Motto:
“Imi poti spune incotro sa o apuc?” intreba Alice.
“Asta depinde in mare masura de unde vrei sa ajungi” raspunde pisica.
“Nu prea stiu unde vreau sa ajung” spuse fata.
“Atunci nu conteaza in ce directie o apuci” raspunse pisica.Daca nu stii incotro mergi, orice drum te va duce
intr-acolo.”
Alice in Tara Minunilor, Lewis Carol
1. Ce e o strategie sectoriala, totusi? Definitia unei strategii e probabil cunoscuta, insa merita reluata, avand in vedere ca statul roman a reusit din 2005 pana azi sa dea de toti peretii cu vreo 30-40- de strategii din domenii diverse, de la aparare la educatie, iar efectele se vad zi de zi, ca sa nu spun ca de multe ori le culegem din bucatile sparte pe jos. Conform DEX 2009 (sper ca a fost consultat de fiecare dintre cei 300 de contributori la documentul de mai jos), notiunea de strategie economica se refera la “stabilirea obiectivelor si planificarea cursului actiunilor de urmat, atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic”. Cu alte cuvinte, celebrul “context” (exemplu pag. 28,63) national sau international, nu face parte in mod normal dintr-o strategie inchegata, decat in masura in care apare ca background la un anume curs al actiunii propus. Nici elementele de diagnoza (pag. 105-114 si 123) nu apar, decat strict ca explicatie pentru solutia propusa si asumata, in general ca prima propozitie in document. Nici elemente referitoare la calitatea actului administrativ, de exemplu citesc de la pagina 137, va reamintesc a strategiei energetice nu a strategiei administrative sau anti-cotuptie: “ Dincolo de actualele prevederi legale de transparenta – privind publicarea declaratiilor de avere si de interese….sunt necesare si alte mecanisme de promovarea a integritatii ….”, apoi se ajunge in balarii la “notand angajamentele Romaniei in domeniul agendei digitale, este necesar un inalt nivel de transparenta in sectorul energetic” (dispecerul national va lucra cu ANI si cu justitia cand va ordona nivelul barajelor) . Deci va dati seama – urmasii celor care au jefuit Hidroelectrica, au bagat in insolventa Complexul Energetic Oltenia si au pus pe butuci Societatea Nationala a Lignitului Oltenia vor avea de a face cu zmeii de la digital Romania, e-guvernare si vor fi verificati la declaratia de avere de ANI sa se constate cat s-au imbogatit. Astfel de pasaje referitoare la pere, intr-o strategie despre mere, ajung usor in “grupurile de lucru”, fiecare binevoitor vrea sa isi strecoare o fraza astfel incat finalul pus cap la cap nu e recunoscut de nimeni, pentru ca e facut din bucati. Vorba unei vechi butade, camila este un cal desenat de un comitet.
Reluand ideea, daca Ministerul Energiei isi propune sa construiasca Strategia Energetica a Romaniei, cum este cea data publicitatii ieri, conform definitiei de mai sus are trei lucruri de facut, pe langa mese rotunde cu… ati ghicit, consultarea celor 300 de specialisti (300 de specialisti sunt pe Facebook-ul ministrului, in pagina 18 paragraful 2 din document si in anuntul de presa sunt doar 250). Strategia are de stabilit in primul rand niste obiective clare, de tipul independentei energetice pana la data x sau al unui mix optim de energie din punct de vedere al mediului sau al unui cost al energiei cat mai redus pentru populatie. Obiectivul (de preferat) sau putinele obiective (care speram ca nu se bat cap in cap) sunt eminamente politice si strategice si nu punem carul inaintea boilor – nu pot veni niciodata de la participanti, prin distilarea gandului colectiv, trebuie anuntate si asumate de un ministru responsabil inainte de inceperea procesului. Altfel, este precum motto-ul cu Alice in Tara Minunilor, nu avem un punct final in minte definit clar si atunci nu stim pe unde sa o apucam, bajbaim si orbecaim in functie de scandalul zilei sau parerea ultimului panelist-vorbitor care isi da cu parerea referitor la strategie.
2. Ce elemente nu trebuie sa lipseasca dintr-o strategie energetica a Romaniei?
In afara de cele trei elemente derivate din lectura atenta a DEX-ului, mai sunt cel putin alte patru elemente cheie legate de specificitatea domeniului energetic. Primul este balanta cerere – oferta cu proiectie in viitor, care pana in prezent nu a fost modelata deloc, cum recunoaste si documentul ministerului la pagina 19, deci trancanim 165 de pagini (dintre care 13 pagini doar definitii si acronime, fite de fite – sa nu cumva sa nu stim ce e PNAEE sau WANO, asta ne doare pe noi, nene) fara sa stim de fapt pe ce cifre stam: “Totodata, urmeaza sa inceapa derularea etapei de modelare cantitativa a datelor despre sistemul energetic national, cu elaborarea unor scenarii de dezvoltare in orizontul anilor 2030 si 2050”. A doua ar fi elementul tehnic, specific energiei care, odata produsa, nu este stocabila – balanta regionala, necesarul tehnic si de reglaj, echilibrul regional (Transilvania in mare avant economic dar noi vorbim despre capacitati energetice suplimentare la Cernavoda), plus starea infrastructurii, avand in vedere parametrii de avarie ai sistemului relevati si public prin intreruperi bruste de curent din ce in ce mai dese. Al treilea element ar fi unul hai sa ii spunem geopolitic si geostrategic, desi nu imi place folosirea acestor doua termene de catre multi mestecatori de talas care isi dau cu parerea pe acest subiect (de pilda daca o fi bine ca importam in continuare gaz rusesc si depindem de el in varf de iarna, stiut fiind ca dl Putin foloseste gazul rusesc ca un instrument de politica de forta, ca sa nu ii spunem militara?). Acestea se suprapun partial peste elementele de “diplomatie energetica” oferite de strategie, dar fara directii strategice clare.
In fine cel de-al patrulea element, definitoriu pentru intreaga performanta a zisului sistem energetic a carui strategie vrem sa o construim este strategia de resurse urmane. Cum se demonstreaza si din simpla lectura a primelor 30-40 de pagini ale schitei de strategie actuale, ne lipseste in domeniul energiei o mite limpede, clara, strategica si nu avem un plan de resurse umane – se demonstreaza, pentru cei care stiu cu ce se mananca domeniu enorma lipsa a dlui Jean Constantinescu si a profesorului Aureliu Leca, doi dintre putinii specialisti care ar fi putut sa scrie o astfel de strategie in mod coerent. Cum ambii sunt pe lumea cealalta – Dumnezeu sa ii odihneasca, am ramas noi muritorii sa ne chinuim cum se poate. Mai jos fiecare dintre aceste elemente este detaliat.
3. Un exemplu din SUA – Energy Strategic Plan
In plus, daca avem nevoie de o inspiratie externa, mai ales avand in vedere relatia privilegiata cu SUA putem arunca un ochi pe Strategia Department for Energy Strategic Plan. Se anunta frumos misiunea din strategie intr-o singura fraza (fraza care ne arata viziunea asupra problemei date): Sporirea in tandem atat a securitatii energetice cat si a cresterii economice prin (investitii in cercetare si ) stiinte aplicate transformatoare, inovatii tehnologice si solutii de piata pentru a raspunde provocarilor energetice, de securitate nucleara si legate de mediu. Documentul intreg este aici, planul american a inceput in 32 de pagini cu tot cu pagina de garda. Apoi sunt trei capitole mari si late, corespunzatoare celor trei obiective care au la randul lor niste planuri clare de actiune : primul se refera la legatura dintre stiinta/inovatie si energie (o notiune aproape absenta din documentul nostru), al doilea este legat de securitate nucleara , iar ultimul capitol face referire la obiectivele de curatare a mediului in jurul obiectivelor energetice, ori noi avem foste combinate gen Calan, zone din complexele energetice, CET-uri si zone miniere unde nu doar ca nu a facut nimeni decontaminarea haldelor de steril, dar se plimba copii , cainii si traficantii de fier vechi, iar din cand in cand mai cade cate-un stalp de fier din ce incearca sa taie cu flexul si sa vanda la fier vechi. Simpla enuntare a titlului fiecarui capitol si posibilele paralele in Romania naste o discutie utila. De altfel, americanii “saracii”, ne-au si scris un paper (recte Centre for European Policy Analysis, vezi aici : http://cepa.org/files/?id_plik=2090), dar in strategia noastra nu s-au preluat optiunile strategice care deschid paper-ul, ci cateva mici fragmentele la “cooperarea Romania – SUA”, cooperare cu SUA care vine dupa cooperarea cu UE si dupa un paragraf de cooperare cu…Serbia.
4. Elementul 1: Definirea misiunii
Aici pot fi avute in vedere mai multe posibile obiective prioritare, insa ele se bat cap in cap si este absolut necesara o alegere politica si strategica pentru a prioritiza unul dintre ele. Cel mai important obiectiv ar fi probabil tintirea in urmatorii 25 de ani a unui pret al energiei mai mic cu intre 30-50% fata de nivelul actual, pentru sustinerea competitivitatii economice, cu obiectiv secundar de pilda injumatatirea pana in 2025 a facturilor consumatorilor casnici. Sau, mai larg, ca in strategia americana – stabilirea strategiei energetice ca un pilon pentru crestere economica anuala cu x % (BNR-ul vad ca propune mai nou catre Cotroceni, evident intr-o strategie separata, un 5% care ar fi maximul de crestere economica compatibila cu o inflatie potolita). Acest lucru se poate realiza si direct, cu o gestiune corespunzatoare a sistemului si indirect, prin injectarea in economie a unor preturi mici la energia electrica. Mai sunt alte obiective posibile: reducerea spre zero a dependentei energetice externe catre orizontul 2030, mai ales fata de parteneri estici, marirea capacitatii de productie a Romaniei astfel incat sa depaseasca cu x % asigurarea consumului intern prognozat, astfel incat sa devenim exportator net de energie. Obiective secundare ar putea fi inchegarea unui mecanism de piata care sa faca din Romania un actor regional cu instrumente fluide de tranzactionare – la nivelul racordurilor fizice de interconectare, la nivelul sofisticarii gestiunii sistemice, la nivelul instrumentelor de piata plus a instrumentelor financiare derivate. Discutia e mult mai ampla, insa anuntarea unui obiectiv este esentiala, din capul locului. De pilda, vechea strategie din 2007 (cu multe lipsuri, dar pana in prezent neinlocuita de vreun alt document finalizat echivalent si insusit de Minister) propune in prima pagina, la obiective strategice “satisfacerea necesarului de energie atat in prezent cat si pe termen mediu si lung la un pret cat mai scazut”. Desigur, asta era potrivit la acea vreme roza de crestere economica, o vreme in care Rusia nu era inca atat de agresiva, Turcia nu explodase, etc.
5. Elementul 2: Cadrul economic, bugetar si financiar
Evident, poate fi prematur cand inca nu exista nici macar o prognoza stabila legata de cantitatea de energie care va fi necesara in anii urmatori (nici pe urmatorii 3 nu exista prognoza, ce sa mai vorbim de urmatorii 30?!), insa trebuie sa existe un cadru economic clar al investitiilor necesare in energie. In conditiile in care de 26 de ani de pilda am abandonat CET-urile si am investit putin in minerit (dimpotriva, inchidem inclusiv mine de uraniu), in primul rand ne trebuie o estimare referitoare la resursele primare de energie pe care le vom folosi. Vom mai folosi lignit? Dar uraniu extras din Romania? Vom importa LNG din Oman? Vom produce curent din ce? In al doilea rand ne trebuie o idee despre dimensiunea economica, ca procent din PIB pe care ne dorim sa o aiba energia – ne propunem acoperirea nevoilor, doar – plus inlocuirea in echivalent a capacitatilor care se inchid ca vrem sau nu, gen oprirea prognozata in urmatorii ani pentru retehnologizare la Cernavoda 1. Subsecvent acelei dimensiuni ne trebuie un plan de investitii pe 10 ani, corelat cu anvelopa bugetara posibila pentru Ministerul Energiei (documentul prezentat nu are prezentate estimari bugetare, fara de care orice strategie risca sa ramana doar la stadiul unor vorbe foarte frumoase). Trebuie avut in vedere efectul de parghie pe care il pot avea instrumentele financiare – vanzarea de actiuni pentru companii cotate si reinvestirea in companii, programe europene pentru interconectare, imprumuturi pentru investitii in noi capacitati si in reducerea noxelor de la cele existente, etc. Aici trebuie facut un studiu comparativ clar – investim in continuare in eoliene ca nebunii sau investim in hidro? Investim in Cernavoda 3 si 4 sau cu acei bani putem face ceva mai util? Putem investi in alte lucruri utile care afecteaza echilibrul cerere-oferta? Mai facem reabilitari gen Borzesti sau Braila la echipamente vechi, chestiuni denumite foarte plastic de Jean Constantinescu drept “carpeli”?
6. Elementul 3: Microeconomic
Aici am putea vorbi despre gestiunea integrata a planurilor de investitii ale companiilor din subordinea Ministerului, pentru a pune umarul la o strategie cu adevarat coerenta. Observ de pilda din fuga trenului aici (link: http://www.transelectrica.ro/documents/10179/640755/8_2+Program+de+investitii+2014+si+estimari+2015-2016.PDF/a0bfff2d-3afd-4f1e-b151-b60b407f9b6a ) ca investitiile in capacitatea sistemului sunt absolut plate, in jur de 160-174 de milioane de euro anual, desi probabil nevoile sunt cu mult mai mari daca stam sa ne gandim doar la platforme industriale noi, linii de tensiune si conectarea unor parcuri eoliene, etc., motiv care creaza si foarte multe asteptari pentru aprobarea bransarii pentru noii producatori de energie, in special verde. Strategie nu vorbeste despre necesarul de investitii Romgaz/ Transelectrica pentru a putea sustine orice alt plan maret. Mai exista doua institutii aproape deloc amintite in strategie – ANRM-ul si ANRE-ul . Pentru cel de-al doilea exista o serie de rapoarte devastatoare facut de Otilia Nutu si Jean Constantinescu. Primul este si mai putred – au existat cazuri in care juristii si-au luat concedii medicale in momente oportune, adica semnarea unor concesiuni cu cantec, care oricum nu sunt discutate in sedinta de guvern prin prisma interesului economic si energetic al Romaniei, ci ca un simplu contract firav, cu clauze neclare, care se semneaza de multe ori “la secret” (cereti, dragi jurnalisti, un contract de concesiune la ANRM si veti vedea la ce ma refer in cele 30 de zile dupa care nu veti primi niciun raspuns). Este evident ca un sistem integrat, care ar trebui sa fie schitat macar de strategia energetica trebuie sa aibe in vedere politica de licentiere a perimetrelor energetice (de gaz, petrol, de ce or mai fi) prin ANRM, politica de reglementare prin ANRE si politica de investitii si crestere economica a Ministerului (a nu se citi “gesiunea” stil OPSPI cu plantarea unora prin CA-uri, pt. ca OUG 109 privind transparenta nu prea functioneaza in domeniu, sa recunoastem deschis).
7. Elementul 4 si cel mai important: supply and demand balance
Intr-o piata libera, echilibrul cerere-oferta este esential, in piata de energie statul ramane producator dominant, desi nu exclusiv, detinator inca de distributii importante in care investitiile trebuie masurate cu distributiile private. In ultima discutie substantiala cu Jean Constantinescu mi-a argumentat clar ca discutam degeaba o strategie fara punctul de plecare al modelarii, prin prognoza cerere si oferta. De altfel, chiar gandirea unei strategii in afara conceptului de piata si in afara consolidarii unei piete a energiei poate fi daunatoare – ori in acest sens merge si unbundling-ul, si reglementarea europeana si privatizarile facute de pana acum de Romania in cooperare cu Banca Mondiala.
In primul rand, Romania este prognozata la ora la care vorbim de catre Dispecerul National sa aiba o scadere (ati citit bine, scadere!) a cererii de energie. De la prognoze privind restrangerea consumului marilor consumatori prin retehnologizare (ganditi-va la Alro sau Mittal) la prognoze privind restrangerea nevoilor unor industrii (exemplu – industria de pantofi sau de masini) prin cresterea eficientei tehnologice, respectiv scaderea consumurilor energetice de pana la 5-7% in conditiile crestereii usoare a productiei. Nimeni nu stie exact care este scaderea, cei mai buni specialisti estimeaza undeva la o scadere de 2-5% pe an, insa acei iscusiti consultanti tocmiti de Minister vor trebui sa vina cu un model in septembrie sa ne spuna prognoza lor.
Corelativ cu scaderea cererii, riscam sa avem o supra-oferta daca macar 30% din toate investitiile visate de oficiali vor fi chiar realizate: doar Cernavoda 3 si 4 ne-ar da 20% in plus fata de energia actuala totala Evident “riscul” este unul teoretic, pentru ca niciunul dintre marile proiecte de investitii nu este chiar bugetat (a se vedea mai sus). Cert este insa ca Romania trebuie sa exploreze diversele posibilitati de retehnologizare a structurilor existente si sa faca foarte clar o matrice cost-beneficiu, pentru a nu investi bani ce ar fi mai utili in alta parte.
8. Elementul 5: Elementul tehnic
Iarasi din analiza lui Jean Constantinescu, Dumnezeul sa-l odihneasca acolo unde este… este nevoie de modelarea in timp real (si in prognoza) a fluxurilor de energie de la productie pana la consumatori, pentru optimizare sistemica. Dispecerul national face dispecerizarea zilnica si are cunostiintele necesare (porneste barajul, scoate eolienele, stocheaza x%, intra grupul x din Complexul Energetic y), insa sunt necesare studii regionale (inclusiv prospective) referitoare la nevoile de energie dintr-o anumita zona si corespondenta cu zonele care le-ar putea furniza. Ca sa exageram putin, pentru efect dramatic, daca 40% din energia Romaniei s-ar produce la Cernavoda. Intr-o extremitate a tarii (daca 3 si 4 ar fi functionale maine – evident este un experiment de gandire, nu altceva), in timp ce cea mai mare cerere ar fi in Bucuresti si in Transilvania, avem o mare problema. Plus ineficienta transportului, plus desfiintarea agentiei care se ocupa de eficienta energetica, ARCE, capacitatile reduse ale unor linii de inalta tensiune si alte detalii pe care doar cei din sistem le cunosc. Aici ar fi mai multe de spus, despre “integritatea sistemului” si “restrangerea in balanta bruta de sistem”, raspunderile privind siguranta functionarii sistemului energetic national vedeti aici: https://www.youtube.com/watch?v=uLyzP7xz7IQ.
Dau doar un citat semnificativ: “Daca echililbrul nu e mentinut, sistemul se poate prabusi in cateva secunde, nu in cateva zile cum ar trebui sa apara aceasta hotarare de guvern” (se refera la prevederile Legii 13/2007). Si inca unul: “definitia europeana a unui sistem de energie sigur (criteriul n-1) se refera la posibilitatea lui de a functiona si daca cea mai mare capacitate a sa iese din functiune din orice motive “(la noi se refera la un grup de la Cernavoda, fie din cauza secetei de pe Dunare si a scaderii apei, fie perioada de retehnologizare obligatorie care va interveni la Grupul 1). 1977 nu e doar anul Marelui Cutremur ci si cel al black-out-ului national, reteaua energetica a Romaniei a fost paralizata, lectiile acelui soc sunt in continuare la temelia functionarii sistemului azi.
In plus, vorbim de grupuri de productie care au costuri enorme, care functioneaza la 20% sau nu vor mai indeplini conditiile de mediu, iar in momentul de fata nu avem o strategie in cazul colapsului (previzibil) al unitatilor pe carbuni in urmatorii ani, avand in vedere ca cea mai mare investitie e cea de la Paroseni.
9. Elementul 6: Relatiile regionale
Aici trebuie revizuite capacitatile de export si import, relatiile cu Uniunea Europeana de la ponderea regenerabilelor de 20% in 2020 pana la coridoarele energetice de la Marea Neagra, complicate enorm in urma celor ce se intampla in Turcia. Ar trebui revizuita relatia bilaterala cu Rusia si solutii pentru limitarea importurilor, dezvoltarea de pilda a unor capacitate LNG mai mari in Constanta, capacitatea de stocare a combustibililor, etc. Deci, in loc sa avem un grafic la pagina 64 cu pretul titeiului din 1861 pana in prezent preluat de la British Petroleum, sa ne preocupam de faptul ca sunt 27 de piete si nu una singura a energiei – sa vedem ce efecte ar putea avea integrarea, de pilda, sa le analizam si sa avem in strategie niste masuri urgente, masurabile, cu responsabili precisi si o bugetare adecvata. Sa studiem daca nu mai putem salva vreun coridor extern sau sa infiintam unul catre Orientul Mijlociu. Nu ne putem agata mereu de vreun miraj numit Nabucco, de pilda. Nu am timp sa merg mai in detaliu, dar ar fi enorm de multe lucruri de spus aici de la transpunerea reglementarilor la chestiuni legate de competitivitate si terminarea sau intarirea interconectivitatii cu toti vecinii terestri.
10. Elementul 7: Resursele umane
Daca va declarati socati, etc. de rezultatele de la bacalaureat de zilele trecute, aveti in vederea ca din generatia respectiva, peste niste ani, se vor selecta oameni cheie care vor avea raspunderea privind centrala de la Cernavoda, cei care vor fi la carma sistemului energetic, care vor hotari apararea barajelor, siguranta sistemului energetic si eventuala punere in aplicare a acestei strategii, atunci cand vor veni si cifrele si modelele. Este limpede ca trebuie regandit din temelii sistemul de invatamant din domeniul energiei, inclusiv racordarea lui la cele mai performante sisteme mondiale. Acolo unde nu avem expertiza, e clar ca trebuie sa avem o strategie de a o importa si de o creste.
11. In loc de concluzii
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Strategia din 2007, care a plecat de pe biroul meu de la Palatul Victoria, dupa o ultima revizuire penibila, pe fuga, cu dl Vosganian alaturi, singura care exista in acest moment (pana la finalizarea exercitiului prezent), este una cu foarte multe lipsuri. Este insa rusinos pentru Romania ca, dupa ani de zile in care s-au tot promis documente strategice care nu au mai venit, in Tara Minunilor a venit prima data un document plin de platitudini cifre si tabele statistice referitoare la sistem, in vremea ministeriatului lui Razvan Nicolescu (m-am mirat tare, omul este un specialist de prima mana, insa ministerele economice au o modalitate implacabila de a remesteca talas, indiferent de guvernare). Acel document (nestrategic si cu aproape nicio propunere concreta, precisa, bugetata, de nivel de strategie) a fost apoi extinsa in documentul de fata. Din efortul “monumental” de 166 de pagini (repet, la americani sunt doar 32, dar bine scrise) cred ca cel putin 100 de pagini ar putea fi trimise linistit direct la Comisia de Tocat Hartii a Guvernului – uite un prilej sa amintesc ca Guvernul Ciolos face de obicei treaba foarte buna. Iar “strategia energetica” (daca putem vorbi de asa ceva in lipsa suportului empiric si al unor scenarii concrete legate de fluxuri de energie, capacitate investitionala si legatura cu cresterea economica) cred ca are nevoie de toti cei 15.000 de specialisti, daca se gasesc pentru ca sincer toti acesti 300 (sau 250, ma rog) nu m-au convins, sau cel putin cineva nu a asamblat cum trebuie inputul lor (iar uitandu-se la forma finala sunt vreo doi sau treci cu care am vorbit care nu isi recunosc input-ul). Este rusinos ca suntem in 2016 si pana in 2017 nu vom avea nici macar o strategie energetica demna de Romania de azi, nu mai vorbesc de capacitate de implementare, project management la stat si bani pentru a o face functionala efectiv, in practica, in Romania de maine. Nu mai avem timp pentru universul “Alice in Tara Minunilor”, trebuie sa ne trezim si sa gandim mai coerent si mai ales sa actionam in consecinta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu