FUNDATIA IMPOTRIVA ABUZURILOR FACE PRAF ORDONANTA TEHNOCRATEI - FACIAS: „Dreptul modern pune accent pe rolul educativ al pedepsei, pe reabilitare, nu pe represiune si resentiment... Nu exista niciun argument care sa explice necesitatea de a impune o reducere a pedepsei cu doar 20 de zile indiferent de numarul de lucrari publicate... Nu avem de-a face cu niciun fel de dezbatere publica... situatie absolut incompatibila cu principiile democratice” (Comunicatul)

Marţi, 28 iunie 2016 12:22 | Scris de Alex PUIU | | |

Institutii - Ong

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor (FACIAS), condusa de Daniel Bejan, solicita amanarea adoptarii proiectului de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Este vorba despre ordonanta prin care ministresa Justitiei, Raluca Pruna (foto), doreste sa impuna in mod arbitrar reducerea pedepsei detinutilor cu 20 de zile indiferent de numarul de lucrari publicate sau de inventii realizate din penitenciar.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii luni, 27 iunie 2016, cu o zi inaintea sedintei de Guvern in care ar urma sa fie adoptata controversata ordonanta de urgenta, FACIAS cere o reala dezbatere publica pe acest subiect, dupa trimiterea la Parlament a unui proiect de modificare a legii. Asta in conditiile in care, asa cum ne amintim, Ministerul Justitiei condus de Raluca Pruna a mimat dezbaterea publica, anuntul privind actul normativ fiind postat pe site-ul institutiei sambata, 25 iunie 2016, cu termen-limita luni 27 iunie 2016, ora 13:00. „Ceea ce Ministerul Justitiei considera a fi dezbatere publica a durat exact ½ zile lucratoare”, se arata in comunicatul FACIAS.

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor considera ca gestul Guvernului de a legifera in materie penala, in locul Parlamentului, reprezinta un atentat la adresa echilibrului intre puterile statului.

Totodata, FACIAS denunta lipsa oricarui argument care sa explice necesitatea solutiei propuse: „Singura ratiune care pare a sta la baza acestei decizii este opinia subiectiva ca e de preferat ca cei condamnati sa petreaca un timp cat mai mare in regim de incarcerare, in conditii inumane, fara nicio posibilitate de reabilitare”.

Organizatia atrage atentia ca masura Ministerului Justitiei este profund contraproductiva si din perspectiva posibilitatii ca CEDO sa decida aplicarea procedurii hotararii-pilot impotriva Romaniei, in conditiile in care statul refuza remedierea problemei supraaglomerarii din penitenciare: „Ministerul Justitiei si-a luat angajamentul de a gasi solutii pentru reducerea supraaglomerarii si imbunatatirea conditiilor din centrele de detentie. Mutarea accentului pe pedepsele neprivative de libertate, folosirea perioadei executarii pedepsei pentru reeducare si reabilitare intr-o mai mare masura si nu exclusiv ca o forma de represiune, toate acestea ar putea constitui solutii pentru rezolvarea actualei situatii. Prin masura propusa, dimpotriva, Ministerul Justitiei elimina una dintre prevederile care ar fi permis o mica reducere a perioadei din pedeapsa petrecuta in regim de incarcerare”.

Prezentam in continuare comunicatul FACIAS:

„In data de 25 iunie 2016, Ministerul Justitiei a publicat pe propriul site Proiectul de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, pentru a fi supus dezbaterii publice, in conditiile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala, asa cum se arata in anuntul Ministerului Justitiei.

Legat de acest subiect, FACIAS tine sa atraga in mod public atentia asupra catorva aspecte.

1) Legea nr. 53/2003 prevede tocmai la art. 7, invocat de catre Ministerul Justitiei, alineatul (2), ca:

Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice.

Anuntul a fost publicat sambata, 25 iunie 2016, iar adoptarea, asa cum rezulta din anunt, urmeaza sa aiba loc in sedinta de Guvern din 28 iunie 2016. Conform anuntului, termenul-limita stabilit pentru trimiterea propunerilor si observatiilor a fost 27 iunie 2016, ora 13:00, ceea ce inseamna ca, practic, ceea ce Ministerul Justitiei considera a fi dezbatere publica a durat exact ½ zile lucratoare. Este mai mult decat evident ca nu avem de-a face cu niciun fel de dezbatere publica.

Este absolut de neinteles atitudinea Ministerului Justitiei care pare a duce in derizoriu ideea de dezbatere publica, incalcand chiar prevederile legale in acest sens.

2) Avem inca una dintre acele situatii, asupra carora FACIAS a atras in repetate randuri atentia, in care puterea executiva se substituie legislativului. In ultimii ani, in mod constant, puterea executiva, prin guvernele care s-au succedat, a decis modificari ale legislatiei penale, fara niciun fel de dezbatere publica, prin asumarea raspunderii sau ordonante de urgenta, eliminand astfel Parlamentul, 'organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii', conform articolului 61 din Constitutia Romaniei, din procesul legislativ. Ne aflam in situatia in care avem un evident dezechilibru intre puterile statului, executivul rezervandu-si, practic, dincolo de limitele constitutionale, monopolul legiferarii in materie penala, situatie absolut incompatibila cu principiile democratice.

3) In conditiile iminentei pronuntarii unei hotarari-pilot impotriva Romaniei, din cauza conditiilor din centrele de detentie, asa cum a fost constatat si in Raportul Special al Avocatului Poporului, precum si in rapoarte ale mai multor organisme internationale, Ministerul Justitiei si-a luat angajamentul de a gasi solutii pentru reducerea supraaglomerarii si imbunatatirea conditiilor din aceste centre de detentie. Mutarea accentului pe pedepsele neprivative de libertate, folosirea perioadei executarii pedepsei pentru reeducare si reabilitare intr-o mai mare masura si nu exclusiv ca o forma de represiune, toate acestea ar putea constitui solutii pentru rezolvarea actualei situatii. Prin masura propusa, dimpotriva, Ministerul Justitiei elimina una dintre prevederile care ar fi permis o mica reducere a perioadei din pedeapsa petrecuta in regim de incarcerare.

4) Din nota de fundamentare prezentata de Ministerul Justitiei nu exista niciun argument care sa explice necesitatea solutiei propuse, aceea de a impune o reducere a pedepsei cu doar 20 de zile, indiferent de numarul de lucrari publicate sau numarul de inventii. Singura ratiune care pare a sta la baza acestei decizii este opinia subiectiva ca e de preferat ca cei condamnati sa petreaca un timp cat mai mare in regim de incarcerare, in conditii inumane, fara nicio posibilitate de reabilitare. Chiar din analiza de impact oferita de Ministerul Justitiei se poate observa ca adoptarea acestei masuri nu produce niciun fel de impact, sub nicio forma, la nivelul statului sau societatii.

Nu exista niciun magistrat condamnat pentru aplicarea abuziva a prevederilor inca in vigoare, nu exista niciun fel de demonstratie juridica a ineficientei actualelor prevederi, deci nu exista o motivatie rezonabila pentru modificarea prevederilor inca in vigoare. Dreptul modern pune accent pe rolul educativ al pedepsei penale, pe reabilitarea celui condamnat, nu pe represiune si resentiment, or, modificarea propusa de Ministerul Justitiei pare a fi contrara acestei viziuni.

5) Prevederile proiectului de Ordonanta de urgenta sunt discutabile sub aspect constitutional, putand naste o anume discriminare. Astfel, persoane condamnate la acelasi moment, in baza aceleiasi legi, dar care au de executat pedepse diferite ca durata, in urma individualizarii pedepsei, au putut beneficia de actualele prevederi, daca pedeapsa a fost mai mica si au putut solicita liberare conditionata anterior suspendarii prevederilor Legii 254/2013, in vreme ce aceia care au de executat o pedeapsa mai mare nu vor mai putea beneficia de aceste prevederi, ceea ce constituie o evidenta discriminare.

6) Punerea in executare a hotararii judecatoresti definitive reprezinta cea de-a patra faza a procesului penal, conform actualului Cod de Procedura Penala. Asta inseamna ca cei aflati acum in executarea pedepsei vor putea invoca prevederile Art. 6 alin. (4) si urmatoarele din noul Cod Penal, care se refera la aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei. Asta ar putea face ca prevederile propuse prin proiectul de Ordonanta de urgenta sa devina inoperante, ca atare, lipseste ratiunea adoptarii unei Ordonante de urgenta si poate fi urmata care legislativa fireasca.

Ne exprima speranta ca proiectul de Ordonanta de urgenta nu va fi adoptat in sedinta de Guvern din 28 iunie, iar Ministerul Justitiei va initia o reala dezbatere publica pe acest subiect, dupa trimiterea unui proiect de modificare a legii catre Parlament.

Daniel Bejan,

Presedinte FACIAS”

Accesari:1644

Comentarii