Curtea de Apel Bucuresti a facut publica sentinta prin care, in 24 aprilie 2015, judecatoarea Codruta Strimb, de la Sectia a II-a penala, l-a condamnat pe colegul ei de la aceeasi instanta, judecatorul Stan Mustata (foto), la 10 ani si 8 luni de inchisoare cu executare. Prin sentinta 76/F din dosarul 3469/2/2014,
Stan Mustata a primit 5 ani pentru constituire a unui grup infractional
organizat, 2 ani pentru folosire, in orice mod, direct sau indirect, de
informatii care nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului
unor persoane neautorizate la aceste informatii, 7 ani pentru luare de
mita in forma continuata si 4 ani pentru trafic de influenta.
La
pedeapsa cea mai grea - 7 ani inchisoare pentru luare de mita in forma
continuata -, instanta a adaugat sporul obligatoriu prevazut de noul Cod
de procedura penala. Totusi, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit,
sporul de 3 ani si 8 luni inchisoare (o treime din restul pedepselor
stabilite) ar fi fost mult mai mare daca judecatoarea Codruta Strimb nu
ar fi considerat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din 6
infractiuni de luare de mita in o infractiune de luare de mita in forma
continuata, fapt care a determinat automat o pedeapsa rezultanta
sensibil mai mica decat aceea pe care Mustata ar fi primit-o daca la
aplicarea sporului se luau in calcul alte 5 infractiuni distincte.
In
sentinta din 24 aprilie 2015, judecatoarea Codruta Strimb a catalogat
„rezolutia infractionala” a lui Stan Mustata ca fiind „unica”, faptele
ce ar fi fost comise de judecator fiind savarsite intr-un timp relativ
scurt, prin procedee, conditii si imprejurari asemanatoare. Codruta
Strimb a retinut ca activitatea infractionala a judecatorului Mustata si
a celorlalti inculpati s-a desfasurat intr-un mod organizat, fiecare
avand un rol bine stabilit. Instanta a subliniat si faptul ca Stan
Mustata nu s-a oprit din activitatea infractionala retinuta in sarcina
sa, desi cunostea faptul ca era urmarit si supravegheat, el luandu-si
masuri de precautie, precum purtatul discutiilor in toaleta, in timp ce
apa era lasata sa curga la robinet.
Pe
de alta parte, Codruta Strimb arata ca Stan Mustata dorea sa-si
suplimenteze veniturile, pe motiv ca sotia, fiul si amanta sa aveau
pretentii mari ce trebuiau sa fie satisfacute. De altfel, instanta
retine ca Stan Mustata s-ar fi plans inculpatului Ion Boraciu,
dezvaluindu-i acestuia ca era coplesit de obligatiile financiare pe care
le avea fata de sotie, fiu si amanta sa, grefiera Mariana Curea, la
randul ei condamnata in acest dosar la 4 ani si 4 luni de inchisoare cu
executare.
Prezentam fragmente din sentinta prin care Stan Mustata a fost condamnat de judecatoarea Codruta Strimb de la CAB:
„Instanta
apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul
actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan”
„Fata de starea de fapt retinuta mai sus, instanta
apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul
actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan, rezolutie
care reiese din unitatea de dispozitii legale violate, din savarsirea
faptelor intr-un interval de timp relativ redus, din identitatea
procedeelor folosite, conditii si imprejurari asemanatoare pentru
savarsirea faptelor, si, mai ales, unicitatea scopului urmarit - acela
de a obtine pentru sine un folos patrimonial necuvenit.
Sub aspectul laturii subiective si a rezolutiei unice de savarsire a
faptelor, forma continuata a infractiunii este intrunita si pentru ca
din ansamblul probator rezulta ca inculpatul
Mustata Stan avea o practica deja stabilita, adoptase o hotarare intima
cu caracter general pe baza careia gasea solutia de moment pentru
fiecare dosar in care putea obtine venituri ilicite, nefiind necesar sa
analizeze de fiecare data modalitatea in care isi va exercita
atributiile in vederea influentarii solutiilor care urmau sa fie
pronuntate sau consecintele faptelor sale”.
„A
incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor elemente
de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa convinga
instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie de lunga
durata”
„Desi
implinise varsta de pensionare acesta a solicitat sa ramana in
activitate, pentru ca, potrivit celor spuse de inculpatul Boraciu Ion
inculpatului Moraru Ciprian la data de 27 februarie 2014 (proces-verbal
de redare si planse foto, filele 256-280, volumul 2 dup), motivul
pentru care Mustata Stan nu se pensionase era acela de a continua sa se
foloseasca de functia sa pentru a comite infractiuni de coruptie si
astfel de a obtine venituri suplimentare ilicite.
Din
declaratiile celor doi martori audiati in circumstantiere se mai
retine in ceea ce il priveste pe inculpatul Mustata Stan ca acesta avea
un cerc larg de prieteni, era cunoscut ca fiind un familist bun care se
preocupa de problemele familiei, era vesel, glumet, consumator de
alcool dar intr-o cantitate rezonabila fara a ajunge ”sa cada sub masa”.
Acesta este casatorit cu un copil major, este cunoscut cu diferite
afectiuni medicale pe care instanta le apreciaza ca fiind inerente
varstei.
Examinand
probele dosarului, Curtea retine ca desi inculpatul este infractor
primar, in cauza a avut o atitudine procesuala negativa in raport de
apararile pe care a inteles sa si le formuleze, nerecunoscand fapta
imputata. Numai lipsa antecedentelor penale, varsta acestuia, evolutia
profesionala anterioara, precum si prezentarea in fata instantei la
termenele de judecata, fara nicio urma de regret pentru consecintele
infractiunilor savarsite, nu constituie imprejurari care pot fi socotite
si retinute ca circumstante atenuante prev. de art. 75 al. 2 C.pen.
La
stabilirea pedepsei, instanta va avea in vedere si faptul ca inculpatul
savarsea infractiunile de coruptie pentru ca a-si suplimenta veniturile
obtinute de la locul de munca intrucat pretentiile sotiei, a fiului si a
amantei erau mari si trebuiau satisfacute. In acest sens se retine ca din convorbirile ambientale inregistrate rezulta ca in
ziua de 04 noiembrie 2013 (proces-verbal de redare, filele 30-53,
volumul 2), inculpatul Mustata Stan s-a deplasat la biroul inculpatului
Boraciu Ion, prilej cu care i-a marturisit ca era coplesit de obligatiile financiare pe care le avea fata de sotie, fiu si Curea Mariana...
La
individualizarea pedepsei, Curtea are in vedere complexitatea
pericolului social al faptei deduse judecatii, elementele obiective si
subiective ce au condus la savarsirea infractiunii, impactul social
produs de savarsirea unei astfel de fapte, pozitia adoptata de inculpat
pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia si necesitatile
procesului de reeducare si resocializare, astfel incat pedeapsa sa-si
poate indeplini atat functia coercitiva, de indreptare, cat si cea
preventiva, de descurajare a savarsirii unor fapte similare de catre
alte persoane.
Curtea
va avea in vedere, in primul rand gravul prejudiciu de imagine adus
justitiei, in principal, si increderii in incoruptibilitatea
magistratilor, in secundar.
Prin
pozitia ocupata la data savarsirii infractiunii, de judecator in cadrul
Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul a profitat de increderea ce i-a
fost acordata atat prin prisma functiei cat si cea acordata de colegi,
traficand-o in scop personal si in acest mod, a pus in pericol
principiile deontologice dupa care trebuie sa se conduca persoanele
implicate in aceasta activitate.
Se
va avea, de asemenea, in vedere, pozitia nesincera a inculpatului, care
a incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor
elemente de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa
convinga instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie
de lunga durata, necesar schimbarii mentalitatii deformate a
inculpatului privind modul de desfasurare a activitatii in justitie.
Avand
in vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului Mustata
Stan pedepse indreptate inspre mediu, apreciate ca fiind necesare si
suficiente pentru atingerea scopului educativ si preventiv al pedepsei”.
„Desi
inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati,
constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au
stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe
precautii”
„Raportand
dispozitiile legale mentionate la situatia de fata, Curtea, la
stabilirea cuantumului pedepselor va avea in vedere gradul de pericol
social deosebit de ridicat al faptelor savarsite de inculpati, prin
raportare la circumstantele reale in care a avut loc comiterea acestora,
asa cum acestea au fost retinute anterior, de numarul mare al
persoanelor participante la savarsirea acestora, de perseverenta
infractionala de care au dat dovada inculpatii pusa in evidenta de
savarsirea mai multor infractiuni care presupun existenta unei
multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupari
criminale; incercarea de a atrage in activitatea infractionala a cat mai
multor persoane, in calitate de mituitori sau cumparatori de influenta;
existenta unor date evidente in sensul ca intelegerea infractionala
statornicita intre inculpati cu privire la savarsirea unor fapte de
coruptie de genul celor care fac obiectul prezentei cauze este
anterioara comiterii infractiunilor care fac obiectul prezentei cauze,
de intarirea convingerii mituitorilor sau a cumparatorilor de influenta
cercetati pentru savarsirea unor infractiuni grave ca ar fi putut obtine
beneficiul unor hotarari judecatoresti favorabile prin coruperea
magistratilor investiti sa ii judece; alterarea prestigiului Curtii de
Apel Bucuresti, unde inculpatii Mustata Stan si Curea Mariana erau
salariati, intrucat facilitau obtinerea unor hotarari judecatoresti la
un nivel care are potentialul de a oferi beneficiarilor solutiilor
increderea ca actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului
judiciar, dar si cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a
sistemului judiciar; dispretul manifestat de inculpati fata de colegii
onesti, insa cu care, potrivit opiniei susnumitilor, 'nu se poate vorbi'
sau nu pot fi 'abordati' pentru comiterea unor fapte de coruptie; toate
aceste elemente fiind de natura a crea convingerea instantei ca faptele
comise de inculpati prezinta un grad foarte ridicat de pericol social.
De
asemenea, se retine ca activitatea infractionala retinuta in sarcina
inculpatilor a fost desfasurata pe o lunga perioada de timp, intr-un mod
organizat, cu roluri bine stabilite, impreuna cu alte persoane, fiind
rezonabil a se concluziona ca aceasta avea un caracter de continuitate
si ca nu ar fi incetat in lipsa interventiei organelor de urmarire
penala. In acest sens, se retine si faptul ca desi
inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati,
constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au
stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe
precautii, de genul discutarii aspectelor importante doar in grupul
sanitar al imobilului, in timp ce apa curgea la robinet, doar in soapta,
la urechea interlocutorului, folosindu-se de biletele pe care erau
notate diverse date cu privire la dosarele in discutie si care erau
rupte si probabil, aruncate in toaleta, si respectiv prin evitarea
discutiilor telefonice.
Aceste
consecinte, avand in vedere specificitatea si modul de organizare al
sistemul judiciar, pe langa urmarile produse asupra celor care le comit,
arunca o umbra greu de inlaturat asupra intregului sistem judiciar”.
Accesari:1119
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu