Radiații mult mai mari decât dozele admise au fost măsurate la 100 de metri de mulțimea din Piața Victoriei! Un raport de sănătate publică e ascuns de conducerea Muzeului de Geologie. Articol rectificat
Angajaților din muzeu le cad părul și dinții, unii oameni sunt diagnosticați cu cancer
marți, 14 februarie 2017, 6:57
UPDATE: Directorul Institutului Geologic Român, demis după ce au aflat că ziarul va publica investigația!
Gazeta a primit informația că Gabriel Bindea, directorul Institutului Geologic Român, de care aparține și Muzeul de Geologie, a fost destituit acum două zile, după ce în cadrul instituției s-a aflat că jurnaliștii finalizează documentarea și vor publica investigația.
Acesta este, alături de directoarea Muzeului, Rodica Tița, unul dintre cei careau ascuns raportul de sănătate publică.
Gazeta a primit informația că Gabriel Bindea, directorul Institutului Geologic Român, de care aparține și Muzeul de Geologie, a fost destituit acum două zile, după ce în cadrul instituției s-a aflat că jurnaliștii finalizează documentarea și vor publica investigația.
Acesta este, alături de directoarea Muzeului, Rodica Tița, unul dintre cei careau ascuns raportul de sănătate publică.
21,6μSv/h este doza maximă ambientală din depozitul Muzeului de Geologie
0,124 μSv/h este doza ambientală normală, din fața ușii depozitului Muzeului de Geologie
10bărbați și femei ai muzeului de pe Șoseaua Kiseleff sunt grav bolnavi, dar se tem să vorbească
- Elefanții din încăperea Guvernului sunt, de fapt, doi mamuți care iradiază.
- În Muzeul de Geologie, mai multe încăperi cu fosile și roci sunt contaminate.
- Este simbolic și stupefiant cum, la 100 de metri de mulțimea care demonstrează în favoarea transparenței, se ascunde un raport de sănătate publică!
- Numeroase guvernări au ignorat amenințarea asupra vieții angajaților, a studenților aflați în practică și a vizitatorilor, adulți sau copii!
- Ziarul publică azi un raport din mai 2016, păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie și de către Ministerul Cercetării şi Inovării.
- Două zone din curtea prin care se plimbă nestingheriți vizitatorii emit radiații mult mărite.
- Rodica Tiță, directorul muzeului, întrebată de ce a păstrat raportul secret: ”De 25 de ani nu s-a schimbat nimic, cu nicio conducere”.
- În acest timp, angajații mor sau se îmbolnăvesc de cancer.
Investigație de Răzvan Luțac, Mirela Neag și Cătălin Tolontan
Cifra de pe ecran oscilează puternic.
Adriana Ion se deplasează spre grămada din curte, acoperită cu o prelată.
Nu există niciun marcaj, oricine dintre vizitatorii muzeului se poate apropia.
Pe aici, vara aleargă grupurile de copii care vin să vadă rocile.
La doi metri de morman, radiația este de 0,345 μSv/h, aproape dublu față de doza normală.
Ce reprezintă cifrele? În termeni științifici, intensitatea totală a radiației gama este exprimată sub forma de echivalent de doză ambientală ”sievert – μSv/h”.
14.000
de vizitatori are Muzeul de Geologie în ”Noaptea muzeelor deschise”, al
treilea obiectiv din București ca preferință a publicului
Când Adriana Ion parcurge cei doi metri, radiodebimetrul de tip Berthold Umo descoperă o radiație care escaladează la 2,167 μSv/h!PRECIZARE: Tăieturile au fost eliminate din articolul inițial după ce ziarul a sesizat eroarea de redactare din raportul oficial, pe care am corectat-o.
Mamutul din sufrageria tuturor Guvernelor
”Ce e sub prelată? Mamuții?”, întreabă Adriana Ion, geochimistul care măsoară.Geochimia este o specializare a Facultății de Geografie, iar Adriana Ion are responsabilitatea măsurării radioactivității.
”Mamuții?”, insistă ea.
Cei din jur confirmă printr-o simplă mișcare din cap.
”Fosilele au un grad de iradiere mare”, explică unul dintre paleontologii muzeului, șocat și el de felul în care sunt depozitate oasele de mamut. Muzeul deține fosilele a doi mamuți, sosiți în perioade diferite. Unul este aruncat aici, sub prelată! Al doilea este expus la etajul trei. Ambii mamuți sunt radioactivi, iar vizitatorii și lucrătorii nu beneficiază de nicio protecție.
Apoi, grupul merge spre pivnița de minereuri, care are intrarea tot în curte.
Înaintea ușii metalice din zona de depozitare, valorile măsurate sunt normale.
Dar, înăuntru, printre rocile păstrate de-a valma, ecranul o ia razna.
E și mai rău!
În pivniță, debitul radioactivității e de 10 ori mai mare decât la ”gorganul mamutului”.
De 100 de ori mai mult decât limita fixată la Cernobîl
”E între 4 și 21.6 μSv/h!”, citește Adriana Ion cifra din depozitul subteran.Pe 22 aprilie 2016, la Muzeul Național de Geologie de lângă Piața Victoriei din București, în două zone se descoperă radiații între de 20 de ori și de 200 de ori mai mari decât în cele normale.
Asta nu înseamnă că trecătorii sau oamenii care manifestează în Piața Victoriei sunt afectați.
Dar cei care intră în curtea instituției publice și se apropie de cele două zone nesemnalizate se află în pericol, potrivit propriilor concluzii ale Muzeului de Geologie!
23 de eșantioane depășesc norma
Trei săptămâni mai târziu, pe 12 mai 2016, Adriana Ion întocmește un raport.În document există măsurătorile alarmante, descrierile și propunerile de măsuri.
Raportul este semnat și de Gavril Săbău, șeful secției de Interes Național de la Institutul Geologic al României, institut care are muzeul în subordine.
”Zona de depozitare a eșantioanelor fosile (fragmente mamut) din curtea muzeului reprezintă o zonă vulnerabilă și susceptibilă la perturbări semnificative ale fondului natural de radiații, sursa fiind reprezentată de materialul fosil depozitat în condiții de insecuritate fizică și radiologică totală” Raport de radiometrie, 12 mai 2016, Muzeul Național de GeologieClădirea istorică a Muzeului de Geologie este plasată între Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor.
Din gardul muzeului parcurgi 100 de metri până în Piața Victoriei. Între clădirea muzeului și clădirea Guvernului, în linie dreaptă, sunt sub 200 de metri.
Dintre ele, susține documentul, zonele de mare pericol sunt două:
-
Mormanul sub care se adăpostește mamutul radioactiv și care este sprijinit de gardul Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”
Semnul radiațiilor ionizante este triunghiul galben cu simbolul negru al alertei de contaminare.
El lipsește.
-
Depozitul subteran al muzeului conține cea mai mare doză de radioactivitate, care ajunge la de 200 de ori față de radiația admisă
”Cea de-a doua zonă identificată ca având risc radiologic semnificativ este pivnița muzeului, localizată în curtea interioară, folosită ca depozit de minerale ce au conținuturi semnificative de elemente radioactive”, consemnează autorii raportului, Adriana Ion și Gavril Săbău.
”Ușa permite infiltrarea apei pluviale în vestibul și determină condiții de umiditate atmosferică ridicată în interiorul pivniței. În pivniță (incintă betonată) eșantioanele radioactive sunt depozitate haotic (în lăzi de colecție, confecționate din lemn, dispuse în stive, nu există o evidență a materialelor depuse, care să indice proveniența, mineralogia și nici o etichetare corespunzătoare a acestora), ceea ce face imposibilă identificarea cu ușurință a eșantioanelor”.
10 luni au trecut de la raport, fără ca nimeni din conducerea Muzeului de Geologie sau din minister să ia vreo măsură
Autorii documentului remarcă faptul că debitul de doză din fața ușii este în limite normale, de 0,124 μSV/h.
”În cazul pivniței, ca și în cazul mamutului, pe lângă efectul distructiv al radiațiilor gamma generat de expunerea externă, trebuie avute în vedere și emanațiile de radon, care contribuie suplimentar la iradierea personalului expus” Raport de radiometrie, 12 mai 2016, Muzeul Național de Geologie
Și resemnarea ucide
Măsurătorile sunt făcute în prezența directorului muzeului, Rodica Tiță.Urmarea? Din aprilie 2016 și până acum, nimeni nu face nimic!
Conducerea păstrează raportul secret.
Angajații care știu despre document, blocați între frica pierderii locului de muncă și statutul special al Institutului Geologic al României, de care aparține muzeul și care are zone de ”interes național”, aleg să tacă.
Colegii lor, care nu au văzut raportul, dar prind zvonurile existenței lui, nu tulbură nici ei apele.
Resemnarea se prelinge pe zidurile clădirii seculare, construită prin decretul regal al lui Carol I.
”De fapt, situația durează de 25 de ani”, se apără directorul muzeului, Rodica Tiță, în discuția față în față de ieri.
„Eu voi fi, probabil, înlocuită, să se ocupe cei care vor veni!”
– În fiecare an se fac astfel de rapoarte.
– Cu atât mai mult! Unele eșantioane depășesc cu mult nivelul acceptabil de radiații. De ce a fost ținut secret?
– Ba nu se depășește doza normală! Am consultat și eu documentul. Nivelul de radiații este în regulă.
-Nu știm dacă am citit același document. Ne referim la măsurătorile în care se stipulează inclusiv fosilele de mamut depozitate în curte și o pivniță plină de material radioactiv.
– Știți, eu oricum voi fi, probabil, înlocuită, să se ocupe cei care vor veni! Nu mă mai interesează acum!
– Dar aceste lucruri s-au întâmplat cât timp dumneavoastră ați fost și sunteți încă directoare.
– De 25 de ani nu s-a schimbat nimic, cu nicio conducere.
– De ce nu ați încercat să schimbați dumneavoastră? De ce nu ați depozitat cum trebuie materialul radioactiv?
– Păi, este depozitat în regulă.
– În document scrie că fosilele de mamut sunt acoperite doar de o prelată, că…
(cu voce moale, îndepărtându-se)
– Știți, chiar nu pot să mai vorbesc, trebuie să încheiem nişte situații, vă mulțumesc. La revedere!
”Fostul nostru coleg Vătășoaia a murit de cancer”
Primii afectați sunt chiar angajații.”Zece dintre noi au cancer, ne cad părul și dinții”, spune unul dintre angajații muzeului, care dorește să rămână anonim.
În schimb, Costina Surdu decide să-și asume opiniile.
Fost director economic, acum simplu economist în Institutul Geologic, Costina Surdu spune că vorbește pentru cei care nu mai pot să facă asta.
”Un fost coleg din celălalt sediu, Doru Vătășoaia, a decedat la aproape 60 de ani, după o mare suferință”, povestește ea.
”Doru Vătășoaia lucra la radiometrie, cel mai expus departament, unde se operează direct cu material radioactiv. A murit de cancer” Costina Surdu, angajat Institutul Geologic al României“Eu am aflat de multă vreme despre pericolul la care suntem supuși și noi, și vizitatorii. La muzeu se organizează târguri și evenimente cu zeci de studenți care stau aproape de unele dintre eșantioanele radioactive. Știam că doamna Adriana Ion, de la radiometrie, a făcut măsurători și un referat prin care subliniază anomalia, nivelul depășit al radiațiilor de multe mii de ori”.
Surdu afirmă că nu doar cele două locuri contaminate masiv sunt periculoase.
“Știm cu toții că oamenii, angajații muzeului, se îmbolnăvesc. Există și un depozit de material radioactiv extrem de periculos, pentru că nu este protejat conform unor standarde. Dar probleme sunt și în săli. Unele probe radioactive sunt ținute în borcane”.
Încă un caz de boală
Un alt caz este cel al Danielei Dumitraș, cercetător mineralog în muzeul de lângă Piața Victoriei.Dumitraș este reținută.
Are ea însăși o problemă de sănătate în evaluare.
”Nu sunt sigură că acest fapt se datorează muncii mele aici. Sunt șanse 50%-50%. Fac în continuare analize”, spune Dumitraș.
În decembrie 2016, medicul i-a comunicat că suferința nu e malignă, dar că e nevoie să o urmărească.
Daniela Dumitraș e un cercetător care are experiența Universității din Liege, unde lucrează tot cu minereuri radioactive.
Alături de alți colegi, Dumitraș amintește că soluțiile sunt decontaminarea și, apoi,”acvariile de sticlă plumbată care ar închide etanș minereurile radioactive”.
Al treilea caz: i-a căzut părul, are diagnostic de cancer
”Vorbiți și cu S., fata de aici! Ei i-a căzut părul, are cancer”, indică un alt angajat.S. confirmă boala, dar refuză orice alt comentariu.
Ea lucrează de 7 ani în muzeu, iar suferința a apărut recent.
Subiectul e delicat, pentru că, așa cum spune un alt om din Institutul Geologic, ”medicii nu pot nici ei să precizeze cauza unui cancer, dar toți ne gândim că incidența are legătură cu ce se întîmplă la noi, mai ales că radiațiile provoacă în timp cancere, nu imediat”.
S-au speriat și s-au plâns ministrului Valeca
Pe 1 februarie 2017, angajații trimit o adresă anonimă către ministrul cercetării, Șerban Valeca.În document, ei spun că directoarea Rodica Tiță a ținut raportul din mai 2016 secret.
Și, mai mult, ”nu a luat măsuri de protecție, iar banii au fost cheltuiți preferențial, pe achiziții nesemnificative”.
”Suntem foarte speriați, mai ales că în ultimul timp două dintre colege au avut grave probleme de sănătate”.
Șefa de cabinet Mălureanu
Adresa angajaților este deschisă de șefa de cabinet.Numele ei: Simona Mălureanu.
Oamenii din muzeu își pun mâinile în cap.
Simona Mălureanu este fostă directoare la Institutul Geologic al României.
”A plecat în 2015 după doar câteva luni, în urma a numeroase scandaluri, iar acum ne-am trezit cu ea șefa de cabinet a noului ministru! Ce șanse avem să se facă lumină?”, se întreabă angajații.
În ziarul de mâine:
”Ceea ce văd aici, în acest raport, este un Fukushima sau un Cernobîl la nivel mai mic” Cercetător la Institutul Oncologic din BucureștiRaportul secret în care se indică în detaliu radiațiile de la Muzeul de Geologie.
Plângerea făcută de angajați către ministrul cercetării, Șerban Valeca:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu