Unde greşeşte fundamental Leoreanu când îl ţine în braţe pe Căpraru! / Plumbul zilei

admin / 8 ore ago

Din start fac precizarea că aseară am avut o discuţie telefonică privată cu deputatul Laurenţiu Leoreanu şi, deşi înţeleg că nu ar mai fi aşa de privată cum a cerut demnitarul (nu din vina mea), eu nu voi face nicio referire la subiectele abordate. Iar ce scriu mai jos este ca şi cum discuţia nu ar fi fost…

Da, Leoreanu îl ţine evident în braţe pe Căpraru (deşi mă mănâncă degetele, nu o să fac niciun joc de cuvinte plecând de la substantivul propriu). După celebra scena care a făcut turul României (net, tv) şi care are vizualizări de sute de ori mai mult decât orice altă informaţie în care apare deputatul, teoria cu „las’ că se fâsâie…” e credibilă doar pentru cei care fie nu ştiu cu ce se mănâncă imaginea sau comunicarea ori pentru specialiştii în numărat scame.
În sediul de partid, în seara anunţării rezultatelor unor alegeri, cu camere de luat vederi montate în faţa VIP-urilor şi cu microfoane pe masă, să ai un tovarăs de echipă care să scoată asemenea tâmpenie pe gura „Jurnalistul X trebuie executat. E un măgar şi un porc” nu e un caz care se rezolvă prin nişte scuze cerute mai mult de formă în care mai cauţi şi circumstanţe atenunate pentru emitent. Singura scuză a consilierului Căpraru este că s-a născut în aceste vremuri şi nu prin epoca de piatră când vorbele puteau fi înlocuite cu bolovani. În rest nu are nicio scuză. Omul a spus ce gândeşte. Evident, nu crede nimeni că execuţia ar fi una fizică, cu Kalaşnikovul (suntem convinşi că nu i-a dat nimeni permis de port-armă, pentru că dezechilibrul psihologic este evident). A, Căpraru chiar trebuie aplaudat (nu vă grăbiţi să mă înjuraţi) pentru sinceritate. Omul acesta, în primitivismul lui manifest, chiar e sincer. El chiar crede că un moderator (care nu a făcut nimic altceva decât să ţină microfonul în timp ce un adversar politic exprima o temere, o reclamaţie chiar) e bun de etichetat cu branduri din zoologie. Păi de ce nu i-a tăiat Galan lavaliera invitatului? Sau de ce nu i-a pus bandă adezivă pe gură invitatului trimis de agenturile străine să întrebe cum naiba, lângă oraş, un cort de nunţi face DUM-DUM din dreptul la odihnă a mii de oameni.
Pentru Căpraru, mii de oameni înseamnă statistică, dar cortul lui (al LUI) înseamnă bani. Mulţi bani, săptămână de săptămână. Iar pentru cârcotaşi pe care îi cumpăra la kilogram (păi numai cortul a costat 250.000 euro) probabil că are cuvinte şi mai dure.
La începuturile sale în politica de dreapta (considerăm trecerea prin PSD un fel de stagiu), Leoreanu avea un discurs foarte ferm împotriva practicilor baronilor PSD. De-a lungul timpului, chiar şi anul trecut, Vestea a punctat aceste mesaje, verbul, înţelesul, substratul, ideea de demnitate umană mai presus de orice.
Imaginile văzute pe clipul respectiv dar şi alte câteva (mai vechi, mai noi), mi-au creionat ideea că între discurs şi practică s-a produs ruptura. Sau poate o fi fost de mai demult dar nu am sesizat-o eu. Dar nu momentul e important acum ci realitatea. Căpraru! Care prin tot ce face, prin afaceri, prin atitudini, prin vorbe şi respiraţie este etalonul perfect (hai să fiu elegant) al micului baron needucat. Un veritabil Dinu Păturică de Roman, crescut şi hrănit cu jăratec (puteţi schimba substantivul “jăratec”) sub administraţia Leoreanu.
Poate deputatul Leoreanu nu ştie ce vorbesc romaşcanii (atenţie, nu neapărat PSD-işti sau arondaţi vreunui partid), ba chiar şi unii din echipa sa despre tupeul tot mai în vervă al acestui Căpraru. Despre aroganţa personajului, ba, mai nou, şi despre a celor din jurul acestuia. Iar dacă nu ştie, nu e problemă, îl ajutăm cu o sugestie: poate face rost de nişte imagini din sediul PNL Roman, din aceeaşi seară, cu doamna Căpraru. Nu avem nimic cu doamna omului, dar dacă era într-un sediu de partid, nu mai era în calitate de soaţă ci de activist politic. Nu îi va fi greu deputatului (evident, mult mai citit decât “Consilierul Portofel) să se ducă cu gândul la diverse personaje din literatură. Poate Chiriţa lui Alecsandri, poate vreo Miţă de-a lui Nenea Iancu, poate vreo “diva” din Amintirile sau poveştile lui Creangă…
Dacă Leoreanu nu realizează, poate îl ajutăm cu vreun alt clip (tot din sediul de partid) unde ar trebui să fie succesiune de BIP-uri pentru replici decupate din seria “Sunt o doamnă, ce… pana mea”.
Să ne înţelegem: nu limbajul este musai problema ci atitudinea. Limbajul doar confirmă substanţa. Substanţa de baroneţi crescuţi pe lângă partid (demnitar) cu furtunul bine legat la butoaiele cu bani publici, interese publice, terenuri publice. Dacă Leoreanu crede că a trage de timp în a lua o decizie prin care să apere imaginea PNL Roman şi a oamenilor oneşti (membri sau simpatizanţi) ai organizaţiei este bine şi fair-play, asta e. Înseamnă că îşi asumă şi el să dea un mesaj că legătura personală cu „Consilierul Portofel” este mai puternică decât clama. Că „romaşcanii mei” nu e decât o stintagmă bună în campanie.
Dacă nu realizează acum, probabil îşi va da seama cât de curând că aceşti „romaşcanii mei” merită nu doar cuvinte ci şi respect. Iar un prim semn binevoitor de respect din partea actualului deputat (fost primar) este ca IMEDIAT să rupă legătură dintre PNL Roman şi „Consilierul Portofel” (plus rubedeniile acestuia). IMEDIAT ar fi trebuit să însemne IERI dar să fie măcar AZI! Nu mâine ci azi Căpraru trebuie să zboare din toate funcţiile din PNL Roman, funcţii de la înălţimea cărora îi umileşte şi pe ceilalţi membri de partid dar şi pe locuitorii din Roman.
Nu contează cum o rezolvă: că-l convinge pe Căpraru să-şi dea demisia, că îl demite, e fix problema lui/lor… Dar să o facă.
Al doilea semn obligatoriu de respect pentru romaşcani din partea fostului baci Leoreanu (acum deputat) este să ceară instituţiilor responsabile ca DE ÎNDATĂ acestea să-şi facă datoria în ce priveşte poluarea fonică de la Cortul lui Căpraru care înseamnă atentat mizerabil la liniştea locuitorilor din cartierul Favorit. Sute şi sute de oameni (chiar mii), copii, bătrâni, oameni care abia aşteaptă un week-end ca să se odihnească (după ce muncesc o săptămână pe lefuri de care trag ca de elastic ca să nu moară de foame) îndură nopţi de coşmar pentru ca în buzunarul celui numit „Consilierul Portofel” să se îngroaşe cea de-a doua particulă din binemeritata poreclă.
Primăria şi Poliţia Locală (ambele în subordinea noului primar), Poliţia Naţională, Garda de Mediu, chiar şi Parchetul dacă e cazul trebuie să facă ceea ce spune legea: să le asigure miilor de amărâţi din acea zonă dreptul la linişte. Aaa, instituţiile astea trebuie să vadă şi cum e cu autorizarea unor corturi de evenimente (deci fără izolaţie fonică) la marginea oraşului, în program de noapte iar măsurătorile să fie pe bune, nu cu fente din alea „dă acum muzica mai încet că pornim aparatul”. Dacă se va încerca prostirea opiniei publice, anunţăm de pe acum că Vestea are soluţie de backup si la o asemenea situaţie…
Da, cele două semne de mai sus pe care deputatul Leoreanu trebuie să le dea ţin de ceea ce chiar el invoca în apărarea lui Căpraru, când (frumoasă încercare!) invoca vorba cu paiul şi cu bârna. Înţeleaptă zicere!, dar Leoreanu ar trebui să arate că la rândul său o respectă aşa că ar trebui să cântărească la justa greutate bârna din PNL Roman care deja a devenit brand: Consilierul Portofel şi afacerile sale interesante (ca să nu le spunem, deocamdată, altfel).
E foarte bine că Leoreanu nu-şi uită prieteniile vechi. E chiar dovadă de caracter. Dar una e problema personală şi alta poziţia de lider în interesul comunităţii. Altfel spus, amintirea saunei de altădată nu trebuie să tulbure decizia celui care spune că slujeşte interesul public.
Până la urmă, strict matematic, decizia lui Leoreanu nici nu e dificil de rezumat: el are acum de ales (AZI pentru că nu a fost IERI) între “romaşcanii mei” şi „Căpraru meu”.
Vorba unui clasic: voi ce credeţi că va face?
Daniel VINCA
Nota Bene – Iar pentru irascibilul Petrică Căpraru, avem un sfat: încercaţi, stimate domn, cu calmante. Episoade din acelea în care fugăreaţi prin oraş ca pe moşia proprie pe Stegarul Dac (culmea, cu sprijinul unor instituţii obediente) au cam expirat. Ca să înţelegeţi că, la un moment dat, legea va deveni una si pentru dumneavoastră, vizualizaţi când aveţi timp (ştim, e greu cu atâtea afaceri, contracte cu Primăria, Echipa de Handbal, terasa, cortul, kaiserul si pastrama…) un alt clip: cel cu ex-deputatul Boureanu, care a crezut că toată Poliţia va fi preş când îi vede moaca. Ei bine, s-a găsit un poliţist să nu fie impresionat de mutra respectivă şi care i-a explicat, pe limba şi dinţii lui, ce înseamnă imobilizare.

Distribuie acest articol: