ANALIZA Europa si uimitoarele ei recorduri de temperatura, ploaie si zapada - De la "micile Siberii" din sud, la orasele "fierbinti" din nord
Luni, 19 iunie 2017, 9:52 Science - Terra
In
nordul Europei au fost ierni dure in care temperaturile au coborat spre
-58 de grade Celsius, insa in aceleasi zone verile au adus temperaturi
cu 90 de grade mai mari. In sud au fost si peste 48 de grade, dar in
insulele grecesti in unele ierni extraordinare s-au depus zeci de
centimetri de zapada. Clima Europei difera enorm, astfel ca cel mai
ploios loc aduce precipitatii de 30 de ori mai mari fata de cel mai
secetos loc, iar in iernile cele mai bogate in zapada stratul masurat la
statiile meteo poate depasi 8 metri. Mai jos puteti citi despre vara
din ianuarie, despre "micile Siberii" europene, despre ninsoarea din
iunie sau despre ploi ce au batut toate recordurile.
Extremele vremii ne afecteaza mereu
Tot mai des vedem ca vremea extrema ne afecteaza. Exemple ar fi foarte multe si cel mai recent tine de vremea extraordinar de calda din peninsula Iberica. In Spania au fost 44,5 grade, iar in Portugalia, 43 de grade, temperatura ce a favorizat uriasele incendii de padure in care au murit peste 60 de oameni. In aceeasi zi in Romania si in alte tari din Europa Centrala si de Est era extrem de frig pentru luna iunie, in unele orase fiind numai 10-12 grade sambata la pranz.
Inghetul de la final de aprilie a compromis aproape jumatate din recolta podgoriilor de la Bordeaux, iar noptile extrem de reci de la finalul primei decade a lui mai au scumpit energia electrica in nordul Europei.
Daca la inceput de ianuarie a nins chiar si peste 30 cm pe unele insule grecesti, in februarie 2016 temperaturile au ajuns la +26 de grade in tara noastra. In arhipelagul Svalbard, la 600 km nord de coastele norvegiene, temperaturile medii au crescut de sase ori peste media globala, iar zone care acum 20 de ani inghetau bocna iarna, raman acum lichide.
Temperaturile in Europa la ora publicarii acestui articol (sursa - Meteociel)
Clima se schimba in Europa, fenomenele extreme se inmultesc: vor fi furtuni mai dese si mai puternice, inundatii mai grave, dar si secete mai indelungate. Climatologii spun ca recordurile de caldura vor fi tot mai numeroase in Europa Centrala, la Atlantic creste riscul de inundatii, iar in Scandinavia primaverile vin tot mai devreme, ninge tot mai putin, insa viscolele, cand apar, vor fi tot mai dure.
Cele mai reci locuri
In nordul Rusiei europene si al Scandinaviei sunt localitati in care media anuala a temperaturii este de sub 0 grade, iar in sud, in zonele insorite ale Mediteranei mediile anuale trec si de 22 de grade. Insa peste tot mediile din ultimii sapte ani sunt cu 2-2,5 grade mai mari decat cele din anii 80', existand locuri unde diferenta este de peste 4-5 grade.
Un val extraordinar de frig a atins nordul Rusiei europene la final de 1978, iar recordul de temperatura pentru Europa, -58,1 grade s-a inregistrat intr-un sat dintr-o regiune cu un trecut sumbru.
Satul numit Ust-Shchuger (mai cunoscut ca Ust Shogor) se afla in Republica Komi, o regiune de doua ori mai intinsa decat Romania, dar cu mai putin de un milion de locutori.
Regiunea este dominata de paduri de pin si de mlastini, fiind extrem de izolata. In anii 30' au fost construite mai multe lagare ca parte a uriasului lant de GULAG-uri, cel mai celebru din regiune fiind Vorkuta.
Totusi, verile din nordul extrem, desi tin cam doua luni, sunt intense, iar la Ust Shogor temperaturile ajung la 34 de grade in iulie si media lunii celei mai calde poate fi de 18 grade. In nopti extraordinar de calde minima poate sa nu scada sub 22 de grade. Pe de alta parte in iunie ninge si pot fi -5 grade, la fel si in august.
Unde se afla pe harta Ust Shogor
A doua cea mai scazuta temperatura a fost inregistrata in februarie 2010 tot in Rusia, la Hoseda-Hard (-56,4 grade), iar in 1946 la Pechora s-au inregistrat -56 de grade Celsius.
La aproape o mie de kilometri spre nord-vest de Ust Shogor se afla o alta localitate care a fost lovita de valul de frig din 1978. Se numeste Kojnas (sau Koynas), se afla in regiunea Arhanghelsk si la finalul acelui an minima a fost de -55 de grade, maxima fiind in acea zi de "doar" -41 de grade. Media acelei luni a fost extraordinar de scazuta, -29 de grade.
In Scandinavia cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat in localitatea Vuoggatjalme din Suedia: -52,6 grade.
Cum este vremea in nordul extrem al Europei? Frigul domina opt luni din 12 si abia dupa jumatatea lui mai incep sa devina normale zilele cu temperaturi de peste 10-15 grade. La Kojnas, localitatea luata ca exemplu, ninge de cateva ori pe deceniu in iunie cand minimele pot scadea sub -4 grade, iar in iulie poate fi mai frig de -1 grad. Maximele ajung la 34 de grade in mod exceptional, insa in fiecare an trec de 28 de grade. Si toamna este rece: in septembrie incep ninsorile si minimele scad spre -10 grade, iar in noiembrie noaptea pot fi -35 de grade. Cand valuri de caldura neobisnuita ajung in nord, maxima poate trece de 14 grade in noiembrie si de 10 grade in decembrie.
Iarna trecuta cel mai frig a fost intr-o mica localitate din regiunea Arhanghelsk numita Moseyevo: -48 de grade. Foarte frig este si in aceasta perioada in comuna aflata in zona Cercului Polar: pe 13 mai erau 30 cm de zapada, pe 13 iune erau -3 grade, iar pe 5 iunie inca mai era zapada in satul aflat la 40 de metri altitudine.
Cele mai mari temperaturi si fascinanta disputa despre ce mai cald loc
In sud lucrurile stau cu totul altfel si vorbim de temperaturi cu peste 100 de grade mai mari, insa si de recorduri vechi de peste 115 ani care au fost cu succes puse sub semnul intrebarii din cauza modului cum fusesera masurate.
Surse mai vechi inca dau recordul absolut ca fiind de 50 de grade, inregistrat acum 136 de ani la Sevilla, insa cercetarile au aratat ca valoarea este exagerata din cauza ca temometrul era plasat foarte aproape de acoperisul dat cu smoala al bisericii unde se afla instrumentul. Nu orice masuratoare foarte veche este pusa puternic la indoiala: spre exemplu temperatura de 47,8 inregistrata in 1876 tot in Spania, dar la Murcia, este considerata corecta de mai multe surse fiindca masuratoarea a fost facuta la un institut de cercetare. Totusi, pentru Spania recordul absolut unanim acceptat este de 47,2 grade, inregistrat tot la Murcia, in 1994.
Unde a fost totusi cel mai cald in Europa? In august 1999 in oraselul italian Catenanuova s-au inregistrat 48,5 grade, dar recordul nu a fost omologat de OMM care accepta alte doua recorduri: in 1977 au fost 48 de grade in doua orase grecesti: Atena si Eleusina.
In mai multe tari europene maxima absoluta a trecut de 44 de grade, inclusiv in Romania, dar si in Rusia, Serbia, Bulgaria (45), Macedonia (46), Franta, Portugalia si Malta.
Si in friguroasa Scandinavie maximele absolute au trecut de 37 de grade (de exemplu 37,4 grade in Uppsala (Suedia) si Joensuu (Finlanda). In Islanda maxima absoluta a fost de peste 30 de grade, iar si mai departe in nord, in insulele Svalbard niciodata maximele nu au depasit 22 de grade.
Zapada
La Santis, la peste 2.800 metri in Elvetia stratul de zapada masurat a atins 8,20 metri in aprilie 1994. In februarie 2012 in statiunea austriaca St. Anton Am Arlberg stratul de zapada a depasit 5,5 metri, iar in Caucazul de Vest, pe un varf numit Achishko stratul de zapada a atins 7,5 metri. Pe vaile muntilor acumularile pot depasi 12 metri, cifrele de mai sus fiind masurate la statii meteo.
In cazuri extreme a nins si in iunie la altitudini reduse ssi in afara Rusiei si Scandinaviei: de exemplu in 1975 a nins in multe locuri din Marea Britanie, in podisurile din Scotia depunandu-se un strat de 10 cm. Pe de alta parte, in Islanda a nins in iulie 2015.
Zapada intr-o insula greceasca in ianuarie 2017 (sursa (greece.com)
In Europa Centrala a nins foarte rar si dupa 1 mai chiar si in zonele de campie, iar in nordul Europei zapada persista si in iunie. De exemplu anul acesta in localitati din nordul Rusiei (doua exemple fiind Kepino si Mys Mikulkin) era strat de zapada pe 4 iunie, iar la 15 mai erau peste 40 cm.
Numarul de zile cu ninsoare a scazut semnificativ in orasele Europei fata de anii 80'. De eexemplu intre 1978 si 1988 au fost sase ani cu peste 100 de zile de ninsoare la Stockholm, in timp ce in ultimii 11 ani a fost unul singur cu peste 100 de zile cu ninsoare.
Si in sud poate sa ninga extrem de mult. In 1987 la Istanbul au fost locuri cu 63 de cm de zapada, iar la Atena recordul a fost de 21 cm in martie 1983. In Lisabona ninsorile sunt extrem de rare si zapada se topeste intr-o ora-doua, ultimele trei ninsori fiind in 1944, 1954 si 2006.
"Micile Siberii" de peste tot din Europa
In multe orase din Europa Centrala in cele mai reci nopti temperaturile scad si sub -25, insa si in tari celebre pentru caldura, soare si plaja sunt locuri unde temperaturile coboara mult sub limita de inghet. Practic aproape fiecare tara din sud are o mica "Siberie" unde clima e cu totul altfel decat in zonele cu veri placute si ierni blande.
De exemplu in Franta in masivul Jura la 1.200 de metri altitudine exista o comuna numita Mouthe unde minima a scazut spre -37 de grade si unde a dat inghetul si in iulie. In Spania in localitatea numita Calamocha din regiunea Teruel in nordul-estul tarii temperatura a ajuns la -30 de grade.
In Italia intr-un orasel la 1.800 de metri altitudine, Livigno, in Lombardia, minima a fost de -38 de grade, iar maxima, a fost de 29 de grade.
Si insorita Grecie are locuri extrem de reci in nord, in regiunea Macedonia Occidentala. La Ptolemaida si Florina temperaturile au scazut si la sub -25 de grade si in mod exceptional la Florina a nins si in mai.
In sudul extrem al Europei sunt locuri in care inghetul apare o data la cativa ani, sau chiar niciodata, cum e de exemplu insula Lampedusa unde minima a fost de 2,2 grade, capitala Maltei, unde au fost 1,2 grad, la fel si la Iraklion, in Creta. In insulele Canare sunt locuri in care temperaturile nu au scazut niciodata sub 9 grade.
Ploile
Locul cel mai secetos din Europa este considerat a fi orasul Astrahan din sudul Rusiei cu o medie de 165 mm/an, un loc unde aproape anual temperaturile trec de 40 de grade si in mod exceptional scad sub -25. Totusi, si in cel mai secetos loc din Europa pot fi ploi puternice: intr-o zi din aprilie in acest an Astrahan a fost in top 10 al locurilot cu cele mai multe precipitatii.
La 225km de Astrahan, in stepa calmaca, se gaseste Jaskul, locul unde s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura din Rusia: 44,7. In iulie 2011 au fost 44 de grade si media lunii a fost printre cele mai ridicate din istorie in Europa: 29,7. Minima absoluta la Jaskul a fost de -33 de grade
Polul ploilor este la Crkvice, in Muntenegru, cu o cantitate de aproape 30 de ori mai mare decat la Astrahan: 4.500 mm pentru 30 de ani de masuratori. Satul se afla la 960 m altitudine in muntii Orjen si in unii ani a plouat peste 8000 mm. Cel mai mult ploua in noiembrie, 700 mm, in timp ce in august ploua de zece ori mai putin.
Orasul european cu cele mai multe zile ploioase este Bergen, al doilea cel mai mare oras din Norvegia. In medie ploua cam 220 de zile/an insa variatiile au fost uriase in ultimii 40 de ani: intre 173 de zile in 2010 si 278 de zile in 1989.
La polul opus orasul spaniol Almeria din regiunea Andaluzia are in medie sub 60 de zile cu ploaie/an, recordul fiind de numai 33 de zile in 1994.
Vara din ianuarie
In 2007 in jumatatea lui ianuarie un val de aer tropical a adus in Europa Centrala si sudica temperaturi de august. In Italia, la Brossasco, in Piemont au fost 29,4 grade, desi localitatea este la 560 metri altitudine. Temperaturi uluitoare au fost si la Torino si Cuneo (un orasel la granita cu Franta), unde s-au depasit 27 de grade. Pana si la peste 1700 de metri maxima a ajuns la 19 grade.
Dovezile incalzirii globale se vad mai ales in nordul Europei
2016 a fost cel mai cald an pe plan global de cand se fac masuratori, iar acest lucru se vede mai ales in nord. Dincolo de Cercul Polar, in insulele norvegiene Svalbard temperatura medie de anul trecut a fost cu 6,5 grade peste media din intervalul 1961-1990. Ca si comparatie, temperatura la nivelul intregii planete a fist cu 0,83 grade mai mare anul trecut fata de intervalul mentionat.
La mica statie de cercetare Ny Alesund, pe aceste insule, temperatura medie poate fi de sub 3,5 grade in iulie si se pot inregistra -27 de grade in aprilie. In aceste conditii, faptul ca in decembrie 2016 s-au inregistrat +5 grade este cu totul exceptional. Istoric vorbind minimele absolute s-au apropiat in Svalbard de -50 de grade, iar maximele au "mers" spre 22 de grade.
O alta dovada a incalzirii: in insulele Faroe ce apartin de Danemarca media anuala a fost in 2015 de 8 grade, in timp ce intre 1973 si 2001 doar in sase ani media a trecut de 7 grade, existand insa si ani cu 5,4 grade. In Faroe niciodata nu sunt sub -14 grade, dar nici peste 23, insa in ultimii ani minima a fost in intervalul -5, -3
Cand in nord e fantastic de cald
Cum ati putut citi si la capitolul despre locul cu cea mai mica temperatura din Europa, temperaturile pot ajunge si in nord la valori cu peste 15 grade peste normal. La Ust Shogor au fost 35 de grade, in Trondheim (Norvegia) maxima a fost la acelasi nivel si mai in nord, la Tromso au fost si peste 30 de grade. Tot 30 de grade a fost si maxima absoluta in Islanda, iar la Rovaniemi, "capitala lui Mos Craciun", in Finlanda, maxima absoluta a fost de 32,5 grade.
Cand vara aproape ca pare iarna
In iulie temperaturile pot scadea sub -15 grade la peste 3.500 metri altitudine in Alpi, iar la Omu minima absoluta a acestei luni a fost -8 grade. Sunt localitati in Rusia europeana si in Scandinavia in care temperaturile scad sub -1 grad in iulie o data la cativa ani, in timp ce in insulele Svalbard inghetul apare vara aproape in fiecare an.
Cea mai scazuta temperatura inregistrata in iulie intr-o localitate din Romania a fost pe iulie 1989 la Poiana Stampei, o comuna situata la 1.000 metri altitudine nu departe de Vatra Dornei. temperatura a coborat la -1,3 grade.
In multe orase de campie din Europa Centrala temperaturile nu au scazut niciodata sub 7-9 grade in luna iulie, in timp ce in sudul Greciei, Spaniei si Italiei sunt localitati in care cele mai mici temperaturi de iulie au fost 13-15 grade si acestea extrem de rar.
Una dintre cele mai calde nopti din istoria masuratorilor europene a fost in timpul valului de canicula care a lovit Franta in 2003. La Menton, pe Coasta de Azur au fost 30,3 grade.
Surse folosite pentru material
Cea mai completa pagina cu extreme de temperatura de peste tot din lume poate fi gasita la mherrera.org.
Pe TuTiempo.net se gasesc tabele climatice detaliate pentru ultimii 40 de ani.
Pe Meteociel pot fi consultate harti in timp real despre temperaturile in diverse tari europene si in Europa per ansamblu.
Schimbarile climatice si cresterea temperaturi sunt subiecte care au facut obiectul discutiilor si in Parlamentul European, pornind de la raportul Conferintei ONU de la Paris (2015) unde partile din intreaga lume au convenit limitarea incalzirii globale mult sub 2ￂC peste nivelurile preindustriale. UE s-a angajat ca, pana in 2030, sa-si reduca emisiile cu cel putin 40% fata de nivelurile din 1990, imbunatatind in acelasi timp eficienta energetica cu 27% si crescand procentul energiei din surse regenerabile la 27% din consumului final.
Ca raspuns la propunerea Comisiei privind un cadru de politici privind clima si energia pentru 2030, Parlamentul a dat un semnal puternic, solicitand stabilirea a trei obiective obligatorii (mai ambitioase decat cele adoptate in cele din urma): o reducere cu cel putin 40% a emisiilor nationale de gaze cu efect de sera in raport cu nivelurile din 1990; un procent de 30% din consumul final de energie acoperit din surse de energie regenerabila; si cresterea cu 40% a eficientei energetice.
Extremele vremii ne afecteaza mereu
Tot mai des vedem ca vremea extrema ne afecteaza. Exemple ar fi foarte multe si cel mai recent tine de vremea extraordinar de calda din peninsula Iberica. In Spania au fost 44,5 grade, iar in Portugalia, 43 de grade, temperatura ce a favorizat uriasele incendii de padure in care au murit peste 60 de oameni. In aceeasi zi in Romania si in alte tari din Europa Centrala si de Est era extrem de frig pentru luna iunie, in unele orase fiind numai 10-12 grade sambata la pranz.
Inghetul de la final de aprilie a compromis aproape jumatate din recolta podgoriilor de la Bordeaux, iar noptile extrem de reci de la finalul primei decade a lui mai au scumpit energia electrica in nordul Europei.
Daca la inceput de ianuarie a nins chiar si peste 30 cm pe unele insule grecesti, in februarie 2016 temperaturile au ajuns la +26 de grade in tara noastra. In arhipelagul Svalbard, la 600 km nord de coastele norvegiene, temperaturile medii au crescut de sase ori peste media globala, iar zone care acum 20 de ani inghetau bocna iarna, raman acum lichide.
Temperaturile in Europa la ora publicarii acestui articol (sursa - Meteociel)
Clima se schimba in Europa, fenomenele extreme se inmultesc: vor fi furtuni mai dese si mai puternice, inundatii mai grave, dar si secete mai indelungate. Climatologii spun ca recordurile de caldura vor fi tot mai numeroase in Europa Centrala, la Atlantic creste riscul de inundatii, iar in Scandinavia primaverile vin tot mai devreme, ninge tot mai putin, insa viscolele, cand apar, vor fi tot mai dure.
Cele mai reci locuri
In nordul Rusiei europene si al Scandinaviei sunt localitati in care media anuala a temperaturii este de sub 0 grade, iar in sud, in zonele insorite ale Mediteranei mediile anuale trec si de 22 de grade. Insa peste tot mediile din ultimii sapte ani sunt cu 2-2,5 grade mai mari decat cele din anii 80', existand locuri unde diferenta este de peste 4-5 grade.
Un val extraordinar de frig a atins nordul Rusiei europene la final de 1978, iar recordul de temperatura pentru Europa, -58,1 grade s-a inregistrat intr-un sat dintr-o regiune cu un trecut sumbru.
Satul numit Ust-Shchuger (mai cunoscut ca Ust Shogor) se afla in Republica Komi, o regiune de doua ori mai intinsa decat Romania, dar cu mai putin de un milion de locutori.
Regiunea este dominata de paduri de pin si de mlastini, fiind extrem de izolata. In anii 30' au fost construite mai multe lagare ca parte a uriasului lant de GULAG-uri, cel mai celebru din regiune fiind Vorkuta.
Totusi, verile din nordul extrem, desi tin cam doua luni, sunt intense, iar la Ust Shogor temperaturile ajung la 34 de grade in iulie si media lunii celei mai calde poate fi de 18 grade. In nopti extraordinar de calde minima poate sa nu scada sub 22 de grade. Pe de alta parte in iunie ninge si pot fi -5 grade, la fel si in august.
Unde se afla pe harta Ust Shogor
A doua cea mai scazuta temperatura a fost inregistrata in februarie 2010 tot in Rusia, la Hoseda-Hard (-56,4 grade), iar in 1946 la Pechora s-au inregistrat -56 de grade Celsius.
La aproape o mie de kilometri spre nord-vest de Ust Shogor se afla o alta localitate care a fost lovita de valul de frig din 1978. Se numeste Kojnas (sau Koynas), se afla in regiunea Arhanghelsk si la finalul acelui an minima a fost de -55 de grade, maxima fiind in acea zi de "doar" -41 de grade. Media acelei luni a fost extraordinar de scazuta, -29 de grade.
In Scandinavia cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat in localitatea Vuoggatjalme din Suedia: -52,6 grade.
Cum este vremea in nordul extrem al Europei? Frigul domina opt luni din 12 si abia dupa jumatatea lui mai incep sa devina normale zilele cu temperaturi de peste 10-15 grade. La Kojnas, localitatea luata ca exemplu, ninge de cateva ori pe deceniu in iunie cand minimele pot scadea sub -4 grade, iar in iulie poate fi mai frig de -1 grad. Maximele ajung la 34 de grade in mod exceptional, insa in fiecare an trec de 28 de grade. Si toamna este rece: in septembrie incep ninsorile si minimele scad spre -10 grade, iar in noiembrie noaptea pot fi -35 de grade. Cand valuri de caldura neobisnuita ajung in nord, maxima poate trece de 14 grade in noiembrie si de 10 grade in decembrie.
Iarna trecuta cel mai frig a fost intr-o mica localitate din regiunea Arhanghelsk numita Moseyevo: -48 de grade. Foarte frig este si in aceasta perioada in comuna aflata in zona Cercului Polar: pe 13 mai erau 30 cm de zapada, pe 13 iune erau -3 grade, iar pe 5 iunie inca mai era zapada in satul aflat la 40 de metri altitudine.
Cele mai mari temperaturi si fascinanta disputa despre ce mai cald loc
In sud lucrurile stau cu totul altfel si vorbim de temperaturi cu peste 100 de grade mai mari, insa si de recorduri vechi de peste 115 ani care au fost cu succes puse sub semnul intrebarii din cauza modului cum fusesera masurate.
Surse mai vechi inca dau recordul absolut ca fiind de 50 de grade, inregistrat acum 136 de ani la Sevilla, insa cercetarile au aratat ca valoarea este exagerata din cauza ca temometrul era plasat foarte aproape de acoperisul dat cu smoala al bisericii unde se afla instrumentul. Nu orice masuratoare foarte veche este pusa puternic la indoiala: spre exemplu temperatura de 47,8 inregistrata in 1876 tot in Spania, dar la Murcia, este considerata corecta de mai multe surse fiindca masuratoarea a fost facuta la un institut de cercetare. Totusi, pentru Spania recordul absolut unanim acceptat este de 47,2 grade, inregistrat tot la Murcia, in 1994.
Unde a fost totusi cel mai cald in Europa? In august 1999 in oraselul italian Catenanuova s-au inregistrat 48,5 grade, dar recordul nu a fost omologat de OMM care accepta alte doua recorduri: in 1977 au fost 48 de grade in doua orase grecesti: Atena si Eleusina.
In mai multe tari europene maxima absoluta a trecut de 44 de grade, inclusiv in Romania, dar si in Rusia, Serbia, Bulgaria (45), Macedonia (46), Franta, Portugalia si Malta.
Si in friguroasa Scandinavie maximele absolute au trecut de 37 de grade (de exemplu 37,4 grade in Uppsala (Suedia) si Joensuu (Finlanda). In Islanda maxima absoluta a fost de peste 30 de grade, iar si mai departe in nord, in insulele Svalbard niciodata maximele nu au depasit 22 de grade.
Zapada
La Santis, la peste 2.800 metri in Elvetia stratul de zapada masurat a atins 8,20 metri in aprilie 1994. In februarie 2012 in statiunea austriaca St. Anton Am Arlberg stratul de zapada a depasit 5,5 metri, iar in Caucazul de Vest, pe un varf numit Achishko stratul de zapada a atins 7,5 metri. Pe vaile muntilor acumularile pot depasi 12 metri, cifrele de mai sus fiind masurate la statii meteo.
In cazuri extreme a nins si in iunie la altitudini reduse ssi in afara Rusiei si Scandinaviei: de exemplu in 1975 a nins in multe locuri din Marea Britanie, in podisurile din Scotia depunandu-se un strat de 10 cm. Pe de alta parte, in Islanda a nins in iulie 2015.
Zapada intr-o insula greceasca in ianuarie 2017 (sursa (greece.com)
In Europa Centrala a nins foarte rar si dupa 1 mai chiar si in zonele de campie, iar in nordul Europei zapada persista si in iunie. De exemplu anul acesta in localitati din nordul Rusiei (doua exemple fiind Kepino si Mys Mikulkin) era strat de zapada pe 4 iunie, iar la 15 mai erau peste 40 cm.
Numarul de zile cu ninsoare a scazut semnificativ in orasele Europei fata de anii 80'. De eexemplu intre 1978 si 1988 au fost sase ani cu peste 100 de zile de ninsoare la Stockholm, in timp ce in ultimii 11 ani a fost unul singur cu peste 100 de zile cu ninsoare.
Si in sud poate sa ninga extrem de mult. In 1987 la Istanbul au fost locuri cu 63 de cm de zapada, iar la Atena recordul a fost de 21 cm in martie 1983. In Lisabona ninsorile sunt extrem de rare si zapada se topeste intr-o ora-doua, ultimele trei ninsori fiind in 1944, 1954 si 2006.
"Micile Siberii" de peste tot din Europa
In multe orase din Europa Centrala in cele mai reci nopti temperaturile scad si sub -25, insa si in tari celebre pentru caldura, soare si plaja sunt locuri unde temperaturile coboara mult sub limita de inghet. Practic aproape fiecare tara din sud are o mica "Siberie" unde clima e cu totul altfel decat in zonele cu veri placute si ierni blande.
De exemplu in Franta in masivul Jura la 1.200 de metri altitudine exista o comuna numita Mouthe unde minima a scazut spre -37 de grade si unde a dat inghetul si in iulie. In Spania in localitatea numita Calamocha din regiunea Teruel in nordul-estul tarii temperatura a ajuns la -30 de grade.
In Italia intr-un orasel la 1.800 de metri altitudine, Livigno, in Lombardia, minima a fost de -38 de grade, iar maxima, a fost de 29 de grade.
Si insorita Grecie are locuri extrem de reci in nord, in regiunea Macedonia Occidentala. La Ptolemaida si Florina temperaturile au scazut si la sub -25 de grade si in mod exceptional la Florina a nins si in mai.
In sudul extrem al Europei sunt locuri in care inghetul apare o data la cativa ani, sau chiar niciodata, cum e de exemplu insula Lampedusa unde minima a fost de 2,2 grade, capitala Maltei, unde au fost 1,2 grad, la fel si la Iraklion, in Creta. In insulele Canare sunt locuri in care temperaturile nu au scazut niciodata sub 9 grade.
Ploile
Locul cel mai secetos din Europa este considerat a fi orasul Astrahan din sudul Rusiei cu o medie de 165 mm/an, un loc unde aproape anual temperaturile trec de 40 de grade si in mod exceptional scad sub -25. Totusi, si in cel mai secetos loc din Europa pot fi ploi puternice: intr-o zi din aprilie in acest an Astrahan a fost in top 10 al locurilot cu cele mai multe precipitatii.
La 225km de Astrahan, in stepa calmaca, se gaseste Jaskul, locul unde s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura din Rusia: 44,7. In iulie 2011 au fost 44 de grade si media lunii a fost printre cele mai ridicate din istorie in Europa: 29,7. Minima absoluta la Jaskul a fost de -33 de grade
Polul ploilor este la Crkvice, in Muntenegru, cu o cantitate de aproape 30 de ori mai mare decat la Astrahan: 4.500 mm pentru 30 de ani de masuratori. Satul se afla la 960 m altitudine in muntii Orjen si in unii ani a plouat peste 8000 mm. Cel mai mult ploua in noiembrie, 700 mm, in timp ce in august ploua de zece ori mai putin.
Orasul european cu cele mai multe zile ploioase este Bergen, al doilea cel mai mare oras din Norvegia. In medie ploua cam 220 de zile/an insa variatiile au fost uriase in ultimii 40 de ani: intre 173 de zile in 2010 si 278 de zile in 1989.
La polul opus orasul spaniol Almeria din regiunea Andaluzia are in medie sub 60 de zile cu ploaie/an, recordul fiind de numai 33 de zile in 1994.
Vara din ianuarie
In 2007 in jumatatea lui ianuarie un val de aer tropical a adus in Europa Centrala si sudica temperaturi de august. In Italia, la Brossasco, in Piemont au fost 29,4 grade, desi localitatea este la 560 metri altitudine. Temperaturi uluitoare au fost si la Torino si Cuneo (un orasel la granita cu Franta), unde s-au depasit 27 de grade. Pana si la peste 1700 de metri maxima a ajuns la 19 grade.
Dovezile incalzirii globale se vad mai ales in nordul Europei
2016 a fost cel mai cald an pe plan global de cand se fac masuratori, iar acest lucru se vede mai ales in nord. Dincolo de Cercul Polar, in insulele norvegiene Svalbard temperatura medie de anul trecut a fost cu 6,5 grade peste media din intervalul 1961-1990. Ca si comparatie, temperatura la nivelul intregii planete a fist cu 0,83 grade mai mare anul trecut fata de intervalul mentionat.
La mica statie de cercetare Ny Alesund, pe aceste insule, temperatura medie poate fi de sub 3,5 grade in iulie si se pot inregistra -27 de grade in aprilie. In aceste conditii, faptul ca in decembrie 2016 s-au inregistrat +5 grade este cu totul exceptional. Istoric vorbind minimele absolute s-au apropiat in Svalbard de -50 de grade, iar maximele au "mers" spre 22 de grade.
O alta dovada a incalzirii: in insulele Faroe ce apartin de Danemarca media anuala a fost in 2015 de 8 grade, in timp ce intre 1973 si 2001 doar in sase ani media a trecut de 7 grade, existand insa si ani cu 5,4 grade. In Faroe niciodata nu sunt sub -14 grade, dar nici peste 23, insa in ultimii ani minima a fost in intervalul -5, -3
Cand in nord e fantastic de cald
Cum ati putut citi si la capitolul despre locul cu cea mai mica temperatura din Europa, temperaturile pot ajunge si in nord la valori cu peste 15 grade peste normal. La Ust Shogor au fost 35 de grade, in Trondheim (Norvegia) maxima a fost la acelasi nivel si mai in nord, la Tromso au fost si peste 30 de grade. Tot 30 de grade a fost si maxima absoluta in Islanda, iar la Rovaniemi, "capitala lui Mos Craciun", in Finlanda, maxima absoluta a fost de 32,5 grade.
Cand vara aproape ca pare iarna
In iulie temperaturile pot scadea sub -15 grade la peste 3.500 metri altitudine in Alpi, iar la Omu minima absoluta a acestei luni a fost -8 grade. Sunt localitati in Rusia europeana si in Scandinavia in care temperaturile scad sub -1 grad in iulie o data la cativa ani, in timp ce in insulele Svalbard inghetul apare vara aproape in fiecare an.
Cea mai scazuta temperatura inregistrata in iulie intr-o localitate din Romania a fost pe iulie 1989 la Poiana Stampei, o comuna situata la 1.000 metri altitudine nu departe de Vatra Dornei. temperatura a coborat la -1,3 grade.
In multe orase de campie din Europa Centrala temperaturile nu au scazut niciodata sub 7-9 grade in luna iulie, in timp ce in sudul Greciei, Spaniei si Italiei sunt localitati in care cele mai mici temperaturi de iulie au fost 13-15 grade si acestea extrem de rar.
Una dintre cele mai calde nopti din istoria masuratorilor europene a fost in timpul valului de canicula care a lovit Franta in 2003. La Menton, pe Coasta de Azur au fost 30,3 grade.
Surse folosite pentru material
Cea mai completa pagina cu extreme de temperatura de peste tot din lume poate fi gasita la mherrera.org.
Pe TuTiempo.net se gasesc tabele climatice detaliate pentru ultimii 40 de ani.
Pe Meteociel pot fi consultate harti in timp real despre temperaturile in diverse tari europene si in Europa per ansamblu.
Schimbarile climatice si cresterea temperaturi sunt subiecte care au facut obiectul discutiilor si in Parlamentul European, pornind de la raportul Conferintei ONU de la Paris (2015) unde partile din intreaga lume au convenit limitarea incalzirii globale mult sub 2ￂC peste nivelurile preindustriale. UE s-a angajat ca, pana in 2030, sa-si reduca emisiile cu cel putin 40% fata de nivelurile din 1990, imbunatatind in acelasi timp eficienta energetica cu 27% si crescand procentul energiei din surse regenerabile la 27% din consumului final.
Ca raspuns la propunerea Comisiei privind un cadru de politici privind clima si energia pentru 2030, Parlamentul a dat un semnal puternic, solicitand stabilirea a trei obiective obligatorii (mai ambitioase decat cele adoptate in cele din urma): o reducere cu cel putin 40% a emisiilor nationale de gaze cu efect de sera in raport cu nivelurile din 1990; un procent de 30% din consumul final de energie acoperit din surse de energie regenerabila; si cresterea cu 40% a eficientei energetice.
Citeste mai multe despre europa • ninsoare • ploi • vreme extrema • frig extrem • canicula
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu