Cristina: 100 de ani de comunism - Cine a fost cu adevărat Vladimir Ilici Lenin și cum a pus la cale puciul, denumit ulterior de bolșevici ”Marea Revoluție din Octombrie”

marți, 7 noiembrie 2017

100 de ani de comunism - Cine a fost cu adevărat Vladimir Ilici Lenin și cum a pus la cale puciul, denumit ulterior de bolșevici ”Marea Revoluție din Octombrie”

07 Noi 2017 - 14:01

De numele lui Lenin se leaga cucerirea puterii de catre bolsevici in Rusia, in toamna lui 1917. El a fost cel care a creat primul stat bolsevic in lume. Pentru aceasta, dupa moartea sa, comunistii au construit un adevarat cult in jurul numelui sau.
Cine era de fapt omul din spatele imaginii create de propaganda bolșevică
"Geniu al geniilor printre liderii proletari"
"Revolutionar - tactician de geniu", "un rebel intre rebeli si un ganditor printre ganditori" sunt numai cateva dintre expresiile cu care apropiatii il binecuvantau pe mentorul lor. Arhivele secrete ale Partidului Bolsevic ne dezvaluie insa, dupa caderea Uniunii Sovietice, diverse si contradictorii fatete ale fondatorului URSS.
Lenin - primul lider al bolsevicilor
TARUL ROSU. Lenin, burghezul ce a visat la o revolutie in numele proletarilor, fotografiat la Kremlin, palatul tarilor rusi
Pe 21 ianuarie 1924, membrii Biroului Politic al Partidului Comunist din URSS anunta moartea lui Vladimir Ilici Lenin. Urmeaza patru luni in care prioritar pentru conducerea tarii pare operatiunea imbalsamarii trupului defunctului lider, la care participa douazeci si sase de medici.
Nici invatatura lui nu trebuia data uitarii. Din 1920 si pana in 1965 s-au reeditat de cinci ori Operele complete ale lui Lenin. Pentru editia a sasea, care nu a mai vazut lumina tiparului, erau pregatite saptezeci de volume. Numitorul comun al tuturor acestor lucrari este evidentierea unicitatii si valorii lui Lenin in istoria omenirii.
ULIANOVII. Vladimir Ilici Ulianov - adevaratul nume al lui Lenin - s-a nascut la 22 aprilie 1870, in orasul Simbirsk. Era cel de-al treilea copil al inspectorului scolar Ilia Ulianov si al Mariei Alexandrovna, fiica unui mic nobil, doctorul Blank.
Copilaria lui Volodea - asa cum era alintat de familie - a fost una lipsita de griji materiale. Elev merituos, Vladimir Ilici nu a avut prea multi prieteni. Unul dintre apropiatii casei povesteste ca i-ar fi fost greu sa devina prietenul unui "grosolan, convins de propria importanta, considerat un geniu in interiorul familiei".
PRIMII PASI SOCIALISTI. Inca din vremea studiilor liceale, Volodea adera la grupari marxiste, participand la actiunile clandestine ale acestora. Dar ideile sale si ale camarazilor sai erau interzise de autoritatile tariste, drept pentru care este exmatriculat ca suspect si nedemn de incredere. Reuseste cu greu sa intre in invatamantul superior, specializandu-se in Drept. Dar avocatura nu-l va interesa, preferand sa se dedice lecturilor si calatoriilor prin Europa, in cautarea social-democratilor revolutionari, renegati de regimul tarist.
In peregrinarile pe batranul continent, lucreaza in presa ilegalista, participa la fondarea Ligii Luptei pentru Emanciparea Clasei Muncitoare si isi termina prima lucrare - Dezvoltarea capitalismului in Rusia.
EXILAT IN SIBERIA. Intors in Rusia, Lenin intra din nou in atentia Ohranei (Siguranta) tariste, care il condamna la trei ani de exil siberian. Ulianov va folosi aceasta perioada pentru studiul unora dintre ideologii vremii. Printre primii autori care l-au inspirat pe Lenin a fost Nikolai Cernisevski, cel de la care a preluat ura pentru liberalism, principiile si metodele tipice revolutionarilor. O alta sursa de inspiratie pentru tanarul social-democrat a fost Neceaev, al carui dicton - "Orice ajuta revolutia este moral, orice o franeaza este imoral si criminal" - il va transpune in practica abia dupa preluarea puterii.
RUPTURA. Prima actiune politica majora care a marcat aparitia pe scena istoriei a lui Vladimir Ilici Lenin a fost al doilea Congres al Partidului Social Democrat, din 1903. Pozitia radicala adoptata de Lenin si sustinatorii sai, favorabila rasturnarii violente a tarismului, a spart Partidul in doua: mensevicii - moderati, reformisti, si bolsevicii - revolutionari.
Dupa "duminica sangeroasa" (22 ianuarie 1905), Rusia intra intr-o perioada de criza interna, marcata de greve si asasinate. Pentru calmarea situatiei, tarul Nikolai al II-lea promite drepturi civile si infiintarea Parlamentului. Bolsevicii vor incerca sa speculeze momentul de slabiciune al regimului. Vor organiza la Petrograd un Soviet al Deputatilor bolsevici, pregatind o insurectie armata. Dar dezorganizarea revolutionarilor si lipsa de fermitate a lui Lenin si Trotki - liderii momentului - vor duce la arestarea Sovietului si inabusirea tentativei insurectionale.
Scapand situatia de sub control, Lenin se vede nevoit sa ia drumul exilului. Ceasul marii revolutii nu sosise. Calatoreste prin Finlanda, Elvetia, Germania, Franta, alaturi de sotia sa, Nadejda Krupskaia, si ea veche membra a grupurilor marxiste.
In 1914, Germania declara razboi Rusiei. In primii trei ani ai razboiului, armatele tariste pierd continuu. Acest lucru determina demoralizarea soldatilor, care vor ajunge in 1917 sa dezerteze in masa de pe front. Criza armatei este accentuata de criza interna a Rusiei: tarul abdica, puterea fiind preluata de un Guvern Provizoriu condus de Alexandr Kerenski, un premier care nu va reusi sa aduca linistea in tara. Revolutionarii bolsevici nu vor intreprinde nimic deocamdata. Acuzat de tradarea intereselor tarii, Lenin este obligat sa fuga in Finlanda.
BOLSEVICII IAU PUTEREA. Prima tentativa de revolutie bolsevica esueaza in iulie 1917. Revolutionarii revin pe scena politica abia la 7 noiembrie 1917, cand ocupa capitala si dizolva guvernul Kerenski. Preluarea definitiva a puterii se decide la Congresul Sovietelor, din aceeasi noapte. Delegatii opozitiei democrate parasesc sala, lasand mana libera bolsevicilor, majoritari. Revenit in secret pentru aceasta ocazie, Lenin ii marturisea lui Trotki: "Trecerea de la ilegalitate la conducerea statului a fost prea rapida. Mi se invarte capul".
Vladimir Ilici Lenin a fost ales in fruntea noului guvern, numit Sovietul Comisarilor Poporului (Sovnarkom). Venise timpul sa puna in practica toate teoriile sale despre infaptuirea revolutiei. Primul pas a fost acapararea puterii executive si a celei legislative. Principalul instrument de guvernare pentru Lenin era forta, intruchipata in Garzile Rosii, apoi in Comisia Extraordinara pentru Combaterea Contrarevolutiei (CEKA). Convingerea sa suprema a fost ca reusita revolutiei era conditionata de instaurarea dictaturii proletariatului, iar dictatura inseamna forta dusa pana la extrem. Lenin nu se va sfii sa decreteze chiar asasinarea tuturor celor care nu se supuneau ordinelor partidului.
Contrar promisiunilor lui facute in discursurile despre libertate, drepturi egale si bunastare, la doar cateva luni dupa instalarea guvernarii proletare, Rusia era in colaps. Curand incepe razboiul civil. Foametea face ravagii, impingand populatia la canibalism. Toate resursele materiale erau destinate succesului revolutiei. Toate marile proprietati, inclusiv averile bisericesti si manastiresti au fost confiscate, iar fostii proprietari executati, inchisi sau deportati. Stiinta a fost si ea pusa in slujba politicii bolsevice, intelectualii avand de ales intre a se supune sau a fugi din tara. Pentru nesupusi, solutiile date de Lenin au fost extreme: munca fortata si pedeapsa cu moartea.
APARENTE. Acelasi Lenin care parea un om bland si vesel, caruia ii placeau copiii si animalele, care asculta Beethoven, nu a ezitat sa ordone lichidarea prin impuscare a dinastiei Romanovilor (iulie 1918).
In ultima perioada a vietii sale, in fata dezastrului economic ce ameninta Rusia, Lenin a revenit la anumite masuri de redresare, cunoscute sub numele de Noua Politica Economica (NEP).
Obosit si suferind de o scleroza a vaselor sanguine din creier, Vladimir Ilici Lenin se stinge din viata la varsta de 54 de ani.
Buharin despre Noua Politica Economica: "Am gresit fundamental cand am afirmat ca, dupa distrugerea mosierilor si a capitalistilor, va urma o perioada de "echilibru", (...) in care va disparea lupta de clasa. De aceea, in loc sa indemn la distrugerea chiaburilor, am ajuns sa transform aceasta chemare intr-o lozinca pasnica: Imbogati-ti-va!"
FANIA KAPLAN - PRIMUL ATENTATOR
Lenin a fost tinta unor atentate organizate impotriva sa de nemultumitii fata de regimul in fruntea caruia se afla. Primul atentator, Fania Efimova Roitman (Kaplan) a incercat sa-l asasineze in august 1918, tragand de la mica distanta cu un revolver in liderul bolsevic. Ranile provocate au fost minore. Sub arest, revolutionara Fania Kaplan declara anchetatorilor ca intentiona de mult sa-l omoare, considerandu-l tradator al cauzei revolutiei. Parerea ei nu era singulara. Scriitorul comunist Maxim Gorki ii considera in acea perioada pe Lenin si acolitii sai "intoxicati de otrava oribila a puterii", incapabili sa guverneze respectand drepturile democratice.

CONDAMNAREA FRATELUI ANARHIST
Primul eveniment care zdruncina viata familiei Ulianov este arestarea celui mai mare dintre fii, Alexandru. Fratele lui mai mare, adulat de Vladimir Ilici, facea parte dintr-un grup de studenti anarhisti, care planuia un atentat impotriva tarului Alexandru al III-lea. Descoperirea planului va atrage condamnarea atentatorilor la moarte. Respingand rugamintile mamei sale de a cere gratierea, Alexandru va prefera sa moara pentru cauza sa. Este executat public, prin spanzuratoare.

CIANURA - O ALTERNATIVA
Prin 1923, aflat inca in fruntea PCUS, Lenin era izolat. Suferea de o scleroza a vaselor sangvine din creier, mostenita ereditar. Boala i-a paralizat si simtul vorbirii. Vocabularul lui se rezuma la cuvintele "taran, celula, congres, revolutie". Scria doar cu ajutorul sotiei. In clipele de luciditate, Lenin l-a obligat pe Stalin sa-i promita ca il va scapa de agonie otravindu-l cu cianura. Lucru acceptat de viitorul sef de la Kremlin, dar care nu s-a intamplat niciodata. Lenin moare in urma unei serii de atacuri cerebrale.