Trei
ani de calvar pentru procurorul George Balan, fost vicepresedinte CSM!
Trei ani in care a fost pus la zidul infamiei de DNA, Traian Basescu si
colegii lui din CSM doar pentru ca, in 2012, PSD intentiona sa il
numeasca in functia de Procuror General al Romaniei, in locul Laurei
Codruta Kovesi. Trei ani de umilinte, in care a fost suspendat din CSM
si silit sa isi dea demisia din magistratura pentru a nu fi condamnat cu
orice pret! La finalul acestor trei ani de reducere la tacere,
procurorul George Balan a fost achitat definitiv de Inalta Curte,
dovedindu-se astfel ca DNA a comis un abuz, eliminand din CSM un
demnitar care era programat sa ia locul lui Kovesi. George
Balan a fost achitat definitiv pe motivul ca nu exista probe ca ar fi
savarsit faptele de coruptie ce i-au fost imputate in vara lui 2012,
cand sistemul de forta l-a dat jos din CSM. Cine va raspunde pentru acest abuz? Amintim ca procurorii
de caz in acest dosar au fost Claudia Rosu (sotia lui Doru Tulus) si
Carmen Tundrea, rechizitoriul fiind confirmat de vestitul Lucian Papici, campionul achitarilor din DNA.
George Balan, achitat de vicepresedintele ICCJ Ionut Matei. Decizia ICCJ dovedeste ca membrii CSM l-au gonit din Consiliu abuziv
Decizia
de achitare a procurorului George Balan a fost pronuntata luni, 22
iunie 2015, de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie format din judecatorii Ionut Matei, Francisca Vasile, Luciana Mera, Ana Maria Dascalu si Ioana Bogdan in dosarul in care DNA
a dispus trimiterea in judecata a fostului membru CSM pentru
complicitate la savarsirea infractiunii de furnizare de informatii
nedestinate publicitatii si de asociere pentru savarsirea infractiunii
de furnizare de informatii nedestinate publicitatii. La scurt timp dupa
actiunea DNA, George Balan a fost expulzat abuziv din Consiliul Superior
al Magistraturii, actiunea indreptata impotriva sa fiind justificata de
colegii sai pe "suspiciuni".
Asa
cum bine ne amintim, primul pas spre tortura psihica a lui George Balan
avut loc la scurt timp dupa ce DNA a inceput urmarirea penala in
dosarul "Balan-Sampetru", cand Sectia pentru procurori din CSM s-a
intrunit de urgenta pentru a-l evacua pe George Balan din CSM.
In
aceeasi perioada, fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu il acuza
pe fostul membru CSM pe la televiziuni spunand ca Justitia nu va
incapea pe mainile lui Balan si ca in raport de ceea ce ar fi facut in
functia de Procuror General al Romaniei "o sa-si rupa dintii".
Practic, fara ca o instanta sa se pronunte asupra vinovatiei lui George Balan, cu ajutorul DNA, Sectia pentru procurori din CSM l-a eliminat (suspendat) din Consiliu si mai apoi din functia de procuror. Iar acest lucru s-a intamplat in 11 iulie 2012, cand Sectia
pentru procurori din CSM, condusa la acea data de procuroarea Oana
Schmidt-Haineala, a decis prin Hotararea nr. 299 ca se impune
suspendarea din functia de membru al CSM a lui George Balan pe motiv ca
"mentinerea in activitate a domnului procuror Balan George, asupra
caruia planeaza suspiciuni privind savarsirea unor fapte incriminate
penal, in functia de membru al CSM, pe parcursul procedurii de
verificare a bunei reputatii se poate aduce atingere grava prestigiului
justitiei":
"Sectia
retine ca actele atasate propunerii Inspectiei Judiciare denota o
potentiala utilizare in scop personal de catre cei doi procurori a unor
informatii clasificate... Sectia pentru procurori retine ca cei trei
invinuiti beneficiaza de prezumtia de nevinovatie... insa apreciaza ca
detinerea calitatii de magistrat si de membru al CSM implica un grad
sporit de responsabilitate in exercitarea pe de o parte a atributiilor
specifice, iar pe de cealalta parte in manifestarea unui comportament
care sa asigure demnitatea si prestigiul functiei. Fata de
considerentele de mai sus, Sectia pentru procurori apreciaza ca prin
mentinerea in activitate a domnului procuror Balan George, asupra caruia
planeaza suspiciuni privind savarsirea unor fapte incriminate penal, in
functia de membru al CSM, pe parcursul procedurii de verificare a bunei
reputatii se poate aduce atingere grava prestigiului justitiei, in
considerarea unui observator obiectiv (...) poate conduce la o scadere
considerabila a increderii populatiei in obiectivitatea actului de
justitie si, implicit, la o lezare semnificativa a prestigiului
acesteia. Sectia pentru procurori, in considerarea dispozitiilor legale
aplicabile, va dispune suspendarea din functie a domnului Balan George,
pana la finalizarea acestei proceduri".
Decizia
definitiva pronuntata de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si
Justitie infirma insa suspiciunile Sectiei pentru procurori a CSM si
dovedeste ca buna reputatie a magistratilor si a Justitiei nu a fost
pusa in pericol de procurorul George Balan. Acest lucru
nu mai poate schimba insa faptul ca in cei trei ani de procese George
Balan a demisionat din magistratura, asa cum s-a dorit de cei care au
ordonat executarea sa.
Procurorul Marcel Sampetru, condamnat la inchisoare cu suspendare pentru ca a recunoscut ca a intrebat daca este verificat
Daca
ex-procurorul George Balan a fost achitat la fond si a obtinut aceeasi
solutie si in apel, nu in aceeasi situatie se regaseste ex-procurorul
Marcel Sampetru. Completul
de 5 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis ca Marcel Sampetru,
achitat la fond, se face vinovat de savarsirea infractiunii de
instigare la savarsirea infractiunii de furnizare de informatii
nedestinate publicitatii, in forma continuata, motiv pentru care a
dispus condamnarea acestuia la 2 ani de inchisoare cu suspendare.
Concret,
condamnarea lui Marcel Sampetru s-a facut ca urmare a recunoasterii de
fostul procuror a unei discutii retinute in rechizitoriu la punctul 4 pe
care a purtat-o cu inculpatul Vlad Mihai. In cuprinsul actului de
trimitere in judecata se arata ca Marcel Sampetru "a recuoscut integral
dialogul expus anterior si semnificatia acestuia, aratand ca,
intr-adevar a afirmat in cadrul discutiei ca DNA-ul are dosare cu el si
ca 'il poate neutraliza', sens in care i-a solicitat lui Vlad Mihai sa
verifice daca in structura lor informativa exista 'ceva despre el', Vlad
Mihai verificand si transmitandu-i ca nu a gasit nimic".
Iata
conversatia pe care au retinut-o procurorii si pe care Marcel Sampetru a
recunoscut-o in prezenta avocatei care il reprezenta la acea data,
Minerva Chiriac, la DNA, care i-a atras condamnarea la inchisoare cu
suspendare:
"In
contextul segmentului din discutie avand ca obiect gestionarea
informatiilor si importanta pentru politicieni de a acapara serviciile
de informatii si parchetele, Sampetru Marcel, relatand o situatie
recenta in care un ofiter SRI ar fi sustinut aspecte nereale privitoare
la sotia sa, a facut urmatoarele afirmatii:
Sampetru
Marcel: L-a dus mintea si l-a dus bine. Ma rog, problema este la tine ,
ca te-au intepat o data, si Mihai stie, i-au auzit urechile ca eu sunt
propozabil pentru functia de procuror general, dar nu e nicio problema
ca...
Vlad Mihai: DNA-ul are...
Sampetru Marcel: DNA-ul
are dosare pe mine si oricand ma face... ma neutralizeaza foarte
repede... Bineinteles ca m-am apucat si eu sa verific: Bai, Mihai, aveti
voi ceva despre mine, stiti ceva, aveti vreo hartie pe acolo? Mi-a zis
ca a verificat si nu a gasit nimic. Dar uite, cum se pune problema daca
vrei sa-ti mai dau si alte lucruri, iti mai dau. Deci acesta este stilul
de lucru".
Judecatoarea ICCJ Georgeta Barbalata merge la inchisoare. Seful DGIPI Mihai Vlad a luat cu suspendare
In ce il priveste pe Vlad Mihai, ex-sef al DGIPI Ilfov,
trimis in judecata pentru furnizare de informatii nedestinate
publicitatii (teza permiterii accesului unor persoane neautorizate la
astfel de informatii), in forma continuata, divulgare a secretului care
pericliteaza siguranta statului si asociere in vederea savarsirii
infractiunii de furnizare de informatii nedestinate publicitatii,
Completul de 5 judecatori al instantei supreme a decis ca acesta sa fie
condamnat la 2 ani inchisoare cu suspendare. Condamnarea lui Vlad Mihai
vine dupa o achitare pronutata de Completul de 3 al ICCJ.
Inculpata
in acelasi dosar cu procurorii Sampetru si Balan a fost si judecatoarea
ICCJ Georgeta Barbalata. In cazul ei, Completul de 5 a decis
respingerea apelului si pastrarea hotararii pronuntata de judecatorii de
la fond, respectiv condamnarea la 4 ani inchisoare cu executare pentru
favorizarea infractorului si divulgare a secretului care pericliteaza
siguranta statului.
Prezentam integral minuta ICCJ din data de 22 iunie 2015:
"Admite
apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva
sentintei penale nr. 460 din 15 mai 2014, pronuntata de Inalta Curte de
Casatie si Justitie - Sectia Penala in dosarul nr. 2170/1/2013.
Desfiinteaza, in parte, sentinta penala apelata si rejudecand:
1.In
temeiul dispozitiilor art.386 alin.1 Cod procedura penala schimba
incadrarea juridica data faptelor retinute in sarcina inculpatului
Sampetru Marcel din infractiunea prevazuta de art. 25 Cod penal (1968)
raportat la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2
Cod penal (1968) in: - infractiunea prevazuta de art. 25 Cod penal
(1968) raportat la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea
art. 41 al. 2 Cod penal (1968) - punctul 1 si 2 din rechizitoriu; -
infractiunea prevazuta de art. 25 Cod penal (1968) raportat la art. 12
lit. b din Legea nr. 78/2000 - punctul 3 din rechizitoriu; -
infractiunea prevazuta de art. 25 Cod penal (1968) raportat la art. 12
lit. b din Legea nr. 78/2000 - punctul 4 din rechizitoriu. In temeiul
dispozitiilor art.396 alin.5 Cod de procedura penala raportat la art. 16
litera b teza I Cod procedura penala si art. 3 alin.1 din Legea nr.
187/2012 achita pe inculpatul Sampetru Marcel pentru infractiunea
prevazuta de art. 25 Cod penal (1968) raportat la art. 12 lit. b din
Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (1968) - punctul 1
si 2 din rechizitoriu. In temeiul dispozitiilor art.396 alin.5 Cod de
procedura penala raportat la art. 16 litera c Cod procedura penala
achita pe acelasi inculpat pentru infractiunea prevazuta de art. 25 Cod
penal (1968) raportat la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 - punctul 3
din rechizitoriu. In temeiul dispozitiilor art. 25 Cod penal (1968)
raportat la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5
Codul penal condamna pe inculpatul Sampetru Marcel la pedeapsa de 2 ani
inchisoare - punctul 4 din rechizitoriu. In baza art. 86/1 Cod penal
(1968) cu aplic.art.5 Cod penal dispune suspendarea executarii pedepsei
sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 7 (sapte) ani,
stabilit in conditiile prevazute de art. 86/2 Cod penal (1968). In baza
art. 86/3 Cod penal (1968), pe durata termenului de incercare,
inculpatul Sampetru Marcel trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de
supraveghere: a) sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de
Probatiune de pe langa Tribunalul Ilfov; b) sa anunte, in prealabil,
orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare
care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; c) sa comunice si sa
justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de
natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta. Atrage atentia
inculpatului asupra dispozitiilor art. 86/4 Cod penal (1968) privind
revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul
art.71 Cod penal (1968) interzice inculpatului Sampetru Marcel
exercitiul drepturilor prevazute de art.64 lit. a teza a II a si lit. b
Cod penal (1968). In baza art. 71 alin. 5 Cod penal (1968), pe durata
suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale se
suspenda si executarea pedepselor accesorii.
2.In
temeiul dispozitiilor art.386 alin.1 Cod procedura penala schimba
incadrarea juridica data faptelor retinute in sarcina inculpatului Vlad
Mihai din infractiunea prevazuta de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000
cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal (1968 in doua infractiuni prevazute
de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000. In temeiul dispozitiilor
art.396 alin.5 Cod procedura penala raportat la art.16 lit. c Cod
procedura penala achita pe inculpatul Vlad Mihai pentru infractiunea
prevazuta de 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 (1968) - punctul 3 din
rechizitoriu. In
temeiul art.12 lit.b din Legea 78/2000 condamna pe inculpatul Vlad
Mihai la pedeapsa de 2 ani inchisoare - punctul 4 din rechizitoriu.
In baza art. 86/1 Cod penal (1968), dispune suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 7
(sapte) ani, stabilit in conditiile prevazute de art. 86/2 Cod penal
(1968). In baza art. 86/3 Cod penal (1968), pe durata termenului de
incercare, inculpatul Vlad Mihai trebuie sa se supuna urmatoarelor
masuri de supraveghere: a) sa se prezinte, la datele fixate, la
Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bucuresti; b) sa anunte,
in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si
orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; c) sa
comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice
informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86/4 Cod penal
(1968) privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere. In temeiul art.71 Cod penal (1968) interzice inculpatului
Vlad Mihai exercitiul drepturilor prevazute de art.64 lit. a teza a II a
si lit. b si c Cod penal (1968). In baza art. 71 alin. 5 Cod penal
(1968), pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei
principale se suspenda si executarea pedepselor accesorii. In temeiul
art.276 Cod procedura penala obliga pe inculpatii Sampetru Marcel si
Vlad Mihai la plata sumei de cate 3500 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare catre stat. Mentine toate celelalte dispozitii ale sentintei
penale apelate.
II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta intimata inculpata Barbalata Georgeta impotriva aceleiasi sentinte penale.
Obliga apelanta intimata inculpata Barbalata Georgeta la plata sumei de
1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de
100 lei, reprezentand onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat
din oficiu, pana la prezentarea aparatorului ales, se va avansa din
fondul Ministerului Justitiei. Onorariile partiale cuvenite aparatorului
desemnat din oficiu pentru intimatii inculpati Vlad Mihai, Sampetru
Marcel si Balan George, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma
de cate 100 lei se vor plati din fondul Ministerului Justitiei
Definitiva. Pronuntata, in sedinta publica, astazi 22 iunie 2015."
Completul
de 3 al ICCJ a stabilit ca dosarul Balan-Sampetru contine acuzatii care
au caracterul unor indicii cu caracter infractional, dar care nu pot
conduce la stabilirea vinovatiei
Procurorii
Marcel Sampetru si George Balan au fost trimisi in judecata in data de
2 aprilie 2013, printr-un rechizitoriu semnat de procuroarele Claudia
Rosu si Carmen Tundrea, si verificat de fostul sef al Sectiei I a DNA,
Lucian Papici, primul termen din acest dosar avand loc in data de 13
septembrie 2013. Alaturi de acestia, procurorii DNA au dispus trimiterea
in judecata si a judecatoarei ICCJ, Georgeta Barbalata, dar si a
fostului sef al DGIPI Ilfov, Mihai Vlad. Dosarul a fost repartizat
Completului de 3 judecatori al ICCJ, format din judecatorii Simona
Encean, Silvia Cerbu si Horia Valentin Selaru care, timp de opt luni, a
procedat la judecarea fondului pentru ca in final sa dispuna achitarea
procurorilor Marcel Sampetru si George Balan, dar si a ex-sefului DGIPI
Ilfov, Mihai Vlad, si condamnarea judecatoarei Georgeta Barbalata la 4
ani inchisoare cu executare. Ce este de mentionat este ca judecatorii
supremi au stabilit la acel moment ca se impune achitarea celor trei
inculpati intrucat rechizitoriul prin care cei patru au fost trimisi in
judecata se bazeaza exclusiv pe interceptari continand discutii purtate
de inculpati, ceea ce nu poate constitui proba din moment ce nu se
coroboreaza cu nicio alta proba, iar vinovatia acestora este stabilita
in mod subiectiv de procuror in urma unei analize a integistrarilor.
Iata
pasaje din motivarea de la fond a sentintei pronuntata de Completul de 3
al ICCJ in data de 14 mai 2014 prin care Marcel Sampetru, George Balan
si Vlad Mihai au fost achitati, iar Georgeta Barbalata condamnata la 4
ani inchisoare cu executare:
"Inalta
Curte apreciaza ca acuzatiile aduse inculpatilor prin actul de sesizare
au doar caracterul unor indicii cu caracter infractional, care nu pot
conduce la stabilirea vinovatiei acestora. Rechizitoriul
se bazeaza exclusiv pe interceptarile discutiilor purtate de inculpati,
iar vinovatia acestora este stabilita de procuror in urma unei analize
pe text a interceptarilor ambientale, fara ca acestea sa fie coroborate
cu vreo alta proba care sa dea consistenta indiciilor rezultate din
interceptari.
Totodata,
se constata ca organul de urmarire penala face doar speculatii cu
privire la continutul interceptarilor si apararile pe care si le fac
inculpatii in declaratiile date in cursul urmaririi penale.
Concluzionand,
desi convorbirile ambientale contin elemente care sa conduca la
suspiciunea existentei unor activitati cu caracter infractional, acestea
nu sunt coroborate si cu alte mijloace de proba care sa sustina
acuzatiile aduse inculpatilor.
Inalta
Curte apreciaza ca simpla existenta a unor discutii cu conotatii
ilegale care nu sunt concretizate prin administrarea si a altor probe
care sa le confirme nu este suficienta pentru stabilirea existentei
faptelor si a vinovatiei inculpatilor.
Trimiterile
facute in actul de sesizare la presupusele relatii ale inculpatilor cu
mediul politic ar putea, teoretic, sa caracterizeze, intr-un sens sau
altul, persoana inculpatilor, dar nu pot conduce automat la stabilirea
vinovatiei unei persoane.
In
acelasi sens, pretinsele foloase necuvenite urmarite a fi obtinute de
inculpati prin accesul la informatiile nedestinate publicitatii constand
in mentinerea intr-o functie de conducere, accederea la functii de
conducere, existenta unor interese de afaceri ale inculpatilor sau
persoanelor apropiate acestora, extrase de anchetatori din continutul
convorbirilor ambientale sunt doar simple ipoteze, afirmatii, nedovedite
in niciun fel.
Referitor
la actul material pretins comis la data de 23 mai 2012, ce a constat in
predarea unei note de redare de catre inculpatul Vlad Mihai din urma,
acuzarea se bazeaza exclusiv pe fraza rostita de inculpatul Vlad: “Eu
v-am adus in plicul ala nota de redare…”.
Se
constata ca in cauza nu s-a adus in sprijinul acuzatiilor nicio dovada
in sensul predarii efective de catre inculpatul Vlad Mihai a unei note
de redare, nu s-au facut minime verificari privind identificarea in mod
concret a obiectului acesteia, nu s-a determinat momentul la care s-a
consumat instigarea. Iar in ceea ce priveste regimul
informatiei nedestinate publicitatii, procurorii fac o serie de
consideratii teoretice aratand ca notele de redare, care reprezinta
forma scrisa a unor dialoguri telefonice ori purtate in mediul
ambiental, pot avea nivelul de clasificare ”strict secret” sau
”nepublic”, in functie de temeiul autoriza?iei de interceptare in baza
careia au fost captate (Legea nr. 51/1991 privind siguran?a na?ionala
sau art. 911 si urm. C.p.p.).
In acest context,
se constata ca procurorii, contrar dispozitiilor art. 99 alin. 1 C. pr.
pen., plaseaza sarcina probei catre inculpati, prezumand o situatie de
fapt care este necesar a fi dovedita.
In concluzie,
in cauza nu s-a dovedit predarea de catre inculpatul Vlad Mihai
inculpatului Sampetru Marcel, in prezenta si a inculpatului Balan George
a unei note de redare, simplul fapt al afirmarii acestei imprejurari
intr-o discutie purtata de inculpati, neconfirmata si necoroborata cu o
alta proba in acest sens nu este suficienta si nu poate conduce la
condamnarea inculpatilor".
Accesari:2409
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu