luni, 9 mai 2016

Medicul Filip Panait vorbește despre „degringolada creată de scandalul dezinfectanților”!

Medicul Filip Panait vorbește despre „degringolada creată de scandalul dezinfectanților”!

poza stire filip panaitDegringolada creată de scandalul dezinfectanților se datorează și incapacității unor lideri de opinie din lumea medicală de a explica funcționarea sistemului medical și măsurile care se iau pentru protejarea vieții pacienților.
Unii medici din spitale sunt chiar nesuferiți, atât în relația cu pacienții cât, mai ales, în relația cu medicii de familie, printre care mă număr și eu. Cu toate acestea, se impune o clarificare a situației, în conformitate cu realitatea văzută de mine, care nu lucrez în spital, deci nu pot fi acuzat că-mi apăr confrații de breaslă.
Acestea fiind zise, să trecem la analiza datelor.
În numărul 4, din 2015, al revistei de specialitate ,, Acta Medica Transilvanica", am publicat un articol, împreună cu distinsul profesor univ. Kiss Lorant, despre infecțiile din secția de ortopedie a Spitalului Județean Sibiu. Am analizat datele culese pe parcursul a 8 ani și am ajuns la niște concluzii interesante.
1. Infecțiile au fost analizate după metodologia americană, implementată de CDC(Centers for Disease Control and Prevention), preluată și de ECDC, echivalentul european.
În SUA s-au implementat noi metodologii de raportare a infecțiilor din unitățile sanitare cu paturi încă din anul 1988. În SUA infecțiile nosocomiale au fost redenumite ,,Infecții asociate serviciilor medicale" (HAIs- Healthcare Associated Infections), astfel încât, orice infecție apărută în spital trebuie raportată, fără a mai fi necesară dovada că infecția a fost dobândită în timpul spitalizării.
Prin aceste noi reglementări, responsabilii cu sănătatea publică din țările dezvoltate au un mijloc statistic extrem de eficient în stabilirea zonelor cu risc și pot lua măsuri eficiente în prevenirea infecțiilor apărute în unitățile medicale cu paturi.
2. Studiul a fost făcut cu multă atenție și pe o perioadă suficient de mare( 8 ani ), pe un eșantion de 544 de pacienți operați.
3. Am constatat că numărul infecțiilor este direct proporțional cu numărul zilelor de spitalizare, cu cât numărul zilelor de spitalizare este mai mare cu atât numărul infecțiilor crește.
4. Am constatat că procentul infecțiilor se situează în limitele valorilor europene, privind infecțiile din unitățile sanitare cu paturi, între 4-8% , în funcție de durata de spitalizare a pacienților.
Rezultă că infecțiile din unitățile sanitare cu paturi se situează în limitele acceptabile pe plan internațional, cu, sau fără diluarea dezinfectanților.
Se poate concluziona că medicii din spitale aplică și alte măsuri de prevenire și control a infecțiilor din secțiile pe care le coordonează și că nu se rezumă doar la metodele folosite de asistentele medicale sau de infirmiere. În realitate, orice student la medicină știe că virusurile și microbii se distrug într-o proporție covârșitoare prin simpla spălare cu săpun.
În secțiile chirurgicale se folosește apă sterilă pentru spălarea mâinilor în sala de operație, iar spălatul cu săpunuri speciale este obligatorie, conform unor protocoale bine definite. Apoi, medicul se echipează cu echipament steril și mănuși chirurgicale sterile și de unică utilizare. După toate aceste proceduri, pacientul este pregătit corespunzător prin administrarea intravenoasă de antibiotice, pentru a se obține o concentrație minimă inhibitorie pentru orice tip de microb, conform ghidurilor de practică medicală existente. Pregătirea tegumentelor și aplicarea unor câmpuri sterile care să protejeze pacientul este o altă măsură de prevenire a infecțiilor.
Așa se explică de ce infecțiile din spitalele românești nu sunt mai numeroase decât în alte țări.
Acțiunea de control în forță, demarată de Ministerului Sănătății, vrea să acopere incompetența lor și să arunce vina pe corpul medical.
În realitate, ei nu sunt capabili să facă un lucru atât de mic și atât de important pentru sănătatea populație: să schimbe metodologia de raportare a infecțiilor din unitățile sanitare cu paturi pentru a avea un mecanism de control indirect asupra condițiilor de igienă din spitale.
Dacă sistemul ar fi preluat așa cum este în Europa și America, s-ar observa, de către orice decident din minister, unde sunt probleme și care este gradul de afectare a stării de sănătate a pacienților.
Toată lumea vorbește despre infecții nosocomiale, pentru că ordinul 916/2006 definește aceste infecții conform unei abordări învechite. Dacă nu se schimbă sistemul de raportare și nu se înlocuiește ordinul de ministru privind raportarea infecțiilor din unitățile sanitare cu paturi, atunci populația va fi în continuare dezinformată, România va fi cea mai sigură țară din lume la acest capitol, în timp ce realitatea va fi cu totul alta.
În data de 11.03.2016 am trimis Ministerului Sănătății un memoriu prin care arătam că infecțiile din unitățile sanitare cu paturi sunt raportate după o legislație depășită. Nici până azi nu am primit răspuns dar, între timp, a apărut scandalul dezinfectanților.
Dr. Filip Panait, medic de familie, doctorand în științe medicale

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu