Dragos Stoica/Intact Images
În România, legislaţia contribuţiilor la sănătate este absurdă atât din punctul de vedere al impunerii, cât şi al beneficiilor acordate. Dacă în sistemul pensiilor publice, spre exemplu, suma primită este influenţată de nivelul cotizării de-a lungul timpului, în cazul Sănătăţii, plata unei contribuţii mai mari nu echivalează cu servicii medicale mai multe ori mai bune.
În ultimii ani, românii care au obţinut mai multe tipuri de venit au fost obligaţi să plătească CASS pentru fiecare dintre ele (salariu, activităţi independente, chirii, venituri din investiţii sau activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură). Nici pensionarii cu venituri de peste 740 de lei nu au scăpat de aceste prevederi.
Prin aplicarea CASS concomitent asupra mai multor tipuri de venit, statul a extins baza de finanțare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Astfel că, „în 2013, contribuţiile asiguraţilor la FNUASS au totalizat 7,775 miliarde lei, iar în anul 2014, 9,221 miliarde lei”, potrivit CNAS.
Contribuţii fără număr şi fără limită
Reprezentanţii CNAS spun că în privinţa contribuţiei la Sănătate nici măcar nu există un maximum de achitat. „Pentru anul 2015, cotele de contribuţii pentru asigurările de sănătate prevăzute de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se stabilesc astfel: 5,5% din salariul minim pe economie (1.050 lei în prezent) pentru persoanele care nu realizează venituri şi au obligaţia să se asigure. Pentru celelalte categorii, 5,5% din veniturile realizate”, ne-a comunicat biroul de presă al CNAS.
Dacă actualul Cod Fiscal prevede că plătesc CASS persoanele care „doresc” să aibă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, în noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare din 2016, se prevede obligaţia clară a persoanelor fizice fără venituri de a plăti contribuţia la sănătate. Prevederea nu este nouă. Ea apare şi în Legea sănătăţii 95/2006, care precizează că toate persoanele, cu excepţia celor care se încadrează în categoriile scutite (copiii, elevii şi studenţii sub 26 de ani, femeile gravide, mamele indemnizate, şomerii, persoanele cu handicap, veteranii de război etc.) au obligaţia să se asigure şi, implicit, să plătească CASS, indiferent dacă obţin sau nu venituri, sau dacă sunt asigurate în sistemul privat. În prezent, însă, aceste situaţii sunt constatate doar atunci când persoana respectivă are nevoie de servicii medicale şi merge în sistemul public.
Țărani, căpșunari, faliți - toți la ANAF
De la 1 ianuarie 2016, însă, chiar şi cei fără venituri vor fi obligaţi să depună o declaraţie la ANAF, în termen de 15 zile de când nu mai contribuie într-o formă sau alta la bugetul asigurărilor CASS, în valoare de 5,5% din salariul minim brut, care va fi de 1.200 de lei pentru 2016, după cum a anunţat Guvernul. Altfel spus, în condiţiile în care nu va încasa niciun ban, o persoană va trebui să dea 66 de lei pe lună, respectiv 792 de lei pe an. sociale de sănătate, şi să plătească lunar
În acest fel, Fiscul va putea urmări pe toată lumea dacă a plătit contribuţia, nu doar pe cei care au nevoie de servicii medicale. Încă din primele zile ale lui 2016, inclusiv țăranul care abia își duce existența de pe o zi pe alta, cu ce cultivă pe lângă casă, va fi obligat să completeze declarația fiscală și să o depună la ghișeu. Chiar şi cei plecaţi la muncă în străinătate vor fi nevoiţi să plătească 66 de lei lunar dacă au încă domiciliul în România şi nu pot face dovada că sunt asiguraţi în ţara respectivă sau dacă lucrează la negru. Şi aceştia trebuie să dea o fugă până la ANAF, ca să facă dovada că au o asigurare de sănătate valabilă în alt stat european. Guvernanţii nu au o evidenţă clară a acestor cazuri. Sunt circa 500.000 de rezidenţi înregistraţi oficial în străinătate, însă numărul real al celor care lucrează în spaţiul UE este de şase ori mai mare. Chiar premierul Victor Ponta spunea, la începutul acestui an, că sunt aproximativ 3 milioane de români în afara ţării „care nu plătesc niciun leu la sistemul social”.
Potrivit noului Cod Fiscal, în afara categoriilor prevăzute de Legea sănătății, contribuţiile la sănătate sunt suportate din bugetul de stat și pentru deţinuţi, arestaţi şi personalul monahal.
Media anuală a contribuției sociale de asigurări de sănătate încasată pentru anul 2014 a fost de 378,30 lei pentru veniturile din pensii ce depășesc 740 de lei și de 1.297,20 lei pentru veniturile din salarii.
Biroul de presă al ANAF
O posibilă soluţie: asigurările complementare
Oficialii din Sănătate spun că se intenţionează încurajarea asigurărilor complementare, aşa cum există în mai multe ţări europene. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, afirma cu câteva luni în urmă că „pachetul de bază este un pic prea larg” şi va fi ajustat. Totodată, Săndesc a spus că Guvernul a iniţiat un grup de lucru format din reprezentanţii jucătorilor de pe piaţa serviciilor medicale şi financiare care va analiza şi încuraja introducerea asigurărilor de sănătate complementare, suplimentare, private, pentru serviciile medicale care nu vor fi acoperite de asigurările medicale obligatorii. Însă discuţii pe această temă sunt de vreo... 20 de ani.
Sponsorizat de 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu