Gajus/Gajus - Fotolia
Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) se judecă în instanță cu băncile în 37 de procese de clauze abuzive care vizează dobânzi şi comisioane. A câştigat pe fond trei procese şi aşteaptă rezultatul în celelalte. „Legea 193 a creat pericolul falimentului a şase bănci şi acest pericol nu a trecut”, a explicat Nicolae Cinteză, director Supraveghere Banca Naţională . Problema este că băncile au acordat, în 2006-2008, credite cu dobânzi variabile calculate în funcţie de indicatori interni, şi nu de Euribor sau Robor, şi au îndemnat clienţii să ia credite în franci elveţieni. În timpul crizei, aceste împrumuturi s-au scumpit foarte mult şi oamenii nu au mai reuşit să-şi achite creditele. „A fost o problemă de transparenţă”, a declarat Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, la un seminar organizat de BNR şi Alpha Bank la Sinaia. „Unele dintre credite au fost acordate cu o dobândă care nu spunea că plecăm de la Euribor şi adăugam o marjă, ci că dobânda varia în funcţie de politica băncii. Aceasta reprezintă o clauză abuzivă”, a spus şeful stabilităţii financiare din BNR.
Bancherii au ales să restructureze o mare parte din împrumuturile neperformante în loc să le provizioneze ca neperformante, spre nemulţumirea şefului Supravegherii de la Banca Naţională. „Au restructurat credite în valoare de 24,9 miliarde de lei, aproape 11% din totalul creditelor”, a explicat Cinteză. Acesta a adăugat că presiunea pusă de acţionari pe bancheri ca să obţină profit i-a determinat să restructureze pe bandă rulantă credite. „Am cerut băncilor să ne trimită soldul creditelor restructurate din total credite... cred că vor fi ceva provizioane suplimentare, dar nu la un nivel care să determine îngri-jorarea”, a mai spus Cinteză. Pe de altă parte, şeful Supravegherii din BNR a mai spus că nu vor putea fi recuperate fără executări credite de 15 miliarde de lei (cu mult peste nivelul actual) care nu sunt încă provizionate pentru că nu au început să devină restante, dar acest lucru este iminent deoarece clienţii care le-au luat au deja alte credite cu probleme. Sistemul bancar înregistra la sfârşitul primelor nouă luni din acest an un profit de 2,2 miliarde de lei.„Un număr de 24 de bănci au făcut profituri de 2,8 miliarde de lei, iar 15 au raportat pierderi de 0,6 mld. lei“, a explicat Cinteză.
Am cerut băncilor să trimită un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teamă că vom găsi credite cu 20 de restructurări, fără să se încaseze măcar dobânda.
Nicolae Cinteză, director Supraveghere BNR
Fondul de garantare a depozitelor nu are decât 5 miliarde de lei disponibili, în condiţiile în care economiile din bănci garantate se ridicau la 173 miliarde de lei, la sfârşitul trimestrului trei din 2015. Bugetul de stat trebuie să suplinească diferenţa de bani.
Sponsorizat de 
Gajus/Gajus - Fotolia
Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) se judecă în instanță cu băncile în 37 de procese de clauze abuzive care vizează dobânzi şi comisioane. A câştigat pe fond trei procese şi aşteaptă rezultatul în celelalte. „Legea 193 a creat pericolul falimentului a şase bănci şi acest pericol nu a trecut”, a explicat Nicolae Cinteză, director Supraveghere Banca Naţională . Problema este că băncile au acordat, în 2006-2008, credite cu dobânzi variabile calculate în funcţie de indicatori interni, şi nu de Euribor sau Robor, şi au îndemnat clienţii să ia credite în franci elveţieni. În timpul crizei, aceste împrumuturi s-au scumpit foarte mult şi oamenii nu au mai reuşit să-şi achite creditele. „A fost o problemă de transparenţă”, a declarat Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, la un seminar organizat de BNR şi Alpha Bank la Sinaia. „Unele dintre credite au fost acordate cu o dobândă care nu spunea că plecăm de la Euribor şi adăugam o marjă, ci că dobânda varia în funcţie de politica băncii. Aceasta reprezintă o clauză abuzivă”, a spus şeful stabilităţii financiare din BNR.
Bancherii au ales să restructureze o mare parte din împrumuturile neperformante în loc să le provizioneze ca neperformante, spre nemulţumirea şefului Supravegherii de la Banca Naţională. „Au restructurat credite în valoare de 24,9 miliarde de lei, aproape 11% din totalul creditelor”, a explicat Cinteză. Acesta a adăugat că presiunea pusă de acţionari pe bancheri ca să obţină profit i-a determinat să restructureze pe bandă rulantă credite. „Am cerut băncilor să ne trimită soldul creditelor restructurate din total credite... cred că vor fi ceva provizioane suplimentare, dar nu la un nivel care să determine îngri-jorarea”, a mai spus Cinteză. Pe de altă parte, şeful Supravegherii din BNR a mai spus că nu vor putea fi recuperate fără executări credite de 15 miliarde de lei (cu mult peste nivelul actual) care nu sunt încă provizionate pentru că nu au început să devină restante, dar acest lucru este iminent deoarece clienţii care le-au luat au deja alte credite cu probleme. Sistemul bancar înregistra la sfârşitul primelor nouă luni din acest an un profit de 2,2 miliarde de lei.„Un număr de 24 de bănci au făcut profituri de 2,8 miliarde de lei, iar 15 au raportat pierderi de 0,6 mld. lei“, a explicat Cinteză.
Am cerut băncilor să trimită un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teamă că vom găsi credite cu 20 de restructurări, fără să se încaseze măcar dobânda.
Nicolae Cinteză, director Supraveghere BNR
Fondul de garantare a depozitelor nu are decât 5 miliarde de lei disponibili, în condiţiile în care economiile din bănci garantate se ridicau la 173 miliarde de lei, la sfârşitul trimestrului trei din 2015. Bugetul de stat trebuie să suplinească diferenţa de bani.
|
|
|
|
|
Sponsorizat de
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu