Judecatoarele
Elena Iura si Corina Daescu de la Curtea de Apel Bucuresti judeca
miercuri, 21 octombrie 2015, contestatia in anulare formulata de
pensionara Mariana Rarinca impotriva hotararii de condamnare la 3 ani cu
suspendare pentru santaj dispusa de judecatorii George Dorel Matei si
Anamaria Tranca, dupa ce initial aceasta fusese achitata definitiv. Sansele ca aceasta contestatie in anulare sa fie admisa sunt minime, dat fiind ca una dintre judecatoarele din complet, respectiv Corina Daescu,
s-a pronuntat in trecut pe masura arestului preventiv in cazul Marianei
Rarinca, iar cererea de recuzare inaintata de pensionara a fost
solutionata de Alina Petronela Mosneagu, judecatoare care, la randul ei,
a tinut-o in arest pe Rarinca.
De altfel, la termenul de miercuri, 21 octombrie 2015, la Curtea de Apel Bucuresti in jurul orelor 13.00, avocatul Corneliu Liviu Popescu din Baroul Bucuresti, aparatorul Marianei
Rarinca, a invocat violarea dreptului la un proces echitabil, sub
aspectul legalitatii si al impartialitatii instantei, in conditiile in
care cererile sale sunt solutionate de judecatori vadit lipsiti de
impartialitate.
Avocatul Liviu Popescu afirma ca in cazul Marianei Rarinca se produce si o violare
a articolului 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care
prevede dreptul la un remediu efectiv, respectiv posibilitatea de a
sesiza o autoritate care sa solutioneze cererile sale si sa decida daca
intr-adevar drepturile sale sunt violate.
Judecatoarele Corina Daescu si Elena Iura, numite in complet “direct fara vreun criteriu obiectiv sau aleatoriu”
Mai exact,
in notele scrise depuse la instanta in data de 21 octombrie 2015,
avocatul Corneliu Liviu Popescu acuza ca instanta care solutioneaza
contestatia in anulare a Marianei Rarinca nu este stabilita de lege, fiind compusa prin violarea principiul repartizarii aleatorii. In acest sens, avocatul Popescu arata ca cererea
Marianei Rarinca a fost initial inregistrata la Curtea de Apel
Bucuresti si repartizata Sectiei a II-a penale, pentru ca apoi sa fie
repartizata aleatoriu Completului C16A.
De evidentiat in aceasta situatie, potrivit avocatului Liviu Popescu, este faptul ca judecatorii
care vor face parte din Completul C16A au fost stabiliti de Colegiul de
conducere al CAB abia ulterior, numirea facandu-se “direct fara vreun
criteriu obiectiv sau aleatoriu”.
Mai mult, conform notelor scrise depuse la dosar la termenul din 21
octombrie 2015, desemnarea judecatoarelor Corina Daescu si Elena Iura
pentru judecarea cauzei s-a facut pentru o perioada de o luna, “adica
pana incepe judecarea cauzei”.
Judecatoarea CAB Alina Mosneagu, profund incompatibila
Pe
de alta parte, avocatul Corneliu Liviu Popescu arata in notele scrise
depuse la dosar ca nici instanta care a solutionat cererea de recuzare
nu a fost stabilita de lege si asta pentru ca, in mod incredibil – dar adevarat - judecatoarea
Alina Petronela Mosneagu “nu figureaza in lista de permanenta aprobata
pentru ziua de 19.10.2015”, conform Hotararii Colegiului de conducere
al Curtii de Apel Bucuresti nr. 313/11.12.2014, prin care s-a aprobat
planificarea de permanenta pe anul 2015.
In plus, asa cum Lumeajustitiei.ro a aratat inca din editia din data de 20 octombrie 2015, judecatoarea
Mosneagu s-a pronuntat, la randul ei – asemenea judecatoarei Corina
Daescu – asupra starii de detentie a Marianei Rarinca.
Acest aspect, dezvaluie avocatul Corneliu Liviu Popescu, face ca judecatoarea
Alina Petronela Mosneagu sa se afle intr-o situatie de
incompatibilitate mai grava decat a judecatoarei Corina Daescu,
“deoarece in cauza a fost chiar judecator de drepturi si libertati”.
Or,
precizeaza Corneliu Liviu Popescu art. 64 alin. (4) C.proc.pen.
interzice judecatorului de drepturi si libertati sa participe la
judecata in caile de atac (cum este o contestatie in anulare).
In finalul notelor scrise, avocatul Corneliu Liviu Popescu mai prezinta o realitate la fel de ingrijoratoare. Anume ca
judecatoarele CAB Corina Daescu si Elena Iura au fixat termenul de
judecata pentru data de 21 octombrie 2015, la nici 24 de ore de la
momentul la care s-a solutionat cererea de recuzare.
Aceasta graba este nejustificata in conditiile in care nu avem de-a
face cu o persoana aflata in stare de detentie, in conditiile in care
este stiut ca Mariana Rarinca locuieste in alta localitate, fiindu-i
aproape imposibil sa se prezinte la termen, si in conditiile in care
aparatorului acesteia i se ingreuneaza posibilitatea de a asigura o
pledoarie documentata si puternica, dat fiind timpul extrem de scurt
pentru pregatirea apararii.
Trebuie precizat ca in timpul procesului, avocatul Corneliu Liviu Popescu a ridicat si o exceptie de nelegalitate
in care solicita sa se constate ca acest complet nu este legal compus,
ca toate actele de procedura realizate de cele doua judecatoare sunt
nule si sa se sesizeze Colegiul de conducere al CAB in vederea luarii
masurilor necesare pentru legala stabilire a componentei completului, cu
respectarea unui mod obiectiv sau aleatoriu de desemnare a
judecatorilor.
In atare conditii, ridicam, retoric, mai multe intrebari:
-De ce nu i se permite Marianei Rarinca sa aiba parte de un proces echitabil?
-Era
atat de dificil ca in completul C16A sa fie numiti judecatori care nu
s-au intersectat sub nicio forma cu dosarul de santaj al Marianei
Rarinca? Are CAB atat de putini judecatori?
-De ce nu a intrat judecatorul de permanenta la judecarea cererii de recuzare indreptata impotriva Corinei Daescu?
-De
ce se grabesc judecatoarele Daescu si Iura sa judece contestatia in
anulare a Marianei Rarinca? Cumva pentru ca au termen stabilit pentru
solutionarea cauzei?
-Boicoteaza judecatoarele CAB apararea Marianei Rarinca?
-Cine plateste la CEDO pentru neregulile, abuzurile si incalcarile comise in cazul Marianei Rarinca?
-Se impune sau nu raspunderea patrimoniala a magistratului?
Prezentam
in continuare pasaje din notele scrise depuse la Curtea de Apel
Bucuresti de avocatul Corineliu Liviu Popescu, aparatorul Marianei
Rarinca:
"Violarea
drepturilor petentei condamnate provine atat din modul in care au fost
compuse completurile care solutioneaza contestatia in anulare si,
respectiv, care a solutionat cererea de recuzare (legalitatea
instantei), cat si din compunerea concreta completului care a solutionat
cererea de recuzare (impartialitatea instantei).
Impotriva modului in care au fost compuse cele doua completuri, petenta condamnata nu are nicio cale efectiva de atac,
deoarece o eventuala actiune in contencios administrativ impotriva unor
hotarari de conducere al Curtii de Apel Bucuresti (care trebuie
precedata de o plangere prealabila obligatorie) se va solutiona (in
prima instanta si in recurs) la mult timp dupa solutionarea prezentei
cauze (contestatia in anulare), prezenta cauza nu se suspenda, iar o
eventuala hotarare favorabila de contencios administrativ nu poate
produce niciun efect pentru hotararea penala prin care se va solutiona
prezenta contestatie in anulare.
Calea
actiunii in contencios administrativ nu este apta sa remedieze violarea
drepturilor petentei condamnate, deci nu constituie un remediu efectiv
in sensul art.13 din Conventie.
Impotriva
compunerii concrete a completului care solutioneaza contestatia in
anulare petenta condamnata a formulat o cerere de recuzare, care a fost
insa solutionata de un complet in compunerea caruia a intrat un
judecator aflat in exact aceeasi situatie de incompatibilitate cu
judecatorul recuzat, care nu
s-a abtinut si care nu avea cum sa fie impartial cand a judecat o cerere
de recuzare privind o situatie identiva aceleia in care el insusi se
afla. Art. 67 alin. (2) fraza finala C.proc.pen.dispune ca este
inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii,
deci petenta condamnata nu are nicio posibilitate efectiva, potrivit
legii interne, sa conteste lipsa de impartialitate a judecatorului care a
statuat asupra cererii de recuzare.
Cum
violarea drepturilor conventionale ale petentei condamnate provine din
modul in care au fost constituite cele doua completuri si din compunerea
concreta a celui de-al doilea, rezulta – in conditiile inexistentei
oricarui remediu efectiv potrivit legii interne – ca singura autoritate
susceptibila – direct in temeiul art. 13 din Conventie si chiar in
absenta unor dispozitii exprese din C.proc.pen.(care este neconventional
prin absenta reglementarii unui remediu efectiv) – sa analizeze pe fond
cererile petentei condamnate de protejare a drepturilor sale
conventionale si sa dispuna remedierea acestor violari este chiar
instanta de judecata care in prezent solutioneaza contestatia in
anulare.
In
concluzie, chiar in absenta oricarei dispozitii exprese in
C.proc.pen.dreptul la un remediu efectiv (art.13 din Conventie) obliga
instanta in fata careia petenta inculpata formuleaza cererile dezvoltate
infra sa statueze pe fondul acestor cereri (iar nu sa le respinga ca
inadmisibile sub pretextul absentei unei cai procedurale reglemente
expres de C.proc.pen) si sa ia masuri efective pentru remedierea
violarii drepturilor petentei condamnate consacrate de Conventie, avand
in vedere aplicabilitatea directa si superioritatea in dreptul intern
roman ale acesteia.
Instanta
care solutioneaza prezenta contestatie in anulare nu este stabilita
prin lege, deoarece modul in care a fost compusa violeaza principiul
repartizarii aleatorii, cosacrat de art.11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si de art. 361 alin. (3) C.proc.pen.
Principiul
reartizarii aleatorii vizeaza solutionarea unei cauze de judecatorii
carora nu le este atribuita direct o cauza. Prin urmare, el nu se reduce
la atribuirea aleatorie a unei cauze unui complet, ci interzice si
schimbarea arbitrara a componentei unui complet, dupa ce o cauza este
atribuita respectivului complet, asa incat ea sa ajunga la un judecator
selectat special.
Prezenta
contestatie in anulare a fost initial inregistrata la Curtea de Apel
Bucuresti, repartizata Sectiei a II-a penale, iar apoi repartizata
aleatoriu Completului C16A.
Abia
ulterior, prin hotararea Colegiului de conducere al Curtii de Apel
Bucuresti nr. …, s-a fixat componenta acestui complet de judecata si
aceasta numai pentru luna octombrie 2015 (cand era fixat primul termen
de judecata fixat in cauza). Prin urmare, judecatorii care alcatuiesc
acest complet au fost stabiliti dupa atribuirea cauzei respectivului
complet, fiind desemnati direct fara vreun criteriu obiectiv sau
aleatoriu, iar desemnarea s-a facut pentru o perioada extrem de limitata
(1 luna) adica pana incepe judecarea cauzei.
Distinct,
respectiva hotarare a Colegiului de conducere al Curtii de Apel
Bucuresti nu este publicata pe site-ul oficial al instantei, asa cum
cere art. 22 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioara al
instantelor judecatoresti. Publicarea trebuia sa fie anterioara
inceperii activitatii de judecata a completului in cauza, iar nu
pastrata secreta si accesibila petentei abia in ziua primului termen de
judecata, prin lecturarea copiei hotararii aflate in dosar.
Petenta
condamnata solicita judecarea cauzei sale de un complet a carei
compunere sa nu fie stabilita arbitrar, ci din judecatori desemnati
aleatoriu.
De
asemenea, petenta condamnata solicita constatarea nulitatii absolute a
Incheierii de sedinta din 19.10.2015 pronuntate de acest complet.
Potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) si alin. (3) C.proc.pen, incalcarea
dispozitiilor legale privind compunerea completului de judecata
determina intotdeauna nulitatea absoluta, care poate fi invocata in
orice stare a procesului.
Instanta care a solutionat cererea de recuzarea nu a fost stabilita de lege,
intrucat judecatorul care l-a inlocuit in compunerea completului (in
vederea solutionarii cererii de recuzare) pe judecatorul recuzat nu
figureaza in lista de permanenta aprobata pentru ziua de 19.10.2015
(data ivirii incidentului procedural) prin Hotararea Colegiului de
conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 313/11.12.2014, prin care s-a
aprobat planificarea de permanenta pe anul 2015. (…)
Completul
care a solutionat cererea de recuzare a doamnei judecator Corina
Cornelia Daescu a fost compus prin includerea, in locul judecatorului
recuzat, a doamnei judecator Alina Petronela Mosneagu.
Or, doamna judecator Alina Petronela Mosneagu era incompatibila, din trei motive.
In
primul rand, doamna judecator se afla exact in aceeasi situatie cu
judecatorul recuzat, adica doamna judecator Corina Cornelia Daescu, in
sensul ca, in primul ciclu procesual, in contestatie, a statuat asupra
starii de detentie a petentei condamnate (prin
Incheierea din 402/C/DL/17.06.2014, Dosar nr. 19725/3/2014). Prin
hotararea sa, doamna judecator a confirmat prima hotarare, prin care
privarea de libertate era justificata pe calitatea persoanei vatamate de
“reper de moralitate, profesionalism, corectitudine si demnitate”, ceea
ce dovedeste partinirea evidenta a doamnei judecator prin privilegierea
persoanei vatamate.
In
urma hotararii definitive de apel de achitare din primul ciclu
procesual se putea pune in discutie legalitatea privarii de libertate
si, prin aceasta, a activitatii doamnei judecator. Hotararea definitiva
de achitare a fost desfiintata in urma contestatiei in anulare a DNA,
iar in urma rejudecarii apelului s-a ajuns la o condamnare definitiva,
care elimina orice risc de constatare a ilegalitatii activitatii doamnei
judecator. Prezenta contestatie in anulare a petentei condamnate
urmareste tocmai desfiintarea deciziei de condamnare din rejudecarea
apelului, ceea ce deschide posibilitate achitarii sale, deci face sa
renasca un risc pentru constatarea nelegalitatii detentiei si, prin
aceasta, a nelegalitatii activitatii doamnei judecator. Doamna judecator
are tot interesul in mentinerea deciziei de condamnare, adica in
respingerea prezentei contestatii in anulare, iar, in acest sens, are
tot interesul in mentinerea in complet a judecatorului recuzat, care se
afla in aceeasi situatie juridica si care are acelasi interes. Exista nu
doar o suspiciune rezonabila, ci certitudinea, atat pentru petenta
condamnata, cat si pentru orice observator obiectiv, ca impartialitatea
doamnei judecator este afectat, si aceasta nu doar la nivelul
aparentelor, ci si in realitate.
In
al doilea rand, fiind exact in aceeasi situatie juridica precum
judecatorul cu privire la care trebuia sa judece o cerere de recuzare, doamna
judecator Alina Petronela Mosneagu nu putea in niciun sa admita cererea
de recuzare, intrucat aceasta ar fi insemnat, automat, ca ea insasi s-a
aflat in incompatibilitate cand a judecat cererea de recuzare pentru
identitate de motive. Or, in acest
caz, doamna judecator si-ar fi incalcat obligatia de a se abtine
(interdictia vizand judecatorul care solutioneaza o cerere de recuzare,
prevazuta in art. 67 alin.
(2) fraza finala C.proc.pen.se refera exclusiv la recuzarea acestui
judecator, ceea ce nu inseamna ca acest judecator nu se poate abtine,
exceptiile, limitarile, interdictiile fiind de stricta interpretare, iar
in practica judecatorii chemati sa statueze asupra unor cereri de
recuzare formuleaza cereri de abtinere, care se si admit).
In al treilea rand, doamna
judecator Alina Petronela Mosneagu se afla intr-o situatie de
incompatibilitate mai grava decat a judecatorului recuzat, deoarece in
cauza a fost chiar judecator de drepturi si libertati (in faza de
contestatie).
Or,
art. 64 alin. (4) C.proc.pen. Interzice judecatorului de drepturi si
libertati sa participe la judecata in caile de atac (cum este o
contestatie in anulare). Textul nu se refera la judecata “cailor de
atac”, ci la judecata “in caile de atac”, semnificatia fiind mai larga.
Cum textul nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca, deci
judecata in caile de atac nu semnifica numai judecarea pe fond a caii de
atac, ci si judecarea unui incident procedural “in” calea de atac.
In
temeiul art.66 alin. (1) C.proc.pen., doamna judecator avea obligatia
sa se abtina, nerespectarea acestei obligatii constituind o abatere
disciplinara (art.99 lit. b) si I) din Legea nr.303/2004 privind
statutul judecatorilor si procurorilor). (…)
Respingerea
cererii de recuzare a avut loc in data de 20.10.2015, ora 15.05. Dupa
aceea, avocatul petentei condamnate a fost citat telefonic pentru
termenul din 21.10.2015, si anume cu mai putin de 24 de ore inainte de
sedinta de judecata.
Nu
exista absolut nicio urgenta care sa justifice un astfel de procedeu.
Contestatia in anulare nu este declarata de lege urgenta, iar in cauza
nu exista persoane private de libertate.
Aceasta
graba complet nejustificata intareste suspiciunea ca solutionarea
prezentei cauze trebuie sa se faca pana la sfarsitul lunii octombrie
2015 (cat timp este valabila compunerea speciala, suis generis, a
Completului C16A) de un complet stabilit special pentru aceasta cauza.
Acest mod de a proceda impiedica in acelasi timp exercitarea reala si efectiva a dreptului la aparare”.
Accesari:1337
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu