Christian Silva/INTACT IMAGES
Un taran roman transporta piatra pentru constructii cu ajutorul
unui car tras de un bou, in satul Valea Plopului, judetul Prahova, la
aproximatix 100 km nord de Bucuresti, marti, 9 ianuarie 2007. Romania
face parte din Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007. INTACT
IMAGES/Jurnalul National/Christian Silva
Există diferențe semnificative şi din punctul de vedere al orientării către studii şi către locurile de muncă. Copiii lăsaţi în grija rudelor sunt mai dornici să devină autonomi financiar și să înceapă să lucreze, au mediile școlare mai mici decât cei cu părinții care trăiesc în România și își încep viața sexuală mai devreme. Ca şi trăsături de personalitate, „elevii care stau acasă cu bunicii, cu alte rude sau chiar singuri s-au dovedit a fi semnificativ mai anxioși, comparativ cu cei care locuiesc cu părinții, indiferent de alți factori implicaţi în determinarea nivelului de anxietate”, afirmă prof. Maria Roth, coordonatorul echipei de sociologi. De asemenea, în rândul lor există o rată mai mare de risc de consum de droguri și alcool, de gânduri suicidale sau de a încerca să comită suicid. Copiii ajung să nu mai respecte valorile obţinute prin educaţie, văzând că părinţii lor, de multe ori oameni cu studii universitare, ajung să îşi câştige existenţa din muncă necalificată. Asistarea acestor copii este o adevărată provocare pentru specialişti şi presupune o colaborare între școală-psiholog-asistent social-medic, spun sociologii. O situaţie ideală, care în ţara noastră este ca şi inexistentă. „Semnalul de alarmă trebuie tras în sensul nevoii de servicii de sănătate mintală, care să fie ușor accesibile pentru toți adolescenții. Mai ales în perioadele de stres, precum terminarea liceului, se cere o atenție mai mare la nevoile emoționale și momentele de depresie ale adolescenților, pentru a putea compensa din timp dezechilibrele”, a spus, pentru Jurnalul Naţional, prof. univ. dr. Maria Roth de la Facultatea de Sociologie a UBB Cluj.
Pe lângă sărăcie şi educația precară, plecarea în număr foarte mare a părinților în străinătate se numără printre cauzele neglijării şi abuzurilor asupra copiilor, ceea ce duce, implicit, la o expunere a acestora pericolului infracționalității, atrage atenţia şi Avocatul Poporului. Începând din acest an însă, Guvernul a decis ca aceşti copii cu părinţii plecaţi sa fie monitorizaţi mai strict. Potrivit HG 691/2015 aprobate recent, școlile sunt obligate să trimită instituţiilor de asistenţă socială listele cu toţi copiii care au cel puţin un părinte plecat în străinătate, iar asistenţii sociali sunt obligaţi să verifice situaţia la domiciliu şi să le urmărească randamentul şcolar. De asemenea, părinţii care nu anunţă autorităţile că îşi lasă copiii în grija rudelor riscă amenzi contravenţionale sau chiar decăderea din drepturile părinteşti. Dezvoltarea emoţională, gestionată de contabili Adjunctul Avocatului Poporului pe problematica respectării drepturilor copilului, Ionel Oprea, avertizează că, în România, personalul instituțiilor din domeniul protecției copilului este insuficient, prost plătit şi, de multe ori, neprofesionist. Prin urmare, ar fi nevoie de schimbări legislative în sensul profesionalizării personalului din instituţiile de asistenţă socială, pentru o mai bună implicare şi monitorizare a copiilor lăsaţi în grija rudelor. O situaţie foarte gravă din acest punct de vedere este în satele din zonele sărace ale țării. „Am întâlnit foarte multe cazuri în care, în mediul rural, asistentul social este agentul agricol sau contabilul primăriei. De aici, o lipsă de supraveghere specializată, ba chiar, uneori, o lipsă totală. Am constatat că există familii cu probleme, la care nu venise nimeni în vizită, nicio persoană specializată de la primărie, de ani. (..) Consider că acordarea unor servicii de prevenire în acest domeniu este esen- ţială în asigurarea protecţiei drepturilor copilului”, spune Ionel Oprea.
Oficial, în România sunt 83.000 de copii rămaşi în grija rudelor sau a unuia dintre părinţi, însă o serie de studii realizate de UNICEF și ONG-uri (Salvați Copiii, Fundația Soros, etc.) arată că datele deţinute de autorităţi reprezintă doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului. Se estimează că, în realitate, numărul acestora este de patru ori mai mare, deoarece mulţi părinţi nu anunţă autorităţile când pleacă, lăsându-şi copiii în grija rudelor, fără să înţeleagă consecinţele şi efectul distructiv al acestui gest asupra evoluţiei celor mici. De cele mai multe ori, instituţiile din domeniul protecţiei copilului află de aceşti copii abia când devin victimele unor abuzuri.
1.000 de lei este amenda pe care riscă să o plătească cei care nu anunţă autorităţile şi care nu desemnează o persoană care să aibă grijă de copii în lipsa lor
Sponsorizat de 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu