Din capul locului, aş vrea să mărturisesc că sunt genul de persoană
care nu pune, aproape niciodată, întrebări altora (cred că sunt sătul de
câte întrebări îmi pun eu- mie). Mă găsesc astfel pe un
teritoriu aproape virgin... Dar, pentru că habar nu am cum să continui
această introducere şi pentru că vorba lungă sărăcia omului, să purcedem
la treaba pentru care ne-am adunat...
Tony Adam Horaţiu: Cine e Alexandru Ionescu?
Alexandru Ionescu: Un om care se întreabă mereu. Un copil curios, iubitor al frumosului, aproape mereu doritor să ajute. Sau cel puţin acestea sunt valorile mele principale.
T.A.H.: Cine ai vrea să fie Alexandru Ionescu?
A.I.: Acelaşi om, doar că descătuşat de frici.
T.A.H.: Cum arată pentru tine ziua perfectă?
A.I.: Ziua perfectă este orice zi în care ajut cu adevărat pe cineva.
T.A.H.: Când ai descoperit atracţia faţă de teatru şi ce anume ai crezut că îţi va oferi acestă "legătură"?
A.I.: Atracţia a apărut la vârstă de 8 ani când am fost primit într-o trupă de teatru musical. A reapărut la 21 de ani când într-o noapte de schimbul 3, muncind în industria farmaceutică, mi-am spus: "Ăsta nu e drumul meu.". Am cotit apoi la 180 de grade, am renunţat la facultate (Ingineria mediului), la job şi m-am întors la teatru cu gândul că în felul acesta pot fi de mai mare folos oamenilor. Am crezut că îmi va oferi bucurie sufletească, scop şi încredere, ceea ce se şi întâmplă.
T.A.H.: Ce te-a învăţat facultatea şi cum te-a schimbat?
A.I.: În mare parte a îmbogăţit şi a dat zoom-in asupra cunoştinţelor dobândite la Teatrul Studenţesc "Podul", locul unde am început să învăţ despre teatru şi actorie, unde am putut întâlni mulţi oameni care se pun în slujba acestei meserii şi care o cinstesc aşa cum se cuvine, lucru pentru care le mulţumesc. Facultatea m-a ajutat să îmi întăresc crezul şi din păcate mi-a fost demonstrat a multă oară, cât de slab este sistemul de învăţământ şi asta nu pentru că nu aş fi dat de pedagogi sau profesori dedicaţi, nici vorba, ci pentru că într-o meserie ca aceasta, 60 de absolvenţi dintr-o singură şcoală este o condamnare la trudă şi neajunsuri. Asta în cazul în care ţii cu dinţii să trăieşti din actorie. În 6 ani de când am apucat acest drum nu am văzut concursuri de angajare nici pentru 60 de posturi. Şi atunci pentru ce anual sute de locuri disponibile în toată ţară la admiteri? Una peste alta, lucrul cel mai de preţ cu care am ieşit din anii facultăţii este sinceritatea. Nu că nu ar fi existat până atunci, doar că a căpătat sfinţenie.
T.A.H.: Care a fost întâmplarea / întâlnirea care te-a marcat cel mai puternic până acum?
A.I.: N-aş putea spune. Am dat de multe pietre preţioase. Am o colecţie. Cine vrea să le vadă e aşteptat cu drag.
T.A.H.: Cum se vede meseria de actor, după terminarea facultăţii?
A.I.: O prinţesă îmbrăcată în zdrenţe. Această meserie a apărut pentru a ajuta societatea, pentru a oglindi, pentru a oferi perspective, pilde. "Copii din Duminica societăţii.", nu? Cu toate astea puţini sunt cei care caută acest drum şi mai puţini sunt cei care ţi-l pot arată. E dificil (nu imposibil) să te păstrezi "curat" în contextul actual. Angajări nu prea, proiecte când şi când, uneori jucându-se doar premiera, după care, (vorba poetului) "Te pup, Nelu!", "bănuţii" (cred că dacă mai aud o dată cuvântul ăsta intru în şoc anafilactic) insuficienţi şi ajungi să te întrebi de ce? D'abia aici vezi ce amintiri şi ce valori ai. În momentele în care te loveşti de 100 euro pentru un rol principal, sau uneori chiar 100 de lei, sau "dacă se poate să vii pe gratis şi să aduci şi ceva de acasă ar fi super". Păi nu e super? E super! Cine nu visează la aşa ceva? Cine nu vrea să-i fie trădată nevoia de echitabilitate?... lucruri făcute din poignet, toate întinse atent pe felia de pâine dimineaţă, prânz şi seară. Serviţi, vă rog!... poate că e nevoie de mai multă compasiune. Un om drag mi-a spus că atât prietenului cât şi duşmanului să le doreşti iluminare... şi sunt de acord cu el. Nu cred în duşmani. Cred în frici, neputinţe şi sinceritate, aşa că da, vă doresc iluminare.
T.A.H.: Care consideri tu că este cel mai important aspect al meseriei?
A.I.: Smerenia.
T.A.H.: Ce înseamnă un actor bun şi ce înseamnă un spectacol bun?
A.I.: Repet. Smerenie. Îmi pare că dacă înţelegi acest cuvânt lucrurile ajung să decurgă în mod firesc. Înţelegere, apoi acţiune.
T.A.H.: Dacă nu ai fii actor, ce altă meserie ţi-ar plăcea să încerci?
A.I.: Cred că orice implică relaţionare cu oamenii. Cu toate astea aş construi un personaj pentru fiecare.
T.A.H.: Scena de teatru sau platoul de filmare?
A.I.: Ambele. Sunt două meşteşuguri pe care vreau să le stăpânesc cu dibăcie.
T.A.H.: Trei roluri pe care ai dori să le primeşti?
A.I.: Hamlet, Richard al 2-lea şi Medvedenko.
T.A.H.: Care este motto-ul lui Alexandru?
A.I.: Pentru că pot!
Alexandru Ionescu
Data naşterii: 04.06.1994
Am absolvit facultatea de teatru, secţia Actorie, din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti, între anii 2015-2018.
Până în prezent, am colaborat cu mai mulţi regizori de teatru, printre care se numără: Ana-Ioana Macaria, Dimitri Aryupin, Cosmin Creţu, Emil Gaju, Marius Costache. Am colaborat cu Teatrul "Tudor Vianu", Teatrul "Tony Bulandra", precum şi în numeroase proiecte independente.
Din nefericire, în afara câtorva producţii studenţeşti, nu am avut ocazia să joc în filme.
*
Actorii selectaţi la ediţia 2021 a programului 10 pentru FILM la TIFF sunt: Daniel Beşleagă - interviu aici (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ), Romaniţa Ionescu - interviu aici şi Alex Calangiu - interviu aici (actori ai Teatrului Naţional "Marin Sorescu'' din Craiova), Blanca Doba - interviu aici şi aici (Teatrul "Maria Filotti'' din Brăila, Teatrul de Comedie, Teatrul Dramaturgilor, Teatru Metropolis) - nominalizată în 2019 la Premiile UNITER pentru Debut şi câştigătoarea Premiului 10 pentru FILM la Gala HOP în 2017, Diana Fufezan - interviu aici (Teatrul Naţional "Radu Stanca'' din Sibiu), Alexandru Liviu Ionescu - interviu aici - distins cu Premiul 10 pentru FILM la Gala HOP 2020, Zita Ema Moldovan - interviu aici (Compania de Teatru Giuvlipen), Matei Rotaru - interviu aici (Teatrul Naţional "Lucian Blaga'' din Cluj-Napoca), Theodora Sandu - interviu aici (Teatrul "Toma Caragiu'' din Ploieşti) - câştigătoarea premiului 10 pentru FILM la Gala HOP 2019) şi actriţa şi regizoarea independentă Armine Vosganian - interviu aici.
Cei 10 actori au fost propuşi şi selectaţi de un grup de profesionişti din teatru şi film: regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu - preşedintele festivalului, criticii de teatru Iulia Popovici, Cristina Rusiecki şi Oana Stoica, directorul de casting Florentina Bratfanof, Răzvan Penescu - editorul portalului Liternet şi Cătălin Dordea, director de casting şi coordonator al proiectului 10 pentru FILM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu