Marii specialiști în comunicare au cercetat și au stabilit care este numărul de prieteni veritabili pe care un om îi poate avea pe Facebook. Nici mai mult nici mai puțin decât 130, ca medie. Restul e balast…Acum vă rămâne să stabiliți care sunt aceia 130 din lista dumneavoastră de peste 500 ori 1000 să zicem. Sau mai degrabă să evaluați dacă nu cumva acei 130 nici măcar n-au fost adăugaţi încă. Și dacă nu, vor mai fi vreodată? Apropo, în ce scop utilizați Facebook?
Cu cât un eveniment, un fenomen sau o personalitate devin mai importante, cu atât li se dedică mai multe cărţi. Probabil aceasta este măsura faimei. Aşa se întâmplă şi cu megafenomenul Facebook. Cu alte cuvinte, pentru cei care aţi vizionat filmul ,,Reţeaua’’ şi care ca şi mine nu aţi fost impresionaţi de el, vă recomand volumul apărut în 2011 la editura Philobia: Efectul Facebook. Veţi afla cu acest prilej care este adevărata istorie de opt ani a Facebookului, ce avantaje neştiute prezintă acesta, dar şi despre pericolele sale potenţiale, majore. Pe lângă puterea sa politică consacrată de evenimentele din 2008 din Columbia ca şi de criza politică din Iran, când la o simplă chemare pe Facebook au răspuns milioane de oameni uniţi de aceeaşi cauză, Facebookul are putere de propulsare sau de autodistrugere personală. Cine nu-şi gestionează bine viaţa personală pe Facebook însă,…se ratează, par a dovedi sociologii şi specialiştii în comunicare.
Oricât de mult încearcă să îmblânzească percepţiile generale unele personalităţi mondiale (cu cont pe Facebook!), reţeaua aceasta nu este una inocentă, strict axată pe relaţionare profesională, pe interese comune. Ea rămâne una psihanalitic centrată pe narcisism şi pe libido aşa cum o atestă naşterea sa. În primele zile ale Facebookului se votau imaginile studentelor, sex-appealul de la Harvard, să nu uităm. Un pic cam misogin, un pic cam imatur, nu-i aşa?
Autorul cărţii, celebrul jurnalist David Kirkpatrick, explică şi de ce megareţeaua a debutat în interiorul prestigioasei universităţi Harvard şi nu aiurea. Practic, teribila dorinţă de succes a studenţilor de la această universitate s-a difuzat în sutele de milioane de utilizatori de azi. Iată explicaţia inteligentului jurnalist: ,,studenţii de la Harvard sunt îngrozitor de conştienţi de problema statutului. Serviciul facebook oferea o validare a ambiţiilor tale sociale, măsurându-ţi inclusiv succesul.(…) este în mare parte un site dedicat reuşitei…scopul lui este de a-i lăsa pe ceilalţi să vadă de ce suntem indivizi atât de importanţi. Iar asta e ceea ce ştiu cel mai bine să facă studenţii de la Harvard.’’ Probabil că nicicând în istorie lauda de sine generalizată n-a fost mai amplă! Ar părea că toţi am devenit ,,studenţi la Harvard’’… într-un fel.
Am putea observa astfel un fenomen extrem de interesant. Dacă în viaţa reală apreciem persoanele cu realizări profesionale şi personale, dar care se dovedesc caracterizate de modestie, în viaţa virtuală modestia ajunge un defect. Dacă nu te expui cu realizările tale, nu eşti popular? Mark Zuckerberg ca şi David Kirkpatrick ne asigură că am căzut într-o capcană a iubirii de sine şi că trebuie să fim atenţi cu gestionarea vieţii personale pe Facebook. Miile de prieteni virtuali nu ne apără de singurătate şi nici de eşecuri, ei nu ne plac lăudăroşi în ciuda like-urilor politicoase adesea, ba dimpotrivă informaţiile prea personale se pot întoarce împotriva noastră. Aşa că ar fi de dorit să ne construim o viaţă frumoasă, plină de valori, o viaţă de succes, mai degrabă decât un cont ultravizitat.
Scrisă cu umor şi cu extremă acurateţe, tradusă foarte bine şi haios-ironic copertată, cartea apărută la editura Philobia este în acelaşi timp o istorie şi o sociologie a reţelei amintite. Veţi afla de aici că Facebook nu a apărut din neant, existând atâtea alte reţele concurente la începutul anilor 2000, însă numai spiritul raţional şi un pic artist al lui Zuckerberg a propulsat ideea ca să devină ceea ce a devenit. Nu în ultimul rând volumul poate fi citit ca un bildungsroman al fascinantului tocilar Mark Zuckerberg, cel care născut în ţara potrivită a vrut să cucerească lumea. Şi tocmai pentru că a fost născut şi crescut în ţara potrivită a şi reuşit. Căci da, Facebook nu putea fi inventat decât în America, într-o universitate cu dotări excepţionale.
PLUSURI
Un volum non-fiction, extrem de interesant, a cărui miză este una filozofică aproape: fii atent ce sens dai contului tău de facebook, ca să nu regreţi mai târziu!
RECOMANDARI
Tuturor utilizatorilor de Facebook ca şi viitorilor săi amatori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu