Diana Oros
Îi vedem zilnic prin locurile
aglomerate, în pieţe, staţii şi mijloace de transport public și de cele
mai multe ori ne impresionează. Nu se sfiesc să întindă mâna și să joace
rolul victimei, un rol pentru care au toate accesoriile: haine
ponosite, texte lacrimogene și întotdeauna o poveste plină de dramatism.
Sfatul autorităţilor este să nu cedezi, dar nu întotdeauna oamenii pot
trece impasibili pe lângă ei.
Marin şi Elena sunt soţ şi soţie şi
câştigă zilnic în jur de 300 de lei. Bărbatul are 67 de ani, iar femeia
62, însă ambii par să aibă o vârstă mult mai înaintată. El are mâna şi
piciorul, din partea stângă, paralizate şi stă permanent în scaun cu
rotile, iar femeia, care acuză și ea probleme locomotorii, îl însoțește
peste tot. Schema de cerşit a celor doi este simplă. Marin îi roagă pe
trecători să-l ajute cu bani pentru un tratament , pentru că este
paralizat, iar soţia îi împinge scaunul rulant printre maşinile care se
opresc la semafor. De cele mai multe ori, zâmbesc şi fac cu mâna
fiecărui şofer. Mulţi deja îi cunosc, îi salută şi le dau bani. În
general lucrează part-time de luni până duminică, câte 3-4 ore pe zi.
Cercetările polițiștilor locali au
condus la concluzia că în București se câștigă din cerșetorie peste
1.000 de euro pe lună. Autorităţile spun că demască lună de lună câte un
fals cerșetor care, din punct de vedere medical, nu se poate încadra
sub nici o formă în categoria persoanelor cu dizabilități. Aceștia își
truchează starea fizică, pozând constant în persoane fără membre sau cu
alte grave handicapuri. „Cetățenii trebuie să știe că atunci când oferă
bani persoanelor de care li se face milă, nu întrețin doar falșii
cerșetori, ci întrețin și nemunca. Unii dintre cei care imploră mila
publicului sunt apți de muncă și ar putea oricând să câștige niște bani
lucrând”, spune Marius Avram, reprezentant al poliţiei locale sector 2.
Când sunt prinşi, ei îşi plătesc amenda de 200 de lei şi îşi continuă
activitatea ca şi când nimic nu s-a întâmplat.
Potrivit Poliţiei Locale, cele mai bune
locuri pentru cerșit din Capitală sunt în zona Unirii, a Gării de Nord,
în Centrul Vechi şi Universitate, unde fiecare cerșetor poate câștiga în
medie în jur de 500 de lei pe zi. În zilele de sărbătoare, majoritatea
cerșetorilor își mută „locurile de muncă” în preajma lăcașelor de cult.
La Catedrala Patriarhală şi la Cimitirul Bellu se ajunge atunci și la
600 de lei pe zi. Aceasta înseamnă că într-o lună în care sunt și
sărbători, un cerșetor poate să se aleagă chiar și cu 3.000 de euro.
Stăpânii milogilor
În urmă cu câteva zile, doi oameni ai
stăzii din zona Colentina au mers la poliţie şi au reclamat faptul că
sunt ameninţati cu bătaia de un tânăr de 23 de ani şi li se cer 100 de
lei pe zi taxă pentru a fi lăsaţi să cerşească. În baza celor declarate,
poliţia a marcat chimic mai multe bacnote de 100 de lei şi au organizat
un flagrant pentru a-l prinde pe individ. La sfârşitul zilei acesta
şi-a făcut apariţia şi a fost capturat de oamenii legii. Suspectul a
fost dus la secţie unde i s-a întocmit dosar penal, iar în prezent este
cercetat în libertate. El riscă pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5
ani.
În general cei care coordodează reţelele
de cerşetori se folosesc de copii şi bătrâni pentru că sunt mai uşor de
manipulat. De cele mai multe ori ei sunt traficanţi de droguri. Tot ei
le injectează heroină copiilor pentru a-i determina să li se supună –
spun surse din poliția locală. Din păcate, în lipsa unor declaraţii ale
victimelor, aceştia profită de micuţi şi îi exploatează.
Cerșetori de export
Procurorii DIICOT, în colaborare cu
autorităţile franceze, au descoperit recent că şaptezeci de copii ar
face parte dintr-o reţea de români care se ocupa cu furtul şi cerşetoria
la Paris. Minorii erau instruiți acasă, înainte să fie trimişi în
străinătate. Potrivit DIICOT, copiii învăţau să fure din buzunare în
mijloacele de transport în comun şi în magazine în România. Când
părinţii considerau că minorii se descurcă suficient de bine, aceştia
erau trimişi să fure la Paris. Odată ajunşi în taberele de romi din
capitala Franţei, minorii erau îndrumaţi în special spre zonele
aglomerate, prin care trec, zilnic, zeci de mii de turişti. Dimineaţă li
se stabilea cota. Cine nu reuşea să strângă suma nu avea voie să se
întoarcă în tabără. Ancheta vizează 120 de persoane din care mai bine de
jumătate sunt copii cu vârste cuprinse între 10 si 13 ani. Poliţiştii
spun că e deja obicei pentru multe familii de romi să-şi trimită copiii
la furat sau la cerşit. Doar cei sub 14 ani dau loviturile, pentru a nu
putea fi traşi la răspundere.
În Bucureşti activează peste 20.000 de
cerşetori profesionişti, dar şi circa 12.000 care practică această
meserie bănoasă doar ocazional.
Protecția Copilului din Capitală
derulează periodic campanii pentru combaterea cerşetoriei şi a
exploatării muncii copilului. Potrivit autorităţilor, măsurile vizează
combaterea cerşetoriei agresive, a cerşetoriei organizate, precum şi a
cerşetoriei infantile. Se doreşte, de asemenea, ca minorii constrânşi să
cerşească să fie trimiși în centre de plasament, iar abuzatorii să fie
predaţi organelor de cercetare penală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu