O eventuală condamnare a lui Ion Iliescu pentru crime comise împotriva
umanităţii la Mineriada din iunie 1990 ar face din România, în mod
paradoxal, ţara est-europeană ce i-a pedepsit cel mai dur pe cei care au
înăbuşit în sânge protestele de stradă, chiar şi fără a lua în calcul
execuţia lui Ceauşescu. Reprimarea protestelor anticomuniste din alte
state nu a dus la condamnări ale liderilor respectivelor ţări, fie ei
preşedinţi sau prim-miniştri.
Acţiunile Parchetului General din
ultimele două zile acuză practic cei mai importanţi lideri politici şi
militari ai României din 1990. Nicio ţară din Europa de Est nu a
cunoscut un asemenea gest, deşi protestele din această zonă erau
îndreptate împotriva unor lideri cunoscuţi pentru duritatea regimului
lor. Spre deosebire de Honecker sau Jivkov, Ion Iliescu era liderul unui
partid, Frontul Salvării Naţionale, care se distanţase, măcar la nivel
declarativ, de ideologia comunistă, iar sprijinul popular pentru
preşedintele României era incomparabil mai amplu. Reprimarea protestului
din Piaţa Universităţii, care oricum era pe sfârşite, a fost dispropor-
ţionat de brutală în condiţiile în care FSN câştigase detaşat alegerile
şi devenise succesorul legitim al regimului comunist. Marii casapi au
scăpat Spre deosebire de RDG sau Bulgaria, soarta noii puteri nu era
deloc periclitată de o mişcare ce fusese spulberată prin alegeri libere.
Cele mai mari probleme le-a avut fostul lider al RDG, Erich Honecker. A
dispus ciomăgirea protestatarilor în 1989 şi arestarea câtorva sute. La
Leipzig a trimis armata cu ordin să tragă, ordin ce nu a fost dus însă
la îndeplinire. Pentru aceste fapte nu a fost acuzat niciodată. I s-au
imputat în schimb cei 1.100 de est-germani ucişi în timp ce încercau să
treacă Zidul Berlinului, în perioada cât s-a aflat la putere. A fost
arestat circa un an, dar în 1993 un tribunal german a dispus că
procedurile judiciare anterioare i-au violat dreptul fundamental la
demnitate umană, Honecker fiind grav bolnav. Procesul a fost abandonat.
În Polonia, Wojcieh Jaruzelski a fost pus sub acuzare de-abia în 2006,
pentru arestă- rile ilegale dispuse împotriva militanţilor
Solidarităţii, fără ca procesul să fie finalizat. De altfel, ca tânăr
ofiţer în anii ’40, a contribuit la reprimarea mişcării antisovietice.
Nu a fost acuzat nici pentru reprimarea protestelor muncitoreşti din
1970, în Polonia de nord, când mai mulţi generali au ordonat să se tragă
în protestatari. În 2014, Jaruzelski a fost înmormântat cu onoruri
militare. Măcelari la pensie În Bulgaria vecină, liderul comunist Todor
Jivkov putea fi tras pentru multe la răspundere în 1990. În octombrie
1989, 356 de disidenţi au fost bătuţi cu bestialitate şi lăsaţi în câmp,
soartă infinit mai bună decât cea a lui Gheorghi Markov, asasinat în
1978. În plus, politicile sale de deznaţionalizare au dus la fuga din
ţară a 300.000 de turci în trei luni. În schimb, a fost condamnat în
1992 doar la 7 ani de închisoare pentru delapidare, Jivkov stând în
arest la domiciliu până în 1996, când a fost achitat definitiv.
Succesorul său, Petar Mladenov, un fel de Iliescu bulgar, a trebuit să
demisioneze în iunie 1990 când s-a aflat că ar fi vrut să cheme
tancurile împotriva unor proteste guvernamentale din decembrie 1989. În
ianuarie 1991, sovieticii, în complicitate cu comuniştii lituanieni, au
încercat să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională din Lituania. Au
eşuat, dar în urmă au lăsat 13 morţi şi 1.000 de răniţi. Doi lideri
comunişti autohtoni au fost condamnaţi la închisoare, însă bineînţeles
că militarii sovietici vinovaţi nu au fost extrădaţi de ruşi, fiind
refuzată şi o cerere a procurorilor de audiere a lui Grobaciov.
Kadar
Janos a condus Ungaria peste trei decenii. Deşi a condus un regim
relativ blând în comparaţie cu restul lagărului socialist, el a fost
complice al reprimării brutale a Revoluţiei maghiare din 1956. A murit
liniştit în patul său, în 1989.
Deşi România este statul în care
liderul comunist a plătit cu moartea, nu a existat nicio lege a
lustraţiei pentru cei din linia a doua a regimului represiv.
Dosarul
Mineriadei se extinde. Trei potenţiali acuzaţi, la mâna președintelui
Klaus Iohannis Parchetul General a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să
autorizeze începerea urmăririi penale împotriva fostului premier Petre
Roman, fostului vicepremier Gelu Voican-Voiculescu şi a generalului
Victor Athanasie Stănculescu.Toţi trei sunt suspectaţi de comiterea de
crime împotriva umanităţii comise la Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Procurorul General a transmis solicitarea la preşedinţie întrucât legea
prevede ca tragerea la răspunderea a foştilor miniştri pentru fapte
comise în timpul exercitării funcţiei în Guvern să aibă loc doar cu
permsiunea şefului statului. Tot ieri, la Parchet au fost audiaţi
amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al
CPUN, Cazimir Ionescu. La ieşire, cei doi au precizat că au calitatea de
suspect în dosar, dar au negat că ar fi vinovaţi de reprimarea
protestelor din Piaţa Universităţii. A fost pus sub acuzare şi fostul
lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, însă acesta susţine că
de represiunea din iunie se fac vinovate armata, poliţia şi serviciile
secrete.
Eu mă consider nevinovat şi a spus-o şi CEDO (...) De-a
lungul vremii nu există nicio reclamaţie împotriva mea. Am luat bătaie
din cauza lui Marian Munteanu. A spus că i-am salvat viaţa lui şi unei
domnişoare.
Miron Cozma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu