INTERVIU – Pericolele penale ale defaimarii. Avocatul Aristide Roibu, de la SCA „Roibu si Asociati”: „Un lider politic din esalonul doi al ALDE, prin afirmatiile sale, de folosire in antiteza a activitatii profesorului Irinel Popescu si a activitatii sefei DNA Laura Kovesi, realizeaza in mod tendentios un atac la doua grupuri socio-profesionale, respectiv corpul medical si corpul magistratilor”

Duminică, 28 februarie 2016 12:20 | Scris de L.J. | | |

Opinii - Interviu

Un politician risca un proces pentru ca s-a considerat protejat de „Legea Defaimarii”, atacand grupuri socio-profesionale „uitate” de autorii proiectului legislativ. Profitand de proiectul de lege privind asa-zisa promovare a demnitatii umane si tolerantei, un lider ALDE, invocand numele Prof. Dr. Irinel Popescu (foto) a realizat un atac injust la doua grupuri socio-profesionale, respectiv corpul medical si cel al magistratilor, neprotejate prin respectivul proiect de lege. Avand in vedere discutiile care se poarta in continuare in jurul proiectului de lege conoscut sub numele de „Legea Defaimarii”, am solicitat opinia unor specialisti in domeniul dreptului. Astazi prezentam punctul de vedere al domnului avocat Aristide Roibu de la SCA Roibu si Asociatii.

Domnule avocat, avand in vedere experienta pe care o aveti in domeniul legislativ, am dori sa cunoastem opinia dvs referitor la proiectul de lege privind promovarea demnitatii umane si tolerantei, asa-numita „Legea Defaimarii”, care recent a fost respinsa de Camera Deputatilor

Fara a-mi propune sa analizez cele dezbatute in presa referitor la acest proiect de lege, mi-a atras atentia suprapunerea legislativa, fiind de remarcat faptul ca in Romania raporturile sociale ce se doreau a fi protejate prin aceasta noua lege, erau deja proteguite prin reglementari precum OG nr.137/2000, Legea nr.202/2002 si prevederi ale Codului penal.

Considerati ca acest proiect de lege ar fi putut avea si unele consecinte negative in promovarea demnitatii umane si tolerantei?

Consecintele potential negative ale unei astfel de legi rezidau in permisivitatea legii de a proteja anumite grupuri sociale, in detrimentul altora. De exemplu, este protejata in mod expres categoria de persoane care se distinge prin apartenenta la un grup politic. Conform definitiei ”grupului social” din articolul 1, persoanele apartinand unor categorii socio-profesionale nu beneficiau in niciun fel de protectia acestui proiect de lege.

Puteti sa exemplificati?

Desigur, m-a surprins ca imediat ce acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, au urmat, din partea unor politicieni, atacuri la unele categorii de persoane apartinad unor grupuri profesionale. Astfel, un lider politic din esalonul doi al ALDE, prin afirmatiile sale, de folosire in antiteza a activitatii profesorului Irinel Popescu si a activitatii sefei DNA Laura Codruta Kovesi, realizeaza in mod tendentios un atac la doua grupuri socio-profesionale, respectiv corpul medical si corpul magistratilor, neprotejate de prevederile proiectului de lege in discutie. Este doar un exemplu al consecintelor negative ce se pot produce prin protejarea cu precadere a unei categorii de persoane reprezentate de apartenta la un grup politic in detrimentul unor alte categorii de persoane din elita socio-profesionala, motiv pentru care ar putea fi analizata chiar posibilitatea angajarii raspunderii acestui lider fata de conflictul creat.

Concret, in ce consta suprapunerea legislativa la care va referiti?

Materia ca formeaza obiectul propunerii legislative a fost reglementata prin Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, noul Cod penal, in cazul savarsirii unor infractiuni, stabileste:

-circumstante agravante pentru infractiunile savarsite din motive legate de diferentele dintre grupurile sociale (rasa, nationalitatea, etnie, limba, religie, gen etc.) - art.77 lit.h) NCP;

-sanctionarea functionarilor publici care ingradesc un drept al persoanei pe temeiul apartenentei la un grup social - art.297 alin.2 NCP;

-incitarea la ura sau discriminare - art.369 NCP;

-tulburarea ordinii si linistii publice, inclusiv prin atingeri grave aduse demnitatii persoanelor - art.371 NCP;

-infractiunile de genocid indreptate impotriva unor grupuri sociale - art.438 si art.439 NCP

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene este in vigoare Directiva 2000/43/CE si a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de rasa sau origine etnica, Directiva care a fost transpusa in dreptul national prin emiterea OG nr.137/2000 si infiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Dupa opinia noastra, legislatia nationala este in acord cu legislatia Uniunii Europene, fiind suficienta pentru prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Accesari:22

Comentarii