Ţara moartă. Al cincilea lungmetraj, primul documentar al lui Radu Jude. Proiectat în versiune work-in-progress în a două zi de One World Romania 2017.
Costică Acsinte. Fotograf profesionist în perioada interbelică, patronul unui studio de profil amplasat în Slobozia. 8.000 de fotografii găsite în Muzeul Judeţean Ialomiţa. Câteva sute dintre ele apar în documentarul lui Jude.
Înregistrări din Arhivă Naţională de Filme. Vocile lui Carol al II-lea, Horia Sima, Ion Antonescu şi ale câtorva crainici din perioada 1938 - 1947.
Emil Dorian - Jurnal 1937 - 1944 în vremuri de prigoană. "O carte pe care am descoperit-o întâmplător într-un anticariat", după cum a mărturisit Jude la discuţia de după proiecţie. Notaţiile doctorului şi scriitorului evreu, trăitor în Bucureştiul celui de-al doilea război mondial, sunt citite de regizor şi intercalate cu citatele audio decupate din Arhivă.
Andrei Ujică a construit Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu exclusiv din imagini video de epocă, fără voice-over, fără intertitluri. Radu Jude face Ţara moartă exclusiv din imagini nemişcate, cu voice-over, cu intertitluri.
89 de minute de fotografii şi voci. 89 de minute de naraţiune, de gândire, de tăcere. Imaginaţia fiecărui spectator punând imaginile în mişcare. În cel mai experimental dintre filmele sale, Jude reuşeşte să transmită cea mai mare cantitate de emoţie.
Chipuri anonime, surprinse în ipostaze comune (la crâşmă, la tăiatul porcului, pe stradă, la plajă), la ocazii festive (nunţi, botezuri, Crăciun, Paşte), în momente de cumpănă (înmormântări, plecare pe front). Oameni normali trăind, în bună măsură, vieţi normale.
Voci faimoase, voci publice narând istoria sinistră a unor vremuri pe care ne-am obişnuit să le vedem prin grila propusă de manuale vetuste de istorie ori de legende urbane profund viciate.
Memoria aşază rândurile din Jurnalul doctorului Dorian în siajul rândurilor din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Revin parte din senzaţiile trăite la Odessa al lui Florin Iepan. Bântuie amintirea plăcuţelor amplasate în multiple locuri din Iaşi, evocând pogromul din 1941.
Istoriile de atunci, mentalităţile de azi. Ar fi cu putinţă repetarea grozăviilor?
Costică Acsinte. Fotograf profesionist în perioada interbelică, patronul unui studio de profil amplasat în Slobozia. 8.000 de fotografii găsite în Muzeul Judeţean Ialomiţa. Câteva sute dintre ele apar în documentarul lui Jude.
Înregistrări din Arhivă Naţională de Filme. Vocile lui Carol al II-lea, Horia Sima, Ion Antonescu şi ale câtorva crainici din perioada 1938 - 1947.
Emil Dorian - Jurnal 1937 - 1944 în vremuri de prigoană. "O carte pe care am descoperit-o întâmplător într-un anticariat", după cum a mărturisit Jude la discuţia de după proiecţie. Notaţiile doctorului şi scriitorului evreu, trăitor în Bucureştiul celui de-al doilea război mondial, sunt citite de regizor şi intercalate cu citatele audio decupate din Arhivă.
Andrei Ujică a construit Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu exclusiv din imagini video de epocă, fără voice-over, fără intertitluri. Radu Jude face Ţara moartă exclusiv din imagini nemişcate, cu voice-over, cu intertitluri.
89 de minute de fotografii şi voci. 89 de minute de naraţiune, de gândire, de tăcere. Imaginaţia fiecărui spectator punând imaginile în mişcare. În cel mai experimental dintre filmele sale, Jude reuşeşte să transmită cea mai mare cantitate de emoţie.
Chipuri anonime, surprinse în ipostaze comune (la crâşmă, la tăiatul porcului, pe stradă, la plajă), la ocazii festive (nunţi, botezuri, Crăciun, Paşte), în momente de cumpănă (înmormântări, plecare pe front). Oameni normali trăind, în bună măsură, vieţi normale.
Voci faimoase, voci publice narând istoria sinistră a unor vremuri pe care ne-am obişnuit să le vedem prin grila propusă de manuale vetuste de istorie ori de legende urbane profund viciate.
Memoria aşază rândurile din Jurnalul doctorului Dorian în siajul rândurilor din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Revin parte din senzaţiile trăite la Odessa al lui Florin Iepan. Bântuie amintirea plăcuţelor amplasate în multiple locuri din Iaşi, evocând pogromul din 1941.
Istoriile de atunci, mentalităţile de azi. Ar fi cu putinţă repetarea grozăviilor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu