miercuri, 15 martie 2017

INTERVIU Președintele SANITAS București: Peste 14.000 de medici și 28.000 de asistenți medicali au plecat din România în perioada 2009-2015

INTERVIU Președintele SANITAS București: Peste 14.000 de medici și 28.000 de asistenți medicali au plecat din România în perioada 2009-2015




Peste 14.000 de medici și 28.000 de asistenți medicali au plecat din România în perioada 2009-2015, mulți dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii, a declarat Viorel Hușanu, președintele SANITAS București, într-un interviu acordat AGERPRES.
În România sunt la ora actuală în jur de 14.000 de medici, deci câți mai lucrează în sistemul nostru de sănătate, cam tot atâția sunt probabil și peste hotare, spune liderul sindical. Totuși, în ultimii doi ani exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce medicii au început să fie mulțumiți de ceea ce le oferă România. Aceasta deoarece, începând cu anul 2015, s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate, dar și pentru că nu au mai găsit locuri de muncă atractive în afara țării, a arătat Hușanu.
În opinia sa, politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale și până la șefi de secție sau asistenții șefi, urmată de subfinanțarea sectorului reprezintă în continuare principalele probleme ale sistemului sanitar din România.
Șeful SANITAS București a mai vorbit în interviu despre avantajele viitoarei Legi a salarizării unitare pentru sistemul medical, despre discrepanțele din sector pe partea de sporuri, de echivalarea studiilor pentru asistenții medicali din România, de noul departament de medici ce urmează să fie lansat în luna martie în cadrul federației, dar și despre programele de pregătire oferite membrilor SANITAS.
Hușanu susține că "plicul" nu va dispărea din spitalele din România, însă este optimist că personalul medical se va dezobișnui de această practică, odată cu creșterea veniturilor, adăugând că "trebuie să lucrăm și la pacienți și la gândirea românului de a nu mai da....șpagă".
AGERPRES: Autoritățile au anunțat că vom avea o nouă Lege a salarizării unitare în acest an. Ce schimbări va aduce această nouă lege a salarizării pentru sistemul sanitar din România?
Viorel Hușanu: Am avut deja o întâlnire cu doamna ministru (Olguța Vasilescu, ministrul Muncii n.r.) și cu reprezentanții celorlalte sindicate și se pare că în a doua parte a anului 2017 se va concretiza. Dacă legea, așa cum ni s-a promis, este pe structura legii promovate de Rovana Plumb (fost ministru al Muncii n.r.) este o lege discutată și agreată de toate sindicatele. Discutând ulterior întâlnirii cu doamna Olguța Vasilescu și cu cei din sănătate, ni s-a garantat că această lege va aduce venituri substanțiale atât medicilor cât și asistenților medicali, de fapt întregului sistem medical. 
AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește creșterea salariului minim în sectorul bugetar la 1.750 de lei de la 1 iulie și care considerați că vor fi efectele în sistemul sanitar?
Viorel Hușanu: Așa cum am spus înainte, prin efectul legii, dacă ea va fi implementată anul acesta, sistemul de salarizare din sănătate și asistenta socială va fi ok pentru anul 2017. Plecând de la salariul minim, de 1.450 de lei acum, sau 1.750 de lei cât este propunerea, noi suntem avantajați. Noi, sistemul sanitar sau bugetarii din ansamblul sistemului, dar am văzut că sunt colegi de la alte sindicate care se opun, pentru că sectorul privat ar putea să fie afectat de această majorare a salariului minim la 1.750 de lei. Nu înțeleg de ce, pentru că ei, cei din privat, își pot negocia salariul oricând, nu îi oprește nicio lege să își negocieze lunar salariul, pe când pe noi, în sistemul bugetar, acel salariu minim ne-ar ajuta, pentru că se stabilește anual sau dacă ținem cont de istoric, odată la câțiva ani. 
AGERPRES: Care sunt în momentul de față principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România și care ar fi soluțiile în opinia dumneavoastră, pe termen scurt, mediu și lung? 
Viorel Hușanu: Până în anul 2015 au fost probleme multiple, legate de salarizare, dar acum aș vrea să încep cu principala problemă: politizarea excesivă a sistemului. S-a ajuns ca și șeful de secție sau asistentul-șef să fie numiți pe criterii politice și cum se schimbă Guvernul, ministrul, structura politică în România, așa sunt schimbați și ei, dar așa au fost schimbați și în trecut. Din 2015 s-au mai stabilizat atât sistemul de salarizare, cât și schimbările astea politice. Sunt manageri care sunt de 3-4 ani de zile și sper să rămână în continuare cei care au dovedit că sunt performanți. Aceasta ar fi principala problemă a sistemului, respectiv politizarea excesivă. Apoi subfinanțarea. Noi am solicitat, cei de la sindicate, ca bugetul sănătății să fie undeva la 6% din PIB, ceea ce ar fi mulțumitor. În momentul de față este undeva la 4,6% din PIB, anul trecut a fost la 4,3% din PIB, undeva la 7 miliarde de euro, deci dacă s-ar mai suplimenta puțin s-ar rezolva și această problemă. În trecut, o altă problemă a fost blocarea posturilor, dar și aici s-au mai schimbat lucrurile începând cu anul 2015. În anul 2009, Guvernul Boc, pe atunci, a blocat angajările în sistemul de sănătate și asistență socială. Acest blocaj, plus blocarea salariilor la nivelul anului 2009, a dus la exodul medicilor și asistenților medicali.
În prezent, în sistemul de sănătate există 231.000 de salariați, din care avem 14.000 de medici și, ca să faceți o comparație, tot 14.000 de medici au plecat în perioada 2009 — 2015 din România. Deci, câți medici mai sunt în prezent în sistemul de sănătate, tot atâția mai sunt probabil și peste hotare. Cel mai grav este că au ajuns să profeseze în alte meserii. Sunt medici care poate acum sunt ospătari, îngrijitori, poate sunt în alte domenii, iar statul roman cheltuie o avere ca să pregătească un medic. Pe cei mai buni, cei din afară îi fură și îi folosesc foarte bine în sistemul lor de sănătate, dar cei mediocri sau care nu și-au găsit locul de muncă în afară lucrează în alte domenii. Din 2015 am constatat însă că acest exod a început să se întrerupă. Foarte puțini medici și asistenți medicali au mai plecat din 2015 și până astăzi.

AGERPRES: Care considerați că ar fi principalul motiv ce a determinat oprirea acestui exod al medicilor peste hotare?  
Viorel Hușanu: Nu știu care este motivul principal. Probabil că nici acolo nu mai sunt locuri de muncă atractive, poate sunt mulțumiți de ceea ce le oferă în prezent România, pentru că din anul 2015 — spun anul de referință 2015 deoarece atunci s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate — și dacă vă amintiți, atunci, rezidenții au primit o bursă. Cred că valoarea salariului minim pe economie. Era referință la salariul minim din 2009. Dacă vă amintiți, de la 1 ianuarie 2015 s-a majorat, nesemnificativ, dar a fost un prim pas, cu 100 de lei venitul fiecărui salariat din sănătate și asistență socială.
Tot din anul 2015 s-au reîntregit salariile, adică s-au recuperat cei 25% tăiați de Guvernul Boc. Tot din 2015, în octombrie, Guvernul Ponta, dar a fost meritul ministrului Bănicioiu (ministrul Sănătății n.r.), la presiunea SANITAS, s-au mai acordat încă 25% în sănătate și încă 37% în asistență socială, iar în 2016 am reușit, după șapte ani, să aducem și sporurile la nivelul anului 2016. Practic, dacă ne raportăm la anul 2009, în perioada 2015 — 2017 s-au dublat salariile în sănătate și în asistență socială și cred că este un motiv pentru personalul medical de a nu mai pleca din țară. 
AGERPRES: Din datele pe care le dețineți, câți medici au plecat să muncească în afara țării anul trecut?
Viorel Hușanu: Nu am o cifră exactă pentru 2016 referitoare la numărul medicilor care au plecat, dar pot să vă spun că foarte mulți și-au depus actele în vederea plecării în anul 2015 și tot foarte mulți au mai renunțat să mai plece, din moment ce acest pachetul salarial a devenit atractiv, din moment ce pe piața europeană nu mai există nici veniturile atât de mari, cât existau în perioada 2009-2010, și nici oferte atât de vaste de locuri de muncă în domeniul asistenței sociale. Fiind mulțumiți de ceea ce au găsit în momentul de față în România au evitat să meargă să muncească în alte domenii. Eu cred că în 2016 au plecat foarte puțini, nu am cifra exactă, dar vă repet cifra exactă pentru perioada 2009-2015: 14.000 de medici plecați și 28.000 de asistenți medicali.
AGERPRES: Câți medici și asistenți mai sunt în România la ora actuală și care ar fi necesarul raportat la populația țării? 
Viorel Hușanu: În prezent, în sistemul de sănătate sunt 231.000 de salariați, din care sunt 23.000, deci aproximativ 10% personal TESA și 14.000 de medici în sistemul public de stat. Nu știu în privat câți medici sunt. E greu să faci o statistică deoarece sunt aceiași medici care lucrează la stat și foarte puțini angajați din structura proprie a privatului. Deci 14.000 de medici care lucrează în sistemul public și aproape 200.000 de asistenți și alt personal de specialitate. Și aici mă refer la biologi, biochimiști, farmaciști, registratori, infirmiere, brancardieri. Deci cam aceasta este cifra — 231.000 — după structura pe care v-am expus-o.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre eliminarea discrepanțelor pe partea de sporuri acordate medicilor și asistenților? Dar despre situația legată de gărzile medicilor?
Viorel Hușanu: Prin ordonanța 43/2016 s-a dat posibilitatea medicilor să își încheie un al doilea contract individual de muncă, aferent perioadei de gărzi. A fost un lucru pozitiv, apreciat, a dus la creșterea veniturilor pentru toți medicii care efectuează program de gardă, dar nu a fost de ajuns. Marea majorare a veniturilor s-a produs prin ordonanța 20/2016, aprobată prin Legea 250/2016 și prin aplicarea sporurilor la salariul actual, de la salariul din 2009. Aici vă dau un exemplu concret, să vedeți discrepanță, cazul unei infirmiere pentru că acolo se poate vedea cel mai bine. O infirmieră, pentru timpul efectuat în cursul nopții, primea un spor de 15%, raportat la salariul din 2009, care 15% raportat la un venit de 670 de lei reprezenta practic 100 de lei, pentru oricâte ore de noapte ar avea. Nu era atractiv, evita să facă nopți, se crease o stare de nemulțumire. Acum, aplicându-l la salariul actual și crescând și salariul, probabil o infirmieră poate să câștige pentru timpul efectuat noaptea undeva la 300 — 400 de lei.
AGERPRES: Au fost incluse toate categoriile profesionale în ordonanța care a majorat salariile din sănătate?
Viorel Hușanu: V-aș relata o situație, care este de actualitate și pe care încercăm să o rezolvăm pentru că oamenii în prezent asta așteaptă de la noi, de la sindicatul SANITAS. Cu toate că v-am relatat că în anii 2015 și 2016 s-a încercat printr-o serie de acte normative îndreptarea unor situații discriminatorii din trecut, în prezent sunt câteva scăpări. Probabil, cineva care a redactat nu a fost atent sau s-a grăbit și a omis câteva categorii profesionale, dar noi încercăm să le rezolvăm și vă dau un exemplu concret. Ordonanța 20/2016, care se voia să repare inechitățile existente în sistemul de sănătate, a omis personalul TESA și au fost creșteri de venituri pentru personalul medical, dar TESA a rămas pe dinafară. Nu este normal ca un jurist, ca un economist să fie plătit cu 1.000 și un pic de lei, maximum 2.000 de lei, iar prin pixul economistului să treacă miliarde de lei. Atunci am cerut repararea acestor inechități, amendamentul la Ordonanța 20, care s-a transpus în Legea 250/2016.

După apariția în Monitorul Oficial am concluzionat că 90% dintre inechități au fost rezolvate, dar mai sunt foarte puține, iar aici mă refer concret la preot, care este salariatul spitalului, dar a fost omis de această lege și nimeni nu știe cum să îl plătească. L-au lăsat cu salariul cât avea, pentru că nu există în lege. Garderobierul la fel, asistentul medical debutant are salariul mai mare la angajare decât va avea peste 6 luni de zile, când nu va mai fi debutant. Este o eroare materială, dar fiind publicată în Monitorul Oficial se aplică ca atare.
Personalul TESA, la fel, este interpretativ dacă beneficiază sau nu de aceste majorări. Sunt două spitale din România care nu au acordat salarizarea conform Legii 250 personalului TESA, în schimb restul spitalelor au aplicat. Unul este spitalul Floreasca, iar unul cred că este din Buzău. Noi acum încercăm să reparăm și aceste inechități. Nu cred că va avea vreun impact bugetar, pentru că acesta a fost calculat atunci când s-a dat legea. Toate aceste situații cred că au apărut doar din greșeli de redactare. Noi, de la începutul anului încercăm să reparăm aceste scăpări și suntem pe calea de a o face, doar că nu știm exact unde se împotmolește situația. Am făcut toate demersurile, atât la Senat cât și la Camera Deputaților și avem promisiunea celor care au majoritatea în Parlament că ne vor ajuta, dar din păcate lumea nu prea mai are răbdare.
La Floreasca s-a încercat o grevă spontană. Cu greu i-am convins pe cei de la TESA să reia activitatea, cu promisiunea că vom rezolva aceste interpretări, că nu sunt scăpări, ci interpretări. Nu sunt scăpări pentru că majoritatea spitalelor au acordat, doar două spitale au interpretat altfel. La fel, avem câteva decizii din asistență socială, care, după ce în luna decembrie au acordat creșteri salariale, în ianuarie, tot pentru că este interpretativă legea, le-au luat acele drepturi și așteaptă clarificări. În momentul de față facem toate demersurile, am fost săptămâna trecută, am fost săptămâna aceasta, vom fi și săptămâna viitoare în Comisiile din Parlament pentru a adopta alte amendamente, probabil la ordonanța 43/2016 sau 2/2017, care să repare această eroare a Legii 250.
AGERPRES: Ce părere aveți despre propunerea de acordarea unui spor de 50% din motive de stres pentru funcționarii publici? S-ar aplica și în sistemul de sănătate?
Viorel Hușanu: În sănătate avem foarte puțini funcționari publici, doar în DSP și mai exista funcționari publici în cadrul Ministerului și în cadrul asistenței sociale. Ca sindicalist, eu susțin clar acordarea sporului la nivel maxim, salarii cât mai motivante, iar orice spor nou este binevenit. Ca sindicalist nu o să mă opun niciodată acordării unui spor, din contră.
 
AGERPRES: Un subiect de actualitate este și așa-zisa echivalare a studiilor pentru asistenții medicali din România. Ce ne puteți spune despre acest lucru?
Viorel Hușanu: Toată lumea vorbește despre echivalare, dar nu cred că este posibilă echivalarea așa cum se gândesc asistenții medicali să o facă. Noi, sindicatul SANITAS, încercăm să modificăm un articol din legea 1 a învățământului, care să permită transferul de credite de la învățământul postliceal la învățământul superior, iar acesta să dea posibilitatea universităților, în viitor, să decidă dacă vor uniformiza, dacă vor echivala materiile făcute în postliceală cu cele de la facultate, pentru că, în prezent, lucrează ca asistenți și cei cu studii superioare și cei cu studii postliceale, numai că salarizarea e diferită. Și este o diferență foarte mare. Nu e normal să faci aceleași studii, să știi să faci aceeași profesie și să ai diferența la salariu de cel puțin 700 de lei, iar prin aplicarea sporurilor, acolo unde există sporuri mari, diferența se mărește. O preocupare a noastră este îndreptarea sau corectarea acestei legislații care să permită asistenților medicali să uniformizeze, să echivaleze, să poată completa studiile de la postliceală cu cele de învățământ superior.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre departamentul de medici ce urmează să fie lansat de către SANITAS? 
Viorel Hușanu: După 27 de ani de sindicat, am concluzionat că trebuie să avem în SANITAS toate categoriile profesionale, pentru că la orice negociere nu pot să mă duc eu, eu fiind asistent medical sau colegul meu, care poate este medic sau economist. Nu poți să mergi la o negociere să vorbești în numele altei categorii profesionale, iar atunci încercam să cooptăm în structura de conducere a SANITAS toate categoriile profesionale, iar reprezentanții acestor categorii să meargă la negocieri, alături de noi, atunci când se discută probleme punctuale. Adică medicul se duce când se schimbă legislația sau tot ce ține de domeniul medicului, farmacistul la fel, atunci când sunt probleme specifice din farmacie, asistentul medical la fel, adică să încercăm să cooptăm toate structurile ca să se poată participa la negocieri alături de conducerea SANITAS. Acest departament speram că îl vom lansa undeva în cursul acestei luni, estimez în jurul datei de 20-21 martie, iar decizia o va lua Consiliul Național.
AGERPRES: Ce programe de pregătire are în prezent SANITAS București pentru membri săi, dar la nivel național? 
Viorel Hușanu: Aș vrea să vorbesc doar în numele SANITAS București pe acest subiect. Noi, de-a lungul timpului am încercat să facem cursuri de pregătire profesională pentru toate categoriile. Am organizat cursuri pentru medici, pentru asistenți, cursuri pentru infirmiere, dar și cursuri pentru personalul auxiliar sau personalul TESA. În momentul de față am dat posibilitatea fiecărui lider de unitate să își organizeze un program propriu de pregătire profesională, pe care noi să îl suportăm financiar, suportăm toate costurile, însă ei decid ce cursuri au nevoie la nivelul spitalului.
Le-am recomandat și avem lectori pregătiți pentru management sindical, pentru acordarea de prim-ajutor, cursuri de limbi străine, cursuri de management la modul general, nu neapărat spitalicesc. Încercăm acum să facem cursuri cu un profesor universitar pentru cei care reprezintă imaginea spitalului, pentru că am văzut că de multe ori nu știu să comunice și informația ajunge eronat în presă. Atunci chiar am propus, la nivelul Bucureștiului, doamnei primar și am semnat un acord în acest sens, să facem cursuri pentru toți cei care se ocupă de imaginea spitalului. 
AGERPRES: Ce exemple considerați că am putea urma din alte țări europene, care s-ar și plia pe specificul României, în vederea dezvoltării sistemului sanitar autohton?
Viorel Hușanu: Eu cred că în primul rând ar trebui depolitizat sistemul. Cred că la nivel de ministru și secretar de stat ar trebui să se oprească rolul politicului. Managerul de spital ar trebui să fie numit interimar și să fie competent pentru ceea ce își propune să facă. Șeful de secție, de asemenea, să fie ales din profesioniștii sistemului și politicul să se oprească undeva la nivelul ministerului. Finanțarea, dacă ar fi corectă, mă refer la spital, ar fi mulțumitoare pentru că în momentul de față, probabil că știți, finanțarea se face pe DRG (Diagnosis Related Groups — DRG — sistem de clasificare în grupe de diagnostice n.r.). Normele sunt stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Sunt discrepanțe între anumite spitale și clar sunt spitale mai bine plătite sau spitale mai prost plătite. Există în prezent un tarif pe caz rezolvat, care diferă de la un spital la altul. Nu cred că este normal, există un ICM (indice de complexitate al cazului), care la fel, ar trebui umblat la el.

Există în momentul de față, teoretic, o negociere între unitatea sanitară și Casa de Asigurări de Sănătate, dar acea negociere, practic, nu există, fiind impusă o anumită sumă în contract. Cu toate că este impusă o anumită sumă din acel contract, nu mi se pare corect ca tu, dacă ți-ai asumat să tratezi un număr de pacienți pe an, tu spital, iar apoi l-ai depășit, să nu fii finanțat, dar invers se poate, adică dacă te-ai angajat la un număr de pacienți și nu ai făcut acel număr, banii îți sunt tăiați. Deci, lasă libertatea managerului de a angaja personalul de care are nevoie, lasă libertatea managerului să gestioneze fondurile așa cum vrea el, că de aceea este manager, lasă posibilitatea spitalului să negocieze un contract corect cu CNAS, lasă libertatea sau posibilitatea spitalului ca, în cazul în care a realizat mai mulți pacienți decât a contractat, să îi plătești acele servicii, pentru că altfel ar trebui să intre pe datorii. Deci o libertate mai mare în a administra spitalul ar rezolva situația.
AGERPRES: Cum și când credeți că se va elimina "plicul" din spitalele din România? 
Viorel Hușanu: E greu. În 27 de ani nu am găsit soluții, dar pot bănui că în cazul în care personalul va fi motivat suficient — nu va dispărea această stare de fapt — dar probabil că se va rări, se vor rări cazurile în care medicii, asistenții, personalul medical în general, vor accepta venituri necuvenite. În același timp vreau să vă spun că pacienții — nu că au o vină, vreau să îmi găsesc bine cuvintele — dar pacienții au împământenit acest sistem.
Haideți să vă dau un exemplu concret, ca să vă dați seama de ceea ce vreau să spun. Mi-am operat mama într-un spital de stat, am dus-o la cel mai bun medic, un medic renumit, iar acel medic, a doua zi, foarte repede a și operat-o. La începutul operației, că așa s-a împământenit, mama mea a încercat să îi acorde "ceva". Bineînțeles că medicul a refuzat. A plâns înainte să intre în operație și s-a gândit că probabil are ceva grav, ori că nu mai se trezește din anestezie, din cauza faptului că medicul nu a vrut să ia acel plic. I-am spus că nu este cazul, că acel medic niciodată nu a cerut și nu cred că va accepta de la vreun pacient, în starea ei, dar ea a avut o dezamăgire și a intrat cu emoții în operație. Văzând că nici după operație, chiar dacă a trecut cu bine de ea, nu a reușit să îi dea medicului ceea ce voia să îi dea, și în perioada post-operatorie a stat cu aceeași teamă: că are ceva grav și că nu se va face bine.
De aceea vreau să vă spun că personalul medical, ușor, ușor, prin creșterea veniturilor, se va dezobișnui de această practică, dar trebuie să lucrăm și la pacienți și la gândirea românului de a nu mai da....șpagă. Încet, încet, sper să reușim.
AGERPRES/(AS — autor: Cătălin Trandafir, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu