Societatea civilă se pare că “s-a copt”. Când se supără, poate schimba guverne. De data aceasta însă cere mai mult decât schimbarea guvernului, cere schimbarea modului în care se face politică în România. Forţa străzii a stopat Roşia Montană, a stopat gazele de şist, a schimbat Guvernul Boc şi acum a schimbat şi Guvernul Ponta. Şi a mai făcut ceva. Pentru prima dată a dat jos un primar ales. Pe Piedone. Specialiştii consideră că protestele din stradă sunt normale pentru orice stat democratic.
Acumularea de fapte, de evenimente, de trăiri, de aspiraţii neîmplinite a generat o imensă tensiune socială, finalizată cu protestul de marţi seară, în urma căruia Guvernul Ponta a demisionat.
“Societatea
civilă şi-a spus cuvântul încă o dată. Puterea străzii l-a dat jos în
2012 pe premierul Emil Boc, l-a adus în fruntea ţării, anul trecut, pe
Iohannis şi l-a făcut, ieri, pe Ponta să demisioneze. Ceea ce
demonstrează că societatea civilă a devenit importantă, însă acest lucru
nu este un semn de anarhie. Face parte din cadrele jocului democratic”, ne-a declarat Dumitru Borţun (foto),
conf.univ. dr. în cadrul SNSPA. Potrivit acestuia, ceea ce s-a
întâmplat, ieri, în lumea politică din România este un lucru bun.
Una dintre limitele sau lipsurile democraţiei reprezentative este că ne putem alege reprezentanţii şi pe urmă îi vedem cum se comportă. Şi e posibil să constatăm că reprezentanţii nu ne reprezintă, ci se reprezintă doar pe ei şi familiile lor.
“Atunci, democraţia, care este cel mai puţin rău regim dintre toate - pentru că se poate corecta - s-a rectificat şi a zis «Staţi!», trebuie să modificăm nişte proceduri prin care alegătorii pot să sancţioneze aleşii în funcţie de comportamentul lor. Organizarea unor demonstraţii în stradă este şi ea un instrument democratic şi ţine de feedbackul primit de la guvernanţi”, mai spune Borţun.
Acesta spune că trebuia de mult să se întâmple asta. Societatea civilă nu înseamnă numai nivelul organizat, ea reprezintă şi oamenii din stradă, adică tot ceea ce este sub societatea politică, sub partidele politice aflate la putere. Iar ei pot face, la rândul lor, politică, aşa cum s-a şi întâmplat. Criza era mai veche, însă acum s-a umplut paharul.
“Criza politică a început atunci când Ponta a fost prins cu minciuna. A fost momentul în care şi-a pierdut credibilitatea ca om politic, iar dacă nu mai eşti credibil, nu mai eşti eficient ca premier. Încă de atunci trebuia să-şi dea demisia. Este foarte important să ştii să-ţi gestionezi greşeala şi să-ţi reduci pe cât posibil consecinţele negative”, a conchis acesta.
Demisiile, normale
Pe de altă parte, sociologul Alfred Bulai (foto) consideră
că ceea ce s-a întâmplat ţine de normalitate şi că uneori politicienii
devin responsabili la anumiţi stimuli şi îşi mai dau şi demisia.
“Este normal ca un politician să ia o decizie când iese lumea în stradă. Nu se poate închide nimeni în Guvern bătându-se cu pumnul în piept, spunând că el a fost ales de popor. Nu trebuie să fim dramatici… Oamenii fac politică şi mai ies în stradă uneori”, ne-a explicat sociologul.
Protestele care au scos mii de oameni în stradă în ultimii ani în România
Noiembrie 2015: Protest pentru victimele din Colectiv
Noiembie 2014: Alegeri prezidenţiale - mii de oameni au ieşit în stradă în principalele oraşe ale ţării, dornici de o schimbare (FOTO: Răzvan Vulcăneanţu)
August 2013: Protest Roşia Montană - Au participat aproximativ 10.000 de oameni.
Ianuarie 2012: Proteste desfăşurate în Piaţa Universităţii - mii de români au ieşit în stradă, mai multe zile la rând, susţinându-l pe medicul Raed Arafat, nemulţumiţi de reformele din Sănătate. S-au terminat cu demisia lui Boc.
Martie 2011: Protestele sindicale împotriva Codului Muncii - în mai multe judeţe- culminând cu mitingul din Bucureşti de pe 16 martie, unde s-au adunat 8.000 de protestatari.
Ianuarie 2011: Protestul a 10.000 de sindicalişti de la Dacia a dat tonul protestelor sindicale împotriva politicii sociale a guvernului şi a modificărilor aduse legislaţiei muncii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu