In amplul studiu realizat de echipa de la Transparency International Romania, coordonata de Victor Alistar (foto 2),
in calitate de director executiv al ONG-ului, au fost evidentiate toate
actiunile facute de Serviciul Roman de Informatii in actul de Justitie,
implicarea pe care o are in cadrul unui dosar, dar si relatia cu
celelalte institutii ale statului. A
fost evidentiata lipsa unui control democratic al institutiei SRI, a
lipsei unui for avizat care sa faca acest lucru, si practic a
posibilitatii serviciului de informatii de a face orice in Romania,
aspect care genereaza neincredere in randul opiniei publice. Lipsa
transparentei a fost un alt punct atins in analiza Transparency
International Romania si pe care CSM trebuie sa il ia la cunostinta in
vederea gasirii unor solutii, in asa fel incat independenta
magistratilor pe care ii reprezinta sa nu fie afectata de masurile SRI.
Viitori
magistrati si magistrati deja in functie ar putea fi obligati de
Presedinte sa semneze la numirea sau promovarea in functii de conducere
ca nu sunt colaboratori ai serviciilor de informatii
Pentru transparentizarea activitatii SRI dar si pentru bunul mers al Justitiei, Transparency International Romania propune crearea unei structuri de supervizare, care s-ar putea afla in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condus in prezent de Presedintele Klaus Werner Iohannis (foto 1), care sa monitorizeze activitatile serviciilor si fluxul de informatii transmite altor institutii, dar si a infintarii unor
sectii specializate in cadrul instantelor, cu rolul de a acorda
mandatele in vederea desfasurarii activitatii serviciilor, astfel incat
magistratii sa aiba acces la informatiile clasificate, in baza unui
certificat ORNISS.
O
propunere extrem de interesanta este facuta in ce ii priveste pe
judecatori si procurori. Potrivit recomandarilor Transparency
International Romania, ar trebui stabilita o procedura prin care Presedintele
CSAT, cand emite decretele de numire in functia de magistrat, de
promovare sau de numire in functii de conducere, dupa caz, sa permita declaratii sub semnatura din partea conducerii civile si operatice a structurilor de informatii care sa ateste ca respectivul magistrat nu este colaborator al serviciilor de informatii.
Printre
propunerile facute de Transparency International Romania se numara si
cea referitoare la utilitatea crearii unei structuri robuste, care sa
dispuna de competentele, expertiza si resursele necesare pentru
monitorizarea democratica a activitatilor serviciilor de informatii si a
fluxului de informatii intre acestea si alte institutii ale statului.
Controlul serviciilor de informatii
Conform analizei Transparency International Romania, sunt
necesare mencanisme care sa impiedice manipularea institutiilor
statului sau a opiniei publice de catre serviciile de informatii,
intrucat ar vulnerabiliza celelalte institutii ale statului.
In acest sens, mai multe organisme europene si internationale, precum Cosiliul Europei, OSCE si ONU evidentiaza necesitatea existentei unui control asupra acestor structuri, a unei "monitorizari robuste, democratice a serviciilor de informatii”.
Iata ce a retinut Transparency International Romania in acest sens:
“O
serie de documente adoptate de Consiliul Europei, OSCE si ONU releva
necesitatea unei monitorizari robuste, democratice a serviciilor de
informatii. O recomandare similara vine si din partea Comisiei de la
Venetia. 'Este imperativ necesar ca astfel de organisme de supervizare
sa existe in fiecare stat si sa aiba suficiente puteri, in legislatie si
in practica, astfel incat functia de control sa fie indeplinita in mod
satisfacator”.
Activitatile
serviciilor de informatii: Nu s-a ajuns la un consens privind
organismul cel mai indicat pentru efectuarea controlului.
In unele state, printre care si Romania, controlul este asigurat de
comisiile parlamentare. Comisia de la Venetia recunoaste legitimitatea
Parlamentului in aceasta activitate, insa avertizeaza asupra riscrului
ca serviciile sa fi atrase in jocurile politice, asupra posibilei lipse
de experienta a parlamentarilor si a potentialelor scurgeri de
informatii confidentiale.
O alta varianta este supervizarea de catre un ombudsman compus din parlamentari si magistrati.
Conform Comisiei de la Venetia, astfel 'se asigura atat legitimitatea cat si expertiza necesara'.
Regasim acest model in Suedia, unde comisia de monitorizare este
formata din doi parlamentari si trei judecatori. In Germania exista
Comisia G10, formata din: un judecator si trei alti membri, care pot fi
parlamentari. Organismul este independent, iar una din principalele
atributii este sa determine daca actiunile intrusive ale serviciilor
sunt absolut necesare. Daca stabilieste ca o metoda folosita nu este
necesara sau contravine legii autorizatiei operatiunii respective va fi
retrasa”.
Schimbul de informatii intre institutii
In
cuprisul analizei efectuate de Transparency International Romania este
supusa atentiei membrilor CSM si problema schimbului de informatii intre
servicii si alte institutii ale Statului roman. In acest sens, ONG-ul
condus de Victor Alistar propune instituirea unor protocoale intre
institutii, in care sa fie cuprinse toate informatiile care se transmit
in cele doua institutii. In acest fel, ar putea fi asigurate “piste de audit clare”.
“Pentru
a putea revizui in mod efectiv practicile de transmitere de informatii,
organele de supervizare trebuie sa aiba acces la toate informatiile
necesare. In acest scop ar fi util un cadru legal, prin care organele de
supraveghere sa poata desfasura procese comune de revizuire a
schimbului de informatii intre institutiile pe care le supervizeaza.
Cadrul trebuie obligatoriu insotit de competenta de a impartasi intre
ele, in timpul acestor revizuiri comune, informatiile la care au acces.
In
Belgia, spre exemplu, agentiile separate care supervizeaza politia,
respectiv serviciile de informatii, au voie sa faca schimb de informatii
intre ele tocmai pentru a monitoriza fluxul intre cele doua institutii
si au desfaurat deja o serie de investigatii comune.
In
lipsa unui asemenea cadru temeinic, singura solutie este recurgerea la
interpelari ad-hoc. Aceste corpuri ad-hoc sunt insa, prin natura lor,
discretionare si extraordinare. Nu pot inlocui o monitorizare permanenta
a fluxului de informatii intre institutii.
Elaborarea de protocoale: Schimbul
de informatii intre servicii si institutiile statului trebuie sa
decurga in baza unor protocoale. Astfel de protocoale ar trebui sa
includa si proceduri pentru asigurarea unor piste de audit clare,
inclusiv prin registre permanente care sa contina toate informatiile
transmite intre institutii;
autorizatiile din partea organului care transmite, dar si a celui care
primeste informatiile, respectiv sa clarifice modul in care schimbul de
informatii urmeaza sa fie revizuit de organismele de monitorizare
competente”.
SRI poate fi si transparent, daca s-ar vrea
In
contextul raspunderii si a responsabilizarii serviciilor de informatii,
Transparency International Romania arata ca exista un raport al ONU
care propune o serie de masuri pentru transparentizarea activitatii
serviciilor de informatii:
“Avand
in vedere natura secreta a activitatilor serviciilor de informatii,
devine dificil sa vorbim despre raspunderea in fata cetatenilor.
Totusi, regasim in compilatia de bune practici din raportul ONU un sir
de masura care aduc un anumit grad de transparenta serviciilor de
informatii si prin urmare contribuie la consolidarea raspunderii
acestora in fata oamenilor.
Constitutionalitatea
masurilor - Exemplul Germaniei arata cum, prin interventiile Curtii
Constitutionale, pot fi impletite masurile pentru garantarea sigurantei
nationale cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului. O
privire de ansamblu asurpa deciziilor Curftii arata cum aceasta a
modelat de-a lungul timpului masurile legislative privind serviciile de
informatii, astfel incat sa permita si sa extinda posibilitatile de
actiune ale serviciilor, dar in acelasi timp sa asigure mentinerea
drepturilor si libertatilor pe teritoriul german – temperand chiar cand a
fost necesar proiecte legislative care ar fi stabilit masuri intruzive.
Observam si in Romania o contributie esentiala a Curtii Constitutionale
in mentinerea echilibrului intre masurile pentru extinderea puterilor
serviciilor de informatii si garantarea drepturilor cetatenilor.
Impartialitate
– neimplincare in societatea civila, politic si media. Raportul ONU
aminteste ca serviciile de informatii au competente care ar putea servi
la promovarea sau prejudicierea intereselor anumitor grupuri politice.
De aceea este necesar ca legislatia nationala sa interzica serviciilor
sa actionezse in interesul oricarui grup politic – o prevedere pe care o
regasim si in legislatia romaneasca, prin Legea privind organizarea si
functionarea Serviciului Roman de Informatii.
Sunt cunoscute si alte masuri suplimentare pentru evitarea implicarii serviciilor in politica.
Un exemplu este interdictia aplicata angajatilor serviciilor de
informatii de a fi membri de partid sau de a primi instructiuni de la
partide. O alta masura
similara este accea ca numirile in functiile de conducere ale
serviciilor de informatii sa fie supuse examinarii din afara
executivului.
Studiul
ONU amintit incadreaza intre bunele practici interdictia pentru
serviciile de informatii de a-si utiliza competentele pentru a influenta
manifestari legitime ale drepturilor la libera asociere, intrunire
pasnica si exprimare sau la activitati politice legitime. Acestea sunt
drepturi fundamentale pentru buna functionare a societatii civile, a
media si a partidelor politice, iar orice interventie pentru a influenta
in mod obscur aceste practici poate slabi bunul curs al democratiei.
State
precum Canada, Elvetia, Japonia sau Olanda au luat masuri pentru a
reduce posibilitatea serviciilor secrete de a viza grupuri sau persoane
care isi exercita in mod legitim aceste drepturi, limitand masurile de
colectare de informatii si folosirea datelor personale colectate. Alte
state au adoptat masuri speciale pentru a proteja jurnalistii.
Astfel,
Germania limiteaza masurile de colectare de informatii pe care
serviciile le pot aplica In cazul jurnalistilor, pentru a proteja
privilegiile profesionale ale acestora, in special cu privire la
confidentialitatea surselor de informare.”
Garantarea independentei Justitiei
“In
rezolutiile organizatiei, OSCE consemneaza doua aspecte care gasesc
aplicabilitatea in relatia dintre serviciile de securitate si justitie.
Primul
sapect priveste rolul esential al ramurii judiciare in remedierea
abuzurilor facute de serviciile de securitate si informatii, iar cel
de-al doilea implica limitarea legitima a exercitarii puterii pentru a
mentine principiile fundamentale ale democratiei si ale statului de
drept.
Datele furnizate de serviciile de informatii sunt, fara indoiala, un element indispensabil ramurii judiciare. Este
limpede ca serviciile, prin activitatea lor, sunt un instrument
esential pentru justitie, ele punand la dispozitia procurorilor
informatii la care au acces astfel incat acestia sa poata investiga
incalcari grave ale legii.
Este
necesar sa aducem in discutie independenta justitiei si sa reamintim
importanta fundamentala a acestei valori pentru desfasurarea echitabila
si corecta a actului de justitie. In aceasta lumina
trebuie sa privim spre una din problemele ridicate tot mai des in
dezbaterile publice, cea a ofiterilor acoperiti din instanta.
Prin
simplul fapt ca serviciile de informatii sunt parte a executivului,
implicarea oricarui membru al lor in justitie incalca principiul
separarii puterilor in stat, esential oricarei democratii functionale”.
Concluzii si solutii punctuale:
-Urmand
principiul exprimat de OSCE, al mentinerii valorilor fundamentale ale
democratieii si statului de drept prin limitarea legitima a exercitarii
puterii, apreciem ca operatiunile de monitorizare ale serviciilor de
informatii trebuie sa se desfasoare numai in baza mandatelor. In acord
cu jurisprudenta CEDO, sustinem ca instantele judiciare sunt cele mai in
masura sa acorde aceste mandate.
-Este
utila infiintarea unor sectii specializate in cadrul instantelor, cu
rolul de a acorda mandatele in vederea desfasurarii activitatii
serviciilor, astfel incat magistratii sa aiba acces la informatiile
clasificate, in baza unui certificat ORNISS. Astfel, se poate asigura ca
nu lipsesc informatii importante din proces si deciziile pot fi luate
in deplina cunostinta de cauza. (…)
-Crearea
unei structuri de supervizare (eventual in subordinea CSAT) care sa
monitorizeze activitatile serviciilor si fluxul de informatii transmise
altor institutii.
-Stabilirea
procedurii prin care Presedintele Republicii, ca presedinte CSAT, cand
emite decretele de numire in functia de magistrat, de promovare sau de
numire in functii de conducere, dupa caz, permite declaratii sub
semnatura din partea conducerii civile si operatice a structurilor de
informatii privind necolaborarea respectivului magistrat. Consideram ca,
dat fiind nivelul de secretizare, Presedintele este singurul care poate
verifica si garanta respectarea Constitutiei si a legilor.
-Membrii
serviciilor de informatii sa nu aiba niciun fel de colaborari si de
contacte cu reprezentantii structurilor judiciare, in afara celor
inregistrate oficial de ambele parti.
-Introducerea
obligativitatii depunerii periodice, pe linie ierarhica pana la
presedintele CSAT, a unor declaratii ale conducerii structurilor de
informatii, ca o garantie ca, prin operatiunile secrete desfasurate nu
incalca independenta justitiei, precum si a unor declaratii de
neinfiltrare in Justitie a ofiterilor acoperiti si de neracolare de
colaboratori.
-Elaborarea unui cod de etica public, care sa includa reguli privind colectarea si diseminarea informatiilor".
Accesari:858
Comentarii