Privită ca business, industria cărţii din România este departe de media europeană

Dezinteresul pentru lectură, apetenţa exagerată pentru online şi TV şi politicile educaţionale precare sunt factori care erodează industria cărţii, declară Luiza Penescu, director al Grupului Editorial Corint.

Petre Barbu: În ultimii trei ani (2014 - 2016), România a înregistrat creşteri economice. În ce măsură aceste performanţe macroeconomice au influenţat piaţa editorială din România?
Luiza Penescu: Orice variaţii de natură economică influenţează piaţa, deci implicit vânzările; creşterile economice determină sporirea consumului, a achiziţiilor de orice natură şi implicit cartea, privită ca un produs comercial, se supune aceloraşi reguli. Aşadar, plusul economic din România ultimilor trei ani a determinat o creştere a vânzărilor de carte, o creştere nu atât de spectaculoasă ca dimensiune valorică, ci mai ales definită de o anumită constanţă de creştere, de la un an la altul.

P.B.: România este de 10 ani în Uniunea Europeană. Dar piaţa editorială din România este integrată sau măcar conectată, din perspectiva valorilor şi a businessului, la pieţele europene?
L.P.: Piaţa cărţii din România evoluează în dinamici sincrone sau diferite în raport cu pieţele europene de carte, astfel:
- Din punct de vedere strict editorial, se poate spune că rezonăm cu ceea ce se traduce şi publică în U.E., multe titluri fiind tipărite şi în România la scurt timp după lansările primelor ediţii. Vorbind despre editurile profesioniste, semnificative din România, modul în care sunt elaborate cărţile, resursele umane folosite în acest scop, dotările tehnice sunt la nivelul majorităţii editurilor occidentale. Totodată, ţinuta grafică, editorială a cărţilor din România este la standarde europene.
- Din punct de vedere al comercializării şi vânzării cărţii trăim într-un univers paralel, procedurile după care se vând cărţile, spaţiile destinate expunerii şi vânzării, promovarea propriu-zisă a cărţilor, lipsită de susţinere prin diferite strategii publice ori guvernamentale, timpul de recuperare a investiţiei, diletantismului unor distribuitori de carte sunt factori cumulativi care contribuie la crearea unui ecart substanţial între noi şi ţările U.E. definindu-ne, în acest sens, drept veritabili codaşi europeni.
- Privită ca business, industria cărţii din România este departe de media europeană. Avem o piaţă editorială estimată, din punct de vedere al cifrei de afaceri, la circa 100 milioane de euro. Ungaria, de exemplu, cu o populaţie de aproximativ jumătate din populaţia României, are o cifră de afaceri de peste 300 milioane de euro! Ce să mai vorbim de Germania, cu o cifră de afaceri de circa 100 de ori mai mare, la o populaţie de doar patru ori mai mare decât a noastră!

P.B.: În opinia dvs, care sunt blocajele interne ce au frânat în ultimii trei ani dezvoltarea pieţei editoriale din România (2014 - 2016)?
L.P.: Salariul mediu scăzut al românilor şi implicit puterea redusă de cumpărare, dezinteresul pentru lectură în contrapartidă cu apetenţa exagerată pentru mediul online şi TV, politicile guvernamentale educaţionale şi culturale precare sunt factori care erodează industria cărţii din România.