SPECTACOLUL STRAMUTARII – Mascarada judiciara din "Rarinca Gate" s-a mutat la Inalta Curte. Procuroarea DNA Monica Danciu ii tine partea Liviei Stanciu, iar avocatul Corneliu Liviu Popescu continua sa lupte pentru Mariana Rarinca. Avocatul Popescu: "Va solicit sa stramutati cauza la o curte de apel din Bulgaria... Si ca sa nu se mai chinuie doamna procuror cu termenul de inculpata, Rarinca nu e inculpata, e condamnata, e o infractoare nenorocita"
Luni, 5 octombrie 2015 19:16 | Scris de Elena DUMITRACHE | 
| 
| 
| | 
Judecatoarele ICCJ Rodica Cosma, Anca Madalina Alexandrescu si Simona Cristina Nenita
au judecat luni, 5 octombrie 2015, dosarul nr. 3339/1/2015 avand ca
obiect stramutarea (art. 55 CPP s.u./art. 72 s.u. NCPP), cerere
formulata de Mariana Rarinca, pensionara acuzata de santaj de sefa
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Doina Stanciu. In
sala de judecata a fost prezenta din partea DNA, la fel ca la mai toate
infatisarile din "Rarinca Gate", procuroarea de sedinta Monica Danciu, cea care a candidat fara succes la functia de judecator ICCJ, fiindu-i respinsa candidatura chiar de Livia Stanciu. Asa cum bine ne amintim Stanciu a avizat negativ candidatura lui Danciu motivand ca aceasta "nu s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin date, activitati sau preocupari" care sa o recomande pentru functia de judecator la instanta suprema. La randul sau, Mariana Rarinca a fost reprezentata de avocatul Corneliu Liviu Popescu (foto) din Baroul Bucuresti,
acesta fiind si cel care a intocmit cererea de stramutare, careia a
anexat mai multe dovezi care arata facatura din dosarul "Rarinca". De
altfel, si in sedinta de judecata de luni, 5 octombrie 2015, aparatorul
Marianei Rarinca a depus noi inscrisuri in sustinerea motivelor de
stramutare.
Avocatul Liviu Popescu lanseaza acuzatii grave la adresa conducerii CAB
La
inceputul sedintei de judecata, avocatul Corneliu Liviu Popescu a depus
Fisa Ecris a Dosarului nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti -
Sectia I penala (avand ca obiect contestatia in anulare formulata de DNA
impotriva deciziei definitive de apel de achitare – Contestatie
intocmita de aceeasi procuroarea Monica Danciu). Din
aceasta fisa rezulta fara putinta de tagada ca la datele de 24.06.2015
si 26.06.2015 – cand erau programate a avea loc primele doua termene de
judecata in fata completului initial, desemnat aleatoriu, insa amanate
pe motiv ca dosarul nu se afla la CAB – dosarul era in interiorul Curtii
de Apel Bucuresti si, mai mult decat atat, nu a parasit sediul
instantei pentru a merge la Inspectia Judiciara. In documentele depuse la ICCJ, avocatul Liviu Popescu a concluzionat ca dosarul "a
fost doar sustras si ascuns de conducerea instantei si de conducerea
sectiei pentru a impiedica judecatorii din completul legal investit
aleatoriu sa judece, singura situatie in care Inspectia Judiciara a avut
acces la dosar fiind consultarea acestuia la arhiva instantei, la data
de 09.07.2015".
Alaturat
Fisei Ecris a dosarului Marianei Rarinca, avocatul Liviu Popescu a
depus si adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de
03.09.2015, in Dosarul nr. 3302/2/2015/a1, privind-o pe Mariana Rarinca.
Din aceasta adresa reiese ca Inalta Curte a refuzat sa trimita
originalul dosarului (aflat la instanta suprema pentru solutionarea unei
cai de atac) solicitat tot de Inspectia Judiciara, motivand legal si
justificat ca in ziua urmatoare, 04.09.2015, cauza avea termen de
judecata.
Aceasta
adresa vine sa arate modul diferit de actiune al celor doua instante,
in documentele depuse la instanta de avocatul Liviu Popescu aratandu-se
ca la "Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, tot cu o zi
(23.06.2015) inaintea primului termen de judecata (24.06.2015) al
completului legal investit in mod aleatoriu, dosarul a fost sustras de
conducerea instantei si a sectiei, sub pretextul ca ar fi necesar
Inspectiei Judiciare, impiedicand judecarea lui".
In acest sens, in timpul sedintei de judecata avocatul
Corneliu Liviu Popescu a afirmat ca este falsa sustinerea conducerii
Curtii de Apel Bucuresti, potrivit careia cauza Marianei Rarinca a fost
amanata pentru ca dosarul se afla la Inspectia Judiciara, fisa dosarului
demonstrand ca dosarul nu a plecat niciodata la Inspectia Judiciara in
original. In acest context, aparatorul Marianei Rarinca a cerut
instantei supreme, intr-un ton ironic, sa admita cererea de stramutare a
dosarului la o instanta invecintata, iar daca se poate in Bulgaria,
caci acolo se va face cu siguranta dreptate:
"Este
fals ce spune vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti. Dosarul nu a
plecat niciodata la Inspectia Judiciara. In aceste conditii trebuie sa
tinem cont de faptul ca legea prevede stramutarea cauzei la o instanta
invecinata. Doamna presedinta, o instanta invecinata poate fi oriunde...
Apreciez ca o instanta invecinta poate fi si in alta tara, astfel ca
va solicit sa stramutati cauza la o curte de apel din Bulgaria. Acolo o
sa se faca, poate, dreptate. Cu siguranta o sa fie mai bine decat aici.
Desigur, eu sunt ironic si cumva constient ca imi veti respinge cererea
de stramutare".
Judecatorii Sectiei penale de la ICCJ nu ar fi trebuit sa judece cererea de stramutare a Liviei Stanciu
O
alta cerere formulata de avocatul Liviu Popescu a privit dreptul
Marianei Rarinca de a fi judecata de o instanta impartiala. In acest
sens, aparatorul pensionarei
Rarinca a solicitat ca dosarul sa fie transmis spre judecare unui
complet format din trei judecatori desemnati in mod aleatoriu si care sa
provina de la celelalte sectii (nepenale) ale instantei supreme.
Avocatul Popescu si-a motivat cererea prin aceea ca
"in mod obiectiv, pentru un observator neutru, cel putin la nivelul
aparentelor, toti judecatorii Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie
si Justitie sunt lipsiti de impartialitate in judecarea prezentei cauze
si sa transmita dosarul spre judecare unui complet compus din 3
judecatori ai celorlalte sectii (nepenale) ale Inaltei Curti de Casatie
si Justitie, desemnati in mod aleatoriu".
In aceeasi cerere, aparatorul lui Rarinca a aratat ca intr-o alta cauza Inalta Curte a admis o cerere identica.
Iata pasaje din cererea de inlocuire a judecatorilor desemnati sa judece cererea de stramutare:
"Persoana
vatamata din cauza penala a carei stramutare se cere in prezenta cauza
este nu numai presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci si
judecator specializat in materie penala, care si-a desfasurat intreaga
activitate de judecator la instanta suprema in cadrul Sectiei penale (pe
care a si prezidat-o).
Toti judecatorii Sectiei penale isi desfasoara zi de zi activitatea impreuna cu persoana vatamata.
Toti
judecatorii Sectiei penale isi pot vedea solutiile pronuntate in prima
instanta cenzurate in calea de atac de formatiunea de judecata
superioara, completul de 5 judecatori, prezidat de persoana vatamata,
deci activitatea lor de judecatori este controlata si poate fi
invalidata de persoana vatamata.
Toti
judecatorii Sectiei penale, prin rotatie, pot face parte din completul
de 5 judecatori prezidat de persoana vatamata, lucrand nemijlocit cu
aceasta si sub conducerea acesteia.
In acest mod,
toti judecatorii Sectiei penale se afla intr-o relatie speciala cu
persoana vatamata, adica in relatii directe si sub autoritatea directa a
acesteia.
Acest lucru nu este valabil pentru judecatorii de la celelalte sectii (nepenale) ale instantei supreme. (...)
Din
punct de vedere procedural, conform art. 13 din Conventie, petenta are
dreptul la un remediu efectiv in cazul in care pretinde ca este victima
unei violari a drepturilor sale conventionale. Altfel spus, ordinea
juridica interna trebuie sa ii ofere posibilitatea de a sesiza o
autoritate sau jurisdictie nationala, competenta sa analizeze si sa
statueze pe fond asupra violarii drepturilor omului sustinute de
petenta, printr-un act avand puterea sa remedieze, sa inlature
respectivele violari.
Absenta
oricarui remediu efectiv, adica a oricarei posibilitati de analiza pe
fond a sustinerilor privind violarea drepturilor conventionale si de
adoptare a unui act de remediere a acestora semnifica violarea art. 13
din Conventie, raportat la articolul din Convenţie care consacra dreptul
despre care se pretinde ca este violat.
In
masura in care dreptul national nu prevede expres niciun asemenea
remediu efectiv, art. 13 din Convenţie se bucura, el insusi, de
aplicabilitate directa si de forta supra-legislativa, deci garanteaza el
insusi dreptul petentei de a se adresa unei autoritati sau jurisdictii
nationale care sa aiba competenta sa analizeze pe fond cererea sa si sa
dispuna masurile necesare de remediere a violare a drepturilor sale
conventionale.
Rezulta
ca prezenta cerere a petentei, intemeiata pe art. 13 corelat cu art. 6
para. 1 dimensiunea penala din Conventie, este admisibila.
Pe fondul cererii, asa cum s-a dovedit la situatia de fapt, toti
judecatorii Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se
afla intr-o relatie speciala, de control si subordonare directe si
continue fata de persoana vatamata, iar aceia dintre ei care au
intervenit in cauza au dat in mod manifest dovada de lipsa de
impartialitate.
Pentru
un observator neutru, este evident ca, macar la nivelul aparentelor,
impartialitatea obiectiva a tuturor judecatorilor Sectiei penale este
grav afectata, ei neputand sa asigure un proces echitabil petentei in
solutionarea cererii sale de stramutare.
Rezulta
ca, in vederea respectarii dreptului petentei de a fi judecata de o
instanta impartiala, consacrat de art. 6 para. 1 dimensiunea penala din
Conventie, se impune ca solutionarea cererii de stramutare sa fie facuta
de alti judecatori ai instantei supreme decat judecatorii Sectiei
penale".
Monica Danciu, contrazisa cu documente de Liviu Popescu
Dupa
ce i s-a acordat cuvantul, procuroarea Monica Danciu a solicitat, asa
cum era de asteptat respingerea ca nefondata a cererii Marianei Rarinca
de stramutarea a cauzei, motivand ca solicitarea s-a facut in timpul
sedintei de judecata de la CAB. A fost imediat contrazisa de Liviu
Popescu, avocatul aratand ca cererea a fost depusa la registratura CAB
la orele 10.00 inaintatea ultimului termen de judecata, iar judecarea
cauzei a inceput la orele 11.00 in aceeasi zi: "Cererea de stramutare nu
s-a facut in timpul sedintei de judecata! Este fals acest lucru!
Cererea s-a facut inaintea sedintei de judecata si trebuie precizat ca
s-a facut abia atunci pentru ca cele mai grava abuzuri facute la CAB au
fost facute de Lia Savonea si Presedintele Sectiei penale. Noi pana la
acel moment nu aveam documentele care spun clar ca dosarul doamnei
Rarinca nu a plecat din Curtea de Apel Bucuresti. Dosarul
nu a plecat nicio secunda la Inspectia Judiciara. Doamna presedinta,
imi permit o intrebare: De ce pleaca un dosar pe parcursul judecatii la
presedinta Curtii de Apel Bucuresti? La o perioada de timp mai pleaca
dosarul la presedinte. De ce pleaca?"
Monica
Danciu o apreciaza maxim pe Livia Stanciu: "Presedintele Inaltei Curti
nu este mai presedinte la o instanta in Bucuresti si mai putin
presedinte la alta curte de apel din tara"
In timpul sedintei ne-a atras atentia un alt aspect. Modul
in care procuroarea DNA Monica Danciu si-a sustinut convingerea pur
personala – taxata chiar si de instanta pentru opiniile sale – ca
Mariana Rarinca a avut o conduita procesuala nepotrivita pentru ca a
facut multe sesizari la Inspectia Judiciara si a fost foarte vocala pe
diverse canale, in timp ce despre Livia Stanciu a gasit potrivit sa
afirme ca isi pastreaza calitatea de presedinte al Inaltei Curti,
indiferent de instanta la care s-ar judeca dosarul.
Iata cateva din declaratiile procuroarei DNA Monica Danciu:
"Presedintele
Inaltei Curti nu este mai presedinte la o instanta in Bucuresti si mai
putin presedinte la alta curte de apel din tara. (...) Petenta este
foarte vocala pe diverse canale. Intimata a facut mai multe sesizari la
Inspectia Judiciara si de aceea dosarul a fost luat de mai multe ori. Eu
am studiat dosarul foarte bine si am putut sa constat insistenta
cererilor inculpatei. Am constatat si conduita inculpatei privitoare la
judecatorii care au judecat-o. Aceasta spune ca toti judecatorii Curtii
de Apel Bucuresti sunt partiali, mai putin cei doi judecatori care au
achitat-o (n.red. - Risantea Gagescu si Damian Dolache), care ar fi
singurii impartiali. (...) Examinand actele implinite la fiecare termen
de judecata rezulta ca i-au fost respectate drepturile si ca nu a
existat nicio urma de indoiala cu privire la modul in care a fost
judecata".
Un
alt moment extrem de interesant a venit spre finalul sedintei de
judecata, cand satul probabil de balbaiala procuroarei Danciu, dar si
foarte atent la detalii avocatul Liviu Popescu a solicitat instantei o
precizare: "Si ca sa nu se mai chinuie doamna procuror cu termenul de
inculpata, intimata, petenta, trebuie sa precizam ca doamna Rarinca nu e
inculpata, e condamnata, e o infractoare nenorocita".
In fata afirmatiilor facute de Monica Danciu in sala de judecata de la ICCJ se nasc cateva intrebari:
1.Oare
dupa ce a periat-o atat pe Livia Stanciu si i-a tinut partea, va
aprecia sefa Inaltei Curti ca Monica Danciu "s-a remarcat din punct de
vedere profesional, prin date, activitati sau preocupari" care sa o
recomande pentru functia de judecator la ICCJ?
Si
2. Ni se pare noua sau prin deducere logica functia de presedinte al
instantei supreme atrage un alt comportament al procurorilor, poate in
virtutea parteneriatului de nadejde pe care Livia Stanciu il are cu DNA?
Iar
in final, nu ne-am lamurit cu un aspect: Livia Stanciu a batut la usa
DNA reclamand santajul in calitate de presedinte al celei mai mari
instante din tara, ori in calitate de persoana fizica?
Accesari:2085
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu