MARE TI-E GRADINA, DOAMNA – Judecatoarea CAB Camelia Bogdan pune la zid ziaristii care i-au demascat prestatia profesionala. Bogdan se plange ca-i linsata mediatic: „La condamnarea inculpatului Visinescu, Lumea Justitiei a afirmat ca reprezinta un avertisment pentru 'executantii de azi'”. Incredibil, in acel articol nu apare numele Cameliei Bogdan, dar ea se victimizeaza. Bogdan recunoaste ca a luat bani de la un SRL si face acuzatii grave la adresa jurnalistilor
Va vom prezenta un material ce poarta o semnatura celebra. Cea a vestitei judecatoare Camelia Bogdan (foto)
de la Curtea de Apel Bucuresti, un personaj extrem de mediatizat si de
controversat, de numele caruia se leaga dosare in care oameni au fost
trimisi la inchisoare in urma unor procese care, in opinia noastra, au
fost mai mult niste mascarade judiciare. Materialul la care facem
referire, scris in stilul propagandei basiste si al jurnalistilor de
casa ai institutiilor de forta, este o cerere de aparare a reputatiei
profesionale a Cameliei Bogdan trimisa la CSM. De fapt, nu este doar o
cerere de aparare a reputatiei profesionale a Cameliei Bogdan, ci de
aparare a reputatiei sistemului judiciar in ansamblul sau, semn ca
aceasta se identifica cu sistemul judiciar. O cerere formulata de
Camelia Bogdan chiar in timp ce se afla sub ancheta Inspectiei
Judiciare.
Demersul
Cameliei Bogdan vine dupa dezvaluirile facute de presedintele Grupului
de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica, si preluate de intreaga presa,
printre care si Lumeajustitiei.ro, privind modul in care aceasta a luat
bani de la un SRL contractat de Ministerul Agriculturii, pentru un
seminar desfasurat la Poiana Brasov, in timp ce judeca dosarul
„Telepatia”, dosar in care parte civila era chiar Ministerul
Agriculturii. Despre acest aspect, Camelia Bogdan recunoaste ca a luat
bani de la un SRL, contractat de Ministerul Agriculturii, dar sustine ca
banii veneau de la Banca Mondiala, in baza unui acord semnat de
Ministerul Finantelor in 2007. Foarte corect. Exact asta a spus si
Lumeajustitiei.ro, ca judecatoarea a luat bani de la un SRL, contractat
de Ministerul Agriculturii, asa cum chiar Camelia Bogdan recunoaste.
Camelia Bogdan zice ca a pendulat intre Poiana Brasov si Bucuresti
Ulterior, Camelia Bogdan sustine ca Lumeajustitiei.ro
ar fi afirmat ca banii pentru seminarul de la Poiana Brasov ar fi fost o
plata mascata pentru decizia din dosarul „Telepatia”:
„Potrivit Antena 3 si Lumea Justitiei,
remuneratia pe care am primit-o ca lector in cadrul seminarului din
2014, la care se adauga concediul de odihna ce ar fi fost efectuat pe
banii partii vatamate in Poiana Brasov, ar fi fost plati mascate
pentru decizia pronuntata in dosarul nr. 25497/3/2012** - Dosarul
privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare - in
care a fost condamnat si Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact.
Altfel spus, mi se imputa savarsirea in concurs a infractiunilor de coruptie in forma continuata si spalare de bani
pentru ca am predat „Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea
protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene” functionarilor
APIA (a caror lista de prezenta o atasez prezentei) intr-un interval de
doua saptamani, in intervalul orar 9-17.00, la Poiana Brasov”.
Fals! Lumeajustitiei.ro nu a afirmat niciodata asa ceva.
O alta nemultumire a Cameliei Bogdan priveste articolul „INDICII
REZONABILE PENTRU INSPECTIA JUDICIARA - Judecatoarea Camelia Bogdan
trebuie sa explice cum a reusit performanta ca in perioada 21 iulie - 2
august 2014 sa fie prezenta in acelasi timp si la instanta, si la
sesiunea de training de la Poiana Brasov, unde a dat lectii despre
prevenirea coruptiei. Curtea de Apel Bucuresti: 'In perioada 01 iulie -
10 august 2014, doamna judecator Camelia Bogdan figureaza in pontaj ca
fiind prezenta la serviciu'”. Despre acesta,
Camelia Bogdan sustine ca ar contine afirmatii ce nu ar reflecta in
intregime realitatea si care ar fi de natura sa ii afecteze imaginea si
onoarea de magistrat. Care sunt acele afirmatii, nu se prea intelege,
mai ales ca noi nu am pus verdicte, ci doar am semnalat o posibila
problema la care, asa cum am si scris, un raspuns trebuie dat de
Inspectia Judiciara. O explicatie o ofera insa Camelia Bogdan. Ea
sustine ca in perioada in care a avut loc seminarul a pendulat intre
Poiana Brasov si Bucuresti.
Camelia Bogdan este deranjata de sintagma „executantii de azi”. De ce oare?
Cel
mai interesant lucru din cererea de aparare a reputatiei formulata de
Camelia Bogdan abia acum urmeaza. Astfel, judecatoarea sustine ca este
supusa unui linsaj mediatic de catre Antena 3, Jurnalul National si
Lumeajustitiei.ro si ca acest linsaj „aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare”.
In acest sens, Camelia Bogdan da exemplul unui articol publicat de
Lumeajustitiei.ro privind condamnarea tortionarului Alexandru Visinescu,
la mai bine de jumate de secol de la savarsirea crimelor din
Penitenciarul Ramnicu Sarat: „Astfel, va rog sa constatati
faptul ca in prezent sunt supusa de catre postul de televiziune Antena
3, de catre ziarul Jurnalul National si de catre portalul Lumea
Justitiei unui adevarat linsaj mediatic, linsaj ce aminteste de
campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare. S-a ajuns
atat de departe, incat la condamnarea la pedeapsa inchisorii a
inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime impotriva umanitatii,
portalul Lumea Justitiei a afirmat ca aceasta reprezinta un avertisment
pentru 'executantii de azi'”.
Incredibil
insa, in articolul referitor la Alexandru Visinescu, articol invocat de
Camelia Bogdan, numele judecatoarei nici macar nu este mentionat. Asa
cum nu este mentionat numele niciunui alt magistrat (click aici pentru a citi).
Intr-adevar, in opinia noastra, cazul Visinescu trebuie sa reprezinte
un avertisment pentru cei care astazi, aflati in diverse functii, din
diverse domenii, executa (ca si Visinescu) ordine prin care este
incalcata legea si prin care sunt suprimate drepturile omului. De
ce anume s-a simtit lezata Camelia Bogdan, nu stim. De ce oare crede
Camelia Bogdan ca sintagma „executantii de azi” se refera la ea?
Bogdan i-a „investigat” pe jurnalistii Adina Anghelescu-Stancu si Razvan Savaliuc
Mai
urmeaza o parte interesanta. La acelasi capitol in care mentioneaza ca
este linsata mediatic de Antena 3, Jurnalul National si
Lumeajustitiei.ro, Camelia Bogdan sustine ca nu intelege motivele pentru
care „domnii jurnalisti m-au acuzat ca
as fi pasibila de savarsirea infractiunilor de luare de mita, spalare de
bani, conflict de interese si vreo potentiala stare de
incompatibilitate”. Suntem
tare curiosi sa stim in ce articol scris de Lumeajustitiei.ro a citit
Camelia Bogdan ca este acuzata de luare de mita sau spalare de bani!
Relatand
dezvaluirile facute de Mugur Ciuvica, Lumeajustitiei.ro nu a facut
decat sa isi exprime opinia ca judecatoarea s-a aflat intr-o stare de
incompatibiliate. Este un drept al nostru sa consideram ca asa stau
lucrurile, in baza unor prevederi din lege pe care le-am si invocat, dar
niciodata Lumeajustitiei.ro nu a acuzat-o pe Camelia Bogdan de mita,
spalare de bani sau de vreo alta fapta de coruptie. Suntem un site de
investigatii, dezvaluiri si opinie, iar libertatea de exprimare este
garantata de CEDO si de Constitutia Romaniei, nimeni nefiind in masura
sa o ingradeasca, mai ales atunci cand exista un interes legitim asupra
persoanei sau a subiectului, iar problemele ridicate sunt legitime.
Camelia Bogdan continua. Aceasta sustine ca a constatat ca jurnalistii „angajati campania furibunda de denigrare”
a sa, campanie ce ar fi fost declansata dupa condamnarea din dosarul
„Telepatia”, si-au schimbat in mod radical abordarea fata de posibile
fapte comise de Dan Voiculescu. In acest sens, precizand ca s-a informat
din „surse deschise”, Camelia Bogdan ii aminteste pe fondatorii
Lumeajustitiei.ro, Adina Anghelescu-Stancu si senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc,
facand trimitere la investigatiile pe care acestia le-au facut de-a
lungul anilor impotriva lui Dan Voiculescu si care au aparut in ziarul
ZIUA. Despre Adina Anghelescu-Stancu si Razvan Savaliuc, Camelia Bogdan
sustine ca ar fi implicati in linsarea ei mediatica si spune ca nu isi
explica motivatia lor.
Judecatoarea Camelia Bogdan face acuzatii grave
Camelia Bogdan face insa o acuzatie extrem de grava: „Putem
aprecia astfel ca principalii jurnalisti implicati in linsajul mediatic
indreptat impotriva mea ii sunt datori, direct ori indirect, intr-o
forma ori alta, persoanei condamnate de mine”. Este
o acuzatie foarte grava, asa cum am spus, pentru care Camelia Bogdan
poate fi oricand data in judecata, astfel incat sa ajunga sa probeze in
instanta in ce mod este vreun jurnalist de la Lumeajustitiei.ro dator
lui Dan Voiculescu, direct sau indirect, intr-o forma sau alta. O
asiguram pe Camelia Bogdan ca nu exista nicio datorie a vreunui
jurnalist de la Lumeajustitiei.ro fata de Dan Voiculescu. De asemenea, o
asiguram ca nimeni nu si-a retractat vreo dezvaluire facuta despre Dan
Voiculescu, iar investigatiile invocate reprezinta ceva unic in presa
din Romania.
Nu
in ultimul rand, o informam pe Camelia Bogdan ca vom face investigatii
indiferent de persoana, dar ca, atunci cand vom constata ca se comite un
abuz impotriva acesteia nu vom ezita sa il semnalam. O
asiguram pe Camelia Bogdan ca daca, Doamne fereste, va ajunge candva sa
fie victima unui abuz, noi ii vom sta alaturi si vom relata publicului
ceea ce pateste, in mod nedrept. La fel cum am face-o si daca ar fi vorba despre Laura Codruta Kovesi sau Traian Basescu.
Si la fel cum de altfel am procedat cu personaje precum Alina Bica,
Elena Udrea, chiar Crinuta Dumitrean si altele, sever criticate de
Lumeajustitiei.ro ani de zile pentru ca apoi, cand am considerat ca
impotriva acestora s-au comis si abuzuri, sa semnalam opiniei publice
derapajele observate.
Camelia
Bogdan ar trebui sa inteleaga faptul ca Lumeajustitiei.ro nu a facut
decat sa ii demaste prestatia profesionala si sa relateze modul in care a
condus procesul din dosarul „Telepatia”, proces ce a fost, in opinia
noastra, o mascarada judiciara soldata cu o condamnare abuziva.
Prezentam
in continuare fragmente din cererea de aparare a reputatiei formulata
de Camelia Bogdan, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:
„Obiect: Cerere de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Camelia Bogdan si a sistemului judiciar in ansamblul sau
Stimate Domnule Presedinte,
Subsemnata
Camelia Bogdan, judecator in cadrul Sectiei a II-a penala a Curtii de
Apel Bucuresti, va rog respectuos sa imi admiteti cererea de aparare a
reputatiei profesionale afectate prin emisiuni difuzate de Antena 3 si
articole publicate pe portalul Lumea Justitiei (www. luju.ro).
Pentru
detalii in privinta discutiilor cu un vadit caracter denigrator la
adresa mea si a sistemului de justitie din emisiunile difuzate de Antena
3, in perioada 10.02-16.02.2016, va rog respectuos a solicita sprijinul
Consiliului National al Audiovizualului in baza Protocolului de
colaborare dintre CSM si CNA.
Neurmarind
toate aceste emisiuni, nu va pot reda cu acuratete toate acuzatiile
aduse mie si sistemului judiciar cu incalcarea de catre postul Antena 3 a
obligatiei impuse de art. 3 (2) al Legii Audiovizualului privind
'informarea obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor
si evenimentelor' pentru a favoriza 'libera formare a opiniilor'. Din
contra, fara o minima interventie a moderatorului, impusa in asemenea
situatii de legislatia audiovizuala, invitati permanenti ai postului
Antena 3, precum Mugur Ciuvica, ori persoane invitate constant precum
Lucia Hossu Longin, au proferat acuzatii grave la adresa mea,
calificandu-ma drept 'o judecatoare corupta'.
Am
vizionat doar o emisiune in care, plecand de la declaratia mea de
avere, eram acuzata ca in 2014 as fi luat bani de la partea vatamata -
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale - intr-un dosar in
care, de fapt, aceasta institutie avea calitatea de parte civila - si ca
as fi fost intr-o stare de incompatibilitate / conflict de interese
pentru ca am predat in cadrul unui seminar de prevenire a fraudei si
coruptiei functionarilor unei institutii (Agentia de Plati si
Interventie pentru Agricultura) aflate in subordinea Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Regionale.
Potrivit
Antena 3 si Lumea Justitiei, remuneratia pe care am primit-o ca lector
in cadrul seminarului din 2014, la care se adauga concediul de odihna ce
ar fi fost efectuat pe banii partii vatamate in Poiana Brasov, ar fi
fost plati mascate pentru decizia pronuntata in dosarul nr.
25497/3/2012** - Dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de
Cercetari Alimentare - in care a fost condamnat si Dan Voiculescu,
fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se imputa savarsirea in
concurs a infractiunilor de coruptie in forma continuata si spalare de
bani pentru ca am predat 'Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea
protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene' functionarilor
APIA (a caror lista de prezenta o atasez prezentei) intr-un interval de
doua saptamani, in intervalul orar 9-17.00, la Poiana Brasov.
Nu
mai putin adevarat este ca am luat act, ex propiis sensibus, in data de
12.02.2016, ca site-ul Antenei 3 imi aduce acuzatia ca am savarsit
potentiale infractiuni si doar imprejurarea ca as fi 'partenera de
executii' cu Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie ma apara
de 'parnaie'. Aceasta exprimare argotica are rolul de a sublinia faptul
ca as fi incalcat in mod grav legea.
(...)
Cum se poate apara de defaimare un magistrat corect care are obligatia de rezerva?
Astfel,
va rog sa constatati faptul ca in prezent sunt supusa de catre postul
de televiziune Antena 3, de catre ziarul Jurnalul National si de catre
portalul Lumea Justitiei unui adevarat linsaj mediatic, linsaj ce
aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor
totalitare. S-a ajuns atat de departe, incat la condamnarea la pedeapsa
inchisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime impotriva
umanitatii, portalul Lumea Justitiei a afirmat ca aceasta reprezinta un
avertisment pentru 'executantii de azi'.
In
mod firesc, am incercat sa inteleg care au fost motivele pentru care
domnii jurnalisti m-au acuzat ca as fi pasibila de savarsirea
infractiunilor de luare de mita, spalare de bani, conflict de interese
si vreo potentiala stare de incompatibilitate.
Din
accesarea surselor deschise am constatat ca, de-a lungul timpului,
jurnalistii angajati azi intr-o campanie furibunda de denigrare a mea
dupa condamnarea lui Dan Voiculescu si-au schimbat in mod radical
abordarea fata de posibilele fapte ce ar fi fost comise de catre acesta.
In
ceea ce il priveste pe domnul Sorin Rosca Stanescu, acesta titra in
anul 2005, in articolul 'Dan Voiculescu cumpara timp pentru strigoii
Securitatii' ca Dan Voiculescu este doar unul dintre 'pestii mari si
mici' care au ramas cu '…banii Securitatii. Ai
statului. Iar multi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curatenia in
societatea romaneasca poate incepe chiar de aici. Si tot de aici, clasa
politica se poate scutura de praf. De aceea, pariul nu este al nostru.
Ci al Romaniei. Iar aceasta tara ar merita sa-l castige'.
Nu
este deloc lipsit de interes faptul ca in data de 14 februarie 2005,
aceiasi jurnalisti implicati in linsajul mediatic la adresa mea – Adina
Anghelescu si Razvan Savaliuc - titrau 'Diavolul e Voiculescu' si il
acuzau de savarsirea unor grave infractiuni, inclusiv infractiuni de
spalare de bani sau de delapidare. In 2000, domnul Razvan Savaliuc
publica o pagina intreaga de ziar in care dezvaluia 'Caracatita
Crescent', cu detalii privind 'grupul de control', 'tentaculele
financiare', 'tentaculele media', pentru ca in 2009, cu numai cinci ani
inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a dosarului in care am
dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, sa titreze 'Milioane pentru
Felix' acuzand devalizarea patrimoniului ICE Dunarea si apartenenta la
structurile fostei Securitati. In alt articol din 2005 -
'Imperiul media Dan Voiculescu intr-o noua prezentare'-, domnul Razvan
Savaliuc reda minutios istoricul la zi al firmelor al caror beneficiar
real este Dan Voiculescu, sugerand ca schimbarea denumirilor de firme si
mutarea afacerilor de pe o firma pe alta, 'poate avea la baza o
puternica motivatie financiara'.
Am
mai accesat si alte surse deschise de unde am retinut schimbarea la 180
de grade a fostilor angajati ai ziarului ZIUA in ultimii 10 ani. Nu imi
pot explica motivatia acestora.
Domnul
Mugur Ciuvica, altfel un critic constant al condamnatului Dan
Voiculescu inainte de 2005, a participat la tranzactii comerciale
alaturi de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel incat exista
serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de
alta parte, domnul Mihai Gadea, realizator al emisiunii Sinteza Zilei,
are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaratiilor de
avere ale acestuia), supusa executarii silite prin poprire in contul
datoriei pe care acesta din urma o are la bugetul de Stat.
Putem
aprecia astfel ca principalii jurnalisti implicati in linsajul mediatic
indreptat impotriva mea ii sunt datori, direct ori indirect, intr-o
forma ori alta, persoanei condamnate de mine.
Este
adevarat ca am pronuntat o decizie judecatoreasca prin care am obligat
in solidar inculpatii pe inculpatii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu
Jean Catalin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantis Sorin, Savulescu Vlad-
Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu
Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica si pe mostenitorii inculpatului
decedat, Domnisoru Gheorghe Marian, numitii Domnisoru Mihaela si
Domnisoru Ciprian la plata echivalentului in lei a sumei de 60.482.615
Euro la cursul BNR din ziua efectuarii platii catre partea civila
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Este
adevarat ca prin aceeasi decizie judecatoreasca am mai dispus
confiscarea tuturor produselor directe si indirecte ale infractiunilor
deduse judecatii, instituind masuri asiguratorii pentru garantarea
ordinului de confiscare.
Este
adevarat ca recuperarea integrala a creantei bugetare aferente sumei de
bani la care am obligat in solidar inculpatii din acea decizie in
favoarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale incumba
organelor proprii de executare silita ale Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Regionale, acestea fiind abilitate sa duca la indeplinire
masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita,
potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 si 4 C. pr. fisc.
Potrivit
disp. art. 129 C. pr. fisc, printre masurile de asiguratorii figureaza
si poprirea. Executare silita prin poprire este insa si o forma
propriu-zisa a executarii silite indirecte ce serveste creditorului la
urmarirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri
mobile incorporale pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit.
Poprirea
poate fi folosita nu numai in cazul in care debitorul este o persoana
fizica, ci si in cazul in care acesta are calitatea de persoana
juridica: potrivit Codului de procedura fiscala sunt supuse popririi
atat sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoana fizica (sume
mentionate, de altfel in declaratiile de avere ale acestuia postate pe
site-ul Agentiei Nationale de Integritate, printre care figureaza si
domnul fost minsitru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, parte civila
in dosarul mentionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gadea, care de
asemenea duce o intensa campanie de denigrare a subsemnatei, domnul
inculpat Pantis Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cat si
sumele datorate firmelor al caror beneficiar real este condamnatul Dan
Voiculescu.
Este
adevarat ca potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silita
a creantelor fiscale nu se perimeaza. Este adevarat ca potrivit
disp.art. 162.alin.6 C.pen., masurile de siguranta nu se prescriu.
Solicit insa autoritatilor abilitate sa imi apere reputatia profesionala
si sa ia masuri de urgenta pentru perimarea linsajului mediatic dus la
extrem la care sunt supusa in mod periodic.
Articolul
10 parag. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra
libertatea de exprimare, aratand ca orice persoana are dreptul la
libertatea de exprimare si ca acest drept cuprinde libertatea de opinie
si libertatea de a primi sau comunica informatii ori idei fara amestecul
autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. insa tin sa
mentionez, in acord cu jurisprudenta constanta a Consiliului Superior al
Magistraturii, ca dreptul la libera exprimare, prevazut de art. 30 din
Constitutie, nu poate fi exercitat cu incalcarea principiilor
independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, principii
consfintite de art. 124 alin. 3 din Legea fundamentala.
In
ceea ce priveste restrangerea libertatii de exprimare in scopul
garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea
Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Bradford contra Danemarcei, a
decis ca interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea
magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera
asupra impartialitatii acestora.
Aceasta
intrucat reputatia profesionala constituie o valoare fundamentala in
exercitarea functiei de magistrat si reprezinta, totodata, perceptia
creata in constiinta colectiva asupra modului in care sunt exercitate
responsabilitatile profesionale, iar libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea si nici dreptul la propria imagine.
De
asemenea, in cauza Pager si Oberschlick contra Austriei, CEDO a statuat
ca activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in
vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia,
comandament deosebit de important intr-un stat de drept.
Astfel,
in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a subliniat
rolul important a presei intr-un stat de drept, aceasta avand
posibilitatea privind comunicarea informatiilor si ideilor cu privire la
probleme specifice, precum si a altora, de interes general, dar si
obligatia de a nu depasi anumite limite fixate in special pentru
protectia reputatiei altuia, asa cum s-a decis in cauza Castells contra
Spaniei.
Este
adevarat ca printre temele de interes se include si functionarea
sistemului de justitie, aceasta fiind o institutie esentiala intr-o
societate democratica, insa trebuie avut in vedere rolul puterii
judiciare in societate precum si faptul ca actiunea justitiei, valoare
fundamentala intr-un stat de drept, are nevoie de increderea cetatenilor
pentru a indeplini scopul de serviciu public.
Se
poate aprecia astfel ca este necesara protejarea puterii judiciare
impotriva unor atacuri care sunt neintemeiate, avand in vedere si faptul
ca magistratii au obligatia de rezerva.
Astfel, raportat la aceste repere, va rog sa analizati aspectele factuale sus-mentionate.
De
altfel, incepand cu 2013, in cadrul capitolelor ce vizau 'Independenta
sistemului judiciar', campaniile mediatice de hartuire a unor
magistrati, actele de intimidare ori presiunile nejustificate asupra
sistemului judiciar exercitate prin unele mijloace de informare in masa
au fost constant in atentia Rapoartelor Comisiei Europene privind
progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare
si Verificare. Ultimul Raport MCV solicita CSM 'sa stabileasca daca pot
fi intreprinse masuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat
magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza
independenta justitiei'.
Va
rog sa constatati ca afirmatiile defaimatoare la adresa mea au caracter
repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extrema si
afecteaza in mod cert reputatia mea profesionala, dar si imaginea
sistemului judiciar in ansamblul sau, intrucat se induce ideea ca nu am
respectat procedurile judiciare in exercitarea atributiilor de judecator
la Curtea de Apel Bucuresti, ca instrumentarea cauzelor poate fi
influentata de anumite institutii, ceea ce presupune, in mod logic,
faptul ca magistratii au incalcat legea, ori 'executa comenzi'.
Fata
de cele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. 2 din legea nr.
317/2004 rep, solicit admiterea prezentei cereri de aparare a reputatiei
profesionale.
Imi
rezerv dreptul de a actiona in judecata pe jurnalistii autori ai
articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.
In drept, invoc dispozitiile art. 1 si 30 din legea nr. 317/2004 republicata”.
Accesari:343
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu