sâmbătă, 7 noiembrie 2015

EXCLUSIV. Cum arăta România înainte de protestele declanșate de TRAGEDIA "COLECTIV"? Oala sub presiune care a explodat. KLAUS IOHANNIS în fața celui mai important examen. O analiză de DAN ANDRONIC

EXCLUSIV. Cum arăta România înainte de protestele declanșate de TRAGEDIA "COLECTIV"? Oala sub presiune care a explodat. KLAUS IOHANNIS în fața celui mai important examen. O analiză de DAN ANDRONIC

Autor: Dan Andronic | sâmbătă, 07 noiembrie 2015 | 22 Comentarii | 4041 Vizualizari
Un studiu sociologic realizat înainte de protestele din marile oraşe, oferă explicaţiile pentru ce se întâmplă zilele acestea în România. Doar 1 din 5 români crede că ţara merge într-o direcţie bună, un nivel comparabil cu perioada de austeritate economică, Emil Boc 2010-2012. Pe agenda de probleme a românilor două din primele trei probleme sunt de natură economică: „lipsa locurilor de muncă” cu 26% şi „sărăcia/salariile mici” cu 16%. Deci, aproape jumătate din populaţie pune pe prim plan insecuritatea economică. Corupţia este o problemă majoră pentru 18% dintre respondenţi. Așa arăta starea de spirit a românilor înaintea tragediei. Precizez încă o dată, datele sondajului au fost adunate înaintea tragediei din "Colectiv", dar în timpul evenimentelor legate de moartea polițistului Bogdan Gigina. Ceea le face extrem de valoroase pentru înțelegerea situației.

Cifrele arată un tablou al insecurităţii: insecuritatea locului de muncă, insecuritatea financiară,  la care s-a adăugat şi insecuritatea personală a oamenilor.
Avem imaginea unei oale sub presiune care stătea să explodeze şi zilele acestea s-a întâmplat. Poate părea paradoxal faptul că toată această nemulţumire este exprimată într-un an în care România şi-a consolidat creşterea economică şi în care guvernul a luat o serie de măsuri populare, cum a fost scăderea TVA-ului la alimente. Aşteptările au fost însă mult, mult mai mari. România lui 2015 a trecut peste 6 ani de criză economică, iar guvernarea Ponta a reuşit doar o stabilizare, nu şi o redresarea astfel încât creşterea să se simtă în buzunarul oamenilor.
Faptul că aproape 80% dintre români spun că situaţia economică era la fel sau mai proastă decât acum un an,  este cea mai bună dovadă în acest sens. Mai mult, şomajul printre tineri urcă, ca şi în alte state europene, spre 25%. Mediul urban mic a fost cel mai lovit de criză, iar aici – în afară de zona de Vest a ţării – investiţiile au întârziat să apară, iar şomajul este la ordinea zilei. Într-un astfel de mediu de insecuritate, ştirile zilnice privind corupţia din toate partidele au creat climatul propice pentru protestele din aceste zile.  
Ceea ce a amplificat exponenţial acest tablou al dezamăgirii este criza de leadership prin care trece România. Preşedintele Iohannis a fost ales pe un val popular. Toate sondajele de la începutul lui 2015 îl dădeau pe Klaus Iohannis cu un capital de încredere de peste 75%, iar aproape jumătate dintre români îşi puneau atunci speranţa că România va merge într-o direcţie bună. Au urmat însă aproape 10 luni cu un preşedinte absent în multe momente importante, blocat de multe ori într-o bătălie politică cu executivul Ponta şi puţin preocupat să îşi pună în aplicare agenda de schimbare a ţării. Ca orice slogan bun care nu este pus în aplicare, “România lucrului bine făcut” pare mai degrabă amintirea promisiunilor neonorate.
Preşedintele stă astăzi în faţa celui mai important test din primul său mandat, cu un capital de încredere în scădere. Doar 53% dintre români mai au o opinie bună despre Klaus Iohannis. În funcție de modul în care gestionează criza actuală poate înregistra o creștere sau o scădere sub 50 la sută în primul an de mandat. Ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată în ultimii 26 de ani. Important pentru înțelegerea situației este și faptul că politicienii din noul val nu au confirmat. Alina Gorghiu, prezentată ca o soluţie de întinerire şi schimbare a PNL, este la 13% opinie bună, procent nesemnificativ; practic la jumătate din votul pentru partid. Victor Ponta este la 39% încredere în rândul votanților, dar cu un bazin de neîncredere de 50%. Atunci Strada a luat decizia să conducă!

Au fost multe voci care s-au grăbit să dea o explicaţie politică manifestaţiilor din stradă. S-a spus că aceste manifestaţii au fost împotriva partidelor de la guvernare. Că “strada” este împotriva lui Victor Ponta şi a PSD, când este împotriva tuturor partidelor, împotriva tuturor politicienilor, împotriva a ceea ce americanii numesc establishment.

Datele, înaintea protestului din stradă, arătau că avem două Românii, dar în sensul în care România este împărţită în bazine electorale. Bazinul PSD, format din electoratul tradiţional de stânga, a rămas fidel, astfel că partidul are potenţialul să ajungă la 38%. Cei doi parteneri de guvernare ai PSD, UNPR şi ALDE, au beneficiat de prezenţa la guvernare şi pot trece pragul electoral, fiind cotați cu un potențial de 7-8 la sută.
Bazinul PNL a fost cel mai afectat, el scăzând spre 22% intenţie de vot şi 31% potenţial. De fapt, Noul PNL revine la votul din 2012 al PNL+PDL. Votanţii aduşi la începutul lui 2015 spre partid de către Klaus Iohannis, adică exact cei care au venit între tururi şi au remontat diferenţa de aproape 10 pp care îl despărţea pe acesta de Victor Ponta, se duc spre nehotărâţi. Iar de acolo pot fi luați de oricine...

Procentul nehotărâţilor este masiv: 26% şi, important în perspectiva calculelor electorale, peste 7 din 10 dintre ei sunt împotriva oricărui partid tradiţional. Cei mai vocali şi activi dintre ei sunt, zilele acestea, în stradă. În procente, acest lucru se traduce prin faptul că Partidul „Colectiv”, dacă se va naşte, are un potenţial spre 20%, luând voturi în principal din bazinul PNL.
Ceea ce va urma este, însă, greu de anticipat. Ca întotdeauna, astfel de momente cruciale pot mişca mase mari din electorat. Va conta jocul actorilor politici, în special al lui Klaus Iohannis şi, bineînţeles, ce va face “Strada”.

*Datele au fost culese de Ipsos Research in perioada 13-28 octombrie 2015, pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1250 de persoane. Marja maxima de eroare este de ±3%.




Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu