarităţi completează programul România 100, filme de actualitate cu şi despre tineri, regizate de doi cineaşti din generaţii diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al regizorului clujean Savel Stiopul şi Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenţei, având ca figură centrală un băiat forţat să se maturizeze după divorţul părinţilor săi, şi au adus, la vremea respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română graţie unui simţ vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité şi actorilor tineri şi neprofesionişti din distribuţie. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horaţiu Mălăele, care va fi prezent la festival.
România 100 la TIFF va însemna şi lansarea unei expoziţii dedicate centenarului. O selecţie de reproduceri ale unor fotografii din prima jumătate a secolului XX, din colecţia Sorin Nica, Photo Historia promite o incursiune în viaţa ţăranilor români din acea perioadă şi redescoperirea unor locuri emblematice, în forma în care arătau acum aproape 100 de ani. Expoziţia debutează în prima zi de festival şi va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj pe toată durata TIFF.17
Ne puteţi urmări pe:
www.tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Twitter: TIFFRomania | Instagram
Festivalul Internaţional de Film Transilvania este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Festivalul de Film Transilvania.
Cu sprijinul: Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei şi Consiliului Local Cluj, Institutului Cultural Român, Consiliului Judeţean Cluj, Programului Europa Creativă - MEDIA al Uniunii Europene
Prezentat de: Staropramen
Sponsor Principal: Banca Transilvania
Partener Principal: Mastercard
Maşina oficială: Mercedes-Benz
Sponsori: Orange, HBO, Samsung, Lidl, MOL România, Tenaris Silcotub, Avon, McDonalds, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti.
Cafeaua oficială: Nespresso
Partener Logistic Oficial: DHL
***
Parteneri media: TV5, Europa FM, Adevărul, Dilema Veche, OK! Magazine, Historia, Marie Claire, Harper's Bazaar, Cosmopolitan, Men's Health, Business Review, Zile şi Nopţi, Cinemap, Radio România Cultural, Observator Cultural, Scena 9, Agerpres, Life.ro, Cinemagia, BIZ, News.ro, A List Magazine, LiterNet, AaRC.ro, Sinteza.
Parteneri media locali: Erdèly Naplò, Făclia, Filmtett, Krónika, InfoTrafic, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Transilvania Reporter
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu