Cererea de noi specialiști este intensă. A. Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, apreciază că până în 2020 România va mai avea nevoie de încă 180.000 de profesioniști IT, pentru a ajunge la o forță de muncă în domeniu de cel puțin 300.000 de persoane (de la 120.000, valoarea curentă) [2].
În România, ca și în Europa, proporția de fete care urmează studii de calculatoare este mai mică decât proporția băieților. În Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, proporția studentelor admise în anul 1 a rămas relativ stabilă în ultimii șase ani – în ciuda unei atractivități tot mai ridicate a domeniului. Aproximativ 25-28% dintre tinerii admiși sunt fete, deci doar puțin peste un sfert. De ce?
Putem încerca un răspuns, sau cel puțin o ipoteză, profitând de un mic experiment natural: olimpiadele școlare. În fiecare an elevii de gimnaziu și de liceu își încearcă forțele la tot felul de discipline – printre care și informatica. Câte fete aleg oare această competiție? Pentru a înțelege mai bine preferințele elevelor și elevilor, am comparat olimpiada de informatică cu cea de matematică.
De ce să comparăm informatica și matematica? Există câteva asemănări și diferențe importante. Ambele discipline sunt stereotipic masculine, băieții fiind adesea văzuți ca având o înclinare mai pronunțată decât fetele. Ambele discipline solicită competențe asemănătoare, cel puțin prin felul în care sunt organizate concursurile școlare: participanții trebuie să rezolve probleme prin modelarea unei situații și aplicarea creativă a unor algoritmi. Trebuie precizat aici că olimpiada de informatică este o olimpiadă de programare. Diferența cea mai importantă constă în faptul că matematica este o disciplină obligatorie ce mobilizează atenția copiilor în toți anii de școală, pe când informatica (mai precis, programarea) nici nu se face, de regulă, în gimnaziu, fiind introdusă timid fie ca opțional, fie abia în clasa a IX-a. Cum ajung atunci copiii de gimnaziu să meargă la olimpiadă? Cei mai mulți sunt elevi ai claselor gimnaziale organizate de liceele de informatică (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și Liceul Teoretic Internațional de Informatică București). Mai sunt apoi elevii care fac informatica opțional, în diferite școli, cei care participă la Centrul de Excelență organizat de Inspectorat și cei care se pregătesc independent.
Date privind participanții la cele două concursuri sunt disponibile pe site-ul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Am calculat procentul de fete din totalul de participanți și din totalul de elevi calificați pentru etapa pe municipiu; puteți vedea rezultatele în tabelele de mai jos.
Olimpiada de Informatică, etapa locală / pe sector, București 2016
| Clasa | Total participanți (număr) | Total calificați (număr) | Fete din total participanți (%) | Fete din total calificați (%) |
| 5 | 90 | 62 | 20% | 18% |
| 6 | 95 | 70 | 29% | 30% |
| 7 | 75 | 61 | 12% | 11% |
| 8 | 48 | 43 | 17% | 16% |
| 9 | 218 | 165 | 21% | 18% |
| 10 | 227 | 79 | 14% | 16% |
| 11 | 149 | 71 | 11% | 11% |
| 12 | 46 | 27 | 9% | 11% |
| Clasa | Total participanți (număr) | Total calificați (număr) | Fete din total participanți (%) | Fete din total calificați (%) |
| 5 | 1074 | 229 | 46% | 38% |
| 6 | 710 | 171 | 44% | 38% |
| 7 | 523 | 100 | 46% | 31% |
| 8 | 485 | 78 | 48% | 44% |
| 9* | 182 | 73 | 37% | 38% |
| 10* | 139 | 83 | 32% | 29% |
| 11* | 76 | 34 | 33% | 35% |
| 12* | 47 | 21 | 32% | 19% |
Ce observăm? Remarcăm o diferență mare între proporția fetelor participante la olimpiada de matematică și proporția fetelor participante la informatică. Practic, aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu ce participă la etapa locală pentru matematică sunt fete, pe tot parcursul gimnaziului. Proporția scade la aproximativ o treime pe parcursul liceului. La informatică, fetele sunt abia o cincime în clasele 5-9, și ajung o zecime în clasele 11-12.
După ce am numărat, rămâne să ne batem capul cu găsirea unei explicații. Dacă pornim de la faptul că ambele competiții solicită competențe similare, dar diferă esențial în privința prezenței în școală, este posibil că această diferență să joace un rol. Copiii au la școală șansa să se îndrăgostească de matematică, să fie inspirați și încurajați de profesori. Dimpotrivă, copiii ajung la olimpiada de informatică pentru gimnaziu doar dacă familia se agită în acest sens, mobilizându-i să dea examen de admitere pentru intrarea în liceele de informatică sau căutându-le meditatori. Este însă plauzibil ca părinții să detecteze o înclinație spre informatică mai des în cazul băieților decât al fetelor – din mai multe rațiuni. In primul rând, mediul cultural care ne înconjoară și ne stimulează sensibilitatea, de la manualele școlare la reclame și filme Hollywood, este plin de imagini de băieți și bărbați experți în tehnologie, față de fete și femei care se pricep mai ales să fie frumoase, să devină mame și să aibă grijă de copii (vezi și studiul Alice în Țara Manualelor [4] privind reprezentările fetelor și băieților în relație cu tehnologia). În al doilea rând, există o competiție pentru resurse între înclinațiile copiilor – iar fetele sunt considerate adesea ca având o astfel de dispoziție specială spre arte, limba română sau limbi străine. Este destul de greu să mergi și la olimpiada de română, și la concursuri de arte, și la olimpiada de informatică. Înclinația pe care familia o va declara câștigătoare va diferi, foarte probabil, de la o fată la un băiat, chiar dacă ar avea șanse similare de succes la informatică.
Putem înainta ipoteza că, dacă fetele și băieții ar învăța programarea la școală încă din gimnaziu, ar avea șansa să vadă că se pricep, că e o provocare tentantă – și astfel și părinții ar avea ocazia să-și redefinească perspectiva asupra talentelor copiilor lor. Desigur, ar ajuta foarte mult și ca informatica să fie predată cu un curriculum captivant și accesibil, nu neapărat axat pe rezolvarea de probleme abstracte fără legătură cu viața de zi cu zi – dar aici este vorba despre o problemă generală a școlii românești.
Până atunci, părinții care sunt dornici să testeze preferințele copiilor și în zone mai puțin explorate au la îndemână cel puțin două tipuri de experiențe:
- Putem încerca pe cont propriu limbajul vizual Scratch, dezvoltat la MIT – prin care copiii pot construi proiecte amuzante și chiar jocuri începând de la 5-6 ani; există și un manual plăcut în limba română, care acoperă atât Scratch cât și Python – anume Cursul de programare pentru copii, de Carol Vorderman;
- Altminteri, există cursuri de informatică speciale pentru copii, precum Digital Kids București, Digital Kids Cluj sau Coder Dojo.
Uneori poate ni se pare că toți copiii se pricep de minune la calculatoare și telefoane mobile și că vor fi, inevitabil, experți într-ale societății și economiei digitale. Nu este adevărat: nu este nimic inevitabil în abilitatea de a naviga și a controla multiplele straturi și zone ale mediului digital. Programarea devine o nouă alfabetizare – cine știe să programeze, chiar și la un nivel mediu, va putea stăpâni mult mai bine mediile de creație și expresie ale secolului. Este păcat ca fetele să fie lăsate în urmă încă din copilărie, doar pentru că pare, în înțelepciunea noastră familială de zi cu zi, că băieții sunt mai înclinați. Nu doar fetele pierd – ci și noi cu toții, pentru care nu găsim încă suficienți profesioniști și profesioniste care să dezvolte mediul digital. România stă bine la conectivitate broadband, dar este ultima în UE în ceea ce privește abilitatea companiilor de a adopta și integra tehnologia digitală [3].
Până când fetele și băieții vor avea șansa să-și descopere plăcerea de a programa la școală (deși sună paradoxal, vedem că așa ceva se întâmplă totuși la matematică) – ne rămâne să evităm atribuirile stereotipice ale înclinațiilor și să le testăm prin forțe proprii interesele și abilitățile digitale. Dacă programarea ar fi un Bau Bau școlar, l-am putea transforma în balaur simpatic. Deocamdată este doar absentă.
- articol scris de Cosima Rughiniș și Laura Scarlat
1. Barza, V. In Romania sunt 75.000 de angajati in sectorul IT. Numarul de companii este de 14.000 – studiu. StartupCafe, 2015. http://www.startupcafe.ro/stiri-hitech-20625542-romania-sunt-75-000-angajati-sectorul-numarul-companii-este-14-000-studiu.htm.
2. Business Review. By 2020, the Romanian IT industry will need 300,000 specialists. 2014. http://business-review.eu/featured/by-2020-the-romanian-it-industry-will-need-300000-specialists-73138.
3. European Commission. Digital Economy and Society Index. Country Profile – Romania. 2016. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania.
4. Rughiniș, C., Grunberg, L., Popescu, R., et al. Alice in Tara Manualelor. 2015. http://researchmaster.ro/alice/.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu