Mă consider norocoasă, am întâlnit şi m-au învăţat tainele acestei meserii oameni minunaţi

 

Ovidiu Miculescu: În 1994, Cristina Eremia intra în colectivul Operei bucureştene. Până atunci, formarea avea loc la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti. Cum aţi trecut de la vioară la canto şi care au fost personalităţile care v-au marcat mai mult perioada studenţiei?
Cristina Eremia: Cred că era scris în destinul meu să ajung pe scena ONB. Perioada în care am studiat vioară a fost de fapt o pregătire pentru cariera care a urmat. În şcoală aveam şi ore de cor, dl. profesor şi dirijor Mihai Diaconescu a remarcat vocea mea şi m-a sfătuit să studiez şi canto. Am început să studiez în particular cu dna Eleonora Enăchescu, apoi totul a urmat firesc, aveam 15 ani şi am simţit că drumul meu duce către scenă. Cu greu i-am convins pe părinţii mei să-mi permită să abandonez vioara pentru canto. M-a ajutat să-i conving profesoara mea de atunci, dna Magda Ianculescu, care le-a spus că am o voce deosebită şi cu siguranţă voi face carieră solistică. Marea noastră soprana Magda Ianculescu a fost personalitatea care m-a marcat pentru toată viaţa. Şi acum îmi amintesc cu câtă generozitate şi dăruire m-a îndrumat în această artă. Mă consider norocoasă, am întâlnit şi m-au învăţat tainele acestei meserii oameni minunaţi, dna Marina Mirea, la clasa căreia am absolvit studiile superioare, regizoarea Cristina Cotescu de la care am învăţat cum să fac primii paşi pe scenă, dna Luminiţa Berariu, pianist corepetitor la clasa de operă cu care am continuat să lucrez la ONB. Le sunt recunoscătoare pentru tot ce mi-au dăruit. Un artist se formează în timp, de pe băncile şcolii, sunt foarte importante aceste etape.

O.M.: Descoperim în biografia dvs. mai multe cursuri de măiestrie în ţară şi în străinătate, conduse de importanţi maeştri români, dar şi cu tenorul Kaludi Kaludov şi soprana Luciana Serra, profesor de tehnică vocală la Accademia Teatro alla Scala din Milano. Cât de importante sunt acestea pentru formarea unei voci?
C.E.: Cursurile de măiestrie ajută un artist să acumuleze mai multe informaţii. Eu consider că o voce este în continuă formare, noi nu putem renunţa la studiu, suntem ca nişte sportivi de performanţă, ne antrenăm vocal, învăţăm roluri noi, continuăm să ne perfecţionăm.

O.M.: Cum aţi ajuns şi cu ce rol aţi debutat pe scena Operei Naţionale Bucureşti. A rămas acesta un rol de suflet?
C.E.: În 1993, dna Eugenia Moldoveanu, director al ONB, m-a invitat să susţin o audiţie pentru rolul Naiade din Ariadna la Naxos de R. Strauss. Maestrul Cornel Trăilescu urma să dirijeze premiera acestui nou titlu. Am susţinut audiţia pentru rol şi am fost acceptată de către maestrul Cornel Trăilescu. A rămas un rol de suflet pentru mine datorită faptului că mi-a deschis calea către scenă.

O.M.: Aveţi un amplu repertoriu de operă. Care au fost cele mai importante roluri pe care le-aţi pregătit pentru scena bucureşteană?
C.E.: Am acordat aceeaşi importanţă tuturor rolurilor pe care le-am interpretat.

O.M.: Ne aflăm în anul centenarului Operei bucureştene, privind retrospectiv evoluţia acesteia, care credeţi că au fost momentele de glorie ale istoriei acesteia?
C.E.: Fiecare generaţie de artişti a contribuit la gloria acestei instituţii.

O.M.: În biografia dvs. apar mai multe turnee cu roluri precum efectuat Rosina din Il Barbiere di Siviglia de Gioachino Rossini în Elveţia şi Spania, Gretel din Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck în Grecia, Carolina din Il matrimonio Segreto de Domenico Cimarosa în Germania şi Lauretta din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini în Canada. Au fost toate aceste turnee cu ansamblul operei sau în alte contexte? Cât de diferită este atmosfera de turneu pentru un artist faţă de cea a spectacolelor pe scena de acasă?
C.E.: Am fost în turnee cu ansamblul ONB, dar şi în calitate de invitat cu alte instituţii. Totul este diferit într-un turneu. În primul rând acustica sălilor, timpul rezervat pentru repetiţii şi mai ales publicul nou de la fiecare spectacol.

O.M.: Din rolurile pe care le-aţi abordat pe scena bucureşteană, pe care le consideraţi cele mai apropiate de structura dvs. artistică?
C.E.: Rolurile Rosina din Bărbierul din Sevilla şi Despina din Cosi fan tutte sunt mai apropiate personalităţii mele artistice.

O.M.: Sunt roluri pe care nu aţi avut ocazia să le interpretaţi încă şi pe care vi le-aţi dori?
C.E.: Da, rolul Oscar din Bal mascat de G. Verdi.

O.M.: Aţi colaborat cu mai multe filarmonici din ţară. Vă atrage repertoriul vocal-simfonic?
C.E.: Nu în mod deosebit, mă simt mult mai bine pe scena operei, în spectacolele cu regie, decor şi costume.

O.M.: Cum aţi abordat la nivel personal perioada ultimului an, în care toţi artiştii au fost nevoiţi să stea mai departe de public?
C.E.: A fost o perioadă grea pentru toată lumea, am încercat să fiu pregătită să intru în spectacole în orice moment.

O.M.: Credeţi într-un viitor online al artelor spectacolului şi în speţă al operei?
C.E.: Categoric nu.

O.M.: Ce v-aţi dori pentru Opera Naţională din Bucureşti acum, în momentul centenarului?
C.E.: Îmi doresc ca ONB să rămână teatru de repertoriu, un punct de reper al culturii româneşti pentru generaţiile viitoare şi un templu sacru al muzicii.

 

 
Repertoriul de operă:
Rosina din Il barbiere di Siviglia (Bărbierul din Sevilla) de Gioachino Rossini
Norina din Don Pasquale de Gaetano Donizetti
Adina şi Gianetta din L'elisir d'amore (Elixirul dragostei) de Gaetano Donizetti
Zerlina din Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart
Susanna şi Barbarina din Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) de Wolfgang Amadeus Mozart
Blonde din Die Entfűhrung aus dem Serail (Răpirea din Serai) de Wolfgang Amadeus Mozart
Despina din Così fan tutte (Aşa fac toate) de Wolfgang Amadeus Mozart
Carolina din Il matrimonio segreto (Căsătoria secretă) de Domenico Cimarosa
Ännchen din Der Freischűtz de Carl Maria von Weber
Gretel şi Zâna Zorilor din Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck
Vespetta din Pimpinone de Georg Philipp Telemann
Serpina din La serva padrona (Servitoarea stăpână) de Gian Battista Pergolesi
Cotoşman din Motanul încălţat de Cornel Trăilescu
Doamna de companie din Dido and Aeneas de Henry Purcell
Annina din La traviata de Giuseppe Verdi
Ziţa din O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu
Copil II şi Papagena din Die Zauberflöte (Flautul fermecat) de Wolfgang Amadeus Mozart
Safta din Revoluţia de Adrian Iorgulescu
Solo soprana din Roşu şi Negru de Livia Teodorescu
Frasquita din Carmen de Georges Bizet
Pajul şi Contesa Ceporano din Rigoletto de Giuseppe Verdi
Ancella din Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi
Anna din Nabucco de Giuseppe Verdi
Marea preoteasă din Aida de Giuseppe Verdi
Kate din Madama Butterfly de Giacomo Puccini
Ursitoare din Urmuzica de Sorin Lerescu
Naiade din Ariadna la Naxos de Richard Strauss
Gianetta din Le cantatrici villane de Valentino Fioravanti
Rosina din Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini
Sofia din Il Signor Brusschino de Gioachino Rossini
Serva di Marina din I quatro rusteghi (Bădăranii) de Ferrari
Lauretta din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini
Clorinda din La Cenerentola (Cenuşăreasa) de Gioachino Rossini.