Avem tot mai multe diplome de studii superioare şi tot mai puţini cititori

Viorel Zaicu, manager editorial la Editura Paralela 45, constată un paradox: numărul cititorilor a scăzut pe fondul creşterii numărului absolvenţilor de studii superioare

Petre Barbu: În ultimii trei ani, România a înregistrat creşteri economice. În ce măsură aceste performanţe macroeconomice au influenţat piaţa editorială din România?
Viorel Zaicu: Cred că e greu de făcut o legătură directă. Mi se pare că piaţa editorială de la noi înregistrează creşteri doar în regim accidental.
Pe de altă parte, nu cred că piaţa cărţii depinde de creşterea economică, ci de puterea de cumpărare, cu care în niciun caz nu ne putem lăuda, şi, din păcate, de o sumă de factori care nu au nicio legătură cu economia. Bunăoară, de nivelul de educaţie. Avem tot mai multe diplome de studii superioare şi tot mai puţini cititori.

P.B.: România este de 10 ani în Uniunea Europeană. Dar piaţa editorială din România este integrată sau măcar conectată, din perspectiva valorilor şi a businessului, la pieţele europene?
V.R.: Mi se pare că stăm la fel ca la mai toate celelalte capitole. Câteva date sunt suficiente pentru a ne da seama cât suntem de conectaţi.
Cunosc un scriitor ceh care îşi publică romanele într-un prim tiraj de 100.000 de exemplare. Mai ştiu două autoare poloneze care depăşesc pragul de 1.000.000 de cărţi vândute în fiecare an. Apoi, gândiţi-vă că, deşi are un specific naţional clar, piaţa editorială este, la fel ca a comunicaţiilor şi ca atâtea altele, destul de concentrată economic.
Editorii independenţi se împuţinează de la an la an. Bunăoară, gigantul suedez Bonnier deţine edituri în 15 ţări, printre care Germania şi Australia. Şi niciuna dintre ele nu este "de apartament". Marii editori din spaţiul anglo-saxon au atacat în ultimii ani piaţa de carte din China, care creşte ca Făt-Frumos. HarperCollins are vreo şase sau şapte sucursale europene, dintre care una e poloneză.
Din câte ştiu eu, până la ora asta nicio editură importantă din România şi nici piaţa în general nu a fost "atacată" de astfel de "rechini".

P.B.: În opinia dvs, care sunt blocajele interne ce au frânat în ultimii trei ani dezvoltarea pieţei editoriale din România?
V.R.: Vechile probleme. Nu cred că s-a adăugat vreuna în ultimii ani care să poată fi pusă pe seama unor defecţiuni din interiorul sistemului. Ba dimpotrivă, TVA-ul pentru carte a scăzut.
S-ar putea spune şi că librăriile încep să se aşeze mai bine pe poziţii, deşi sunt foarte puţine. Numărul librăriilor de astăzi din România este mai mic decât cel al librăriilor din Oslo (oraş care oficial are ceva mai mult de o jumătate de milion de locuitori), iar cifra lor de afaceri însumată este mult mai mică decât cifra de afaceri a celor două librării "Casa cărţii" din Moscova.