Raportul evidentiaza pentru prima dată consecinţele inevitabile ale unei astfel de prăbuşiri. Simulări pe calculator au demonstrat că topirea gheţii în câteva decenii de încălzire globală a oceanelor poate amplifica acest proces, care poate continua secole, chiar milenii, au explicat autorii studiului.
"Odată ce gheţarii sunt perturbaţi, cum este cazul în prezent, ei răspund într-un mod nelinear. Astfel, prăbuşirea lor se produce brusc după o perioadă relativ lungă de stabilitate aparentă, în care se observă puţine schimbări", a precizat Johannes Feldmann. Aceeaşi dinamică există, de exemplu, în pădurea amazoniană şi în sistemul musonului în India.

Pe măsură ce temperatura oceanelor urca, plăcile de gheaţă aflate sub luciul de apa (extensie a ghetarilor terestri) se topesc incet, pierzandu-si stabilitatea. "Conform simulărilor noastre, 60 de ani de topire a gheţii în ritmul actual observat în Antarctica sunt suficienţi pentru declanşarea unui proces ireversibil, care va dura sute sau mii de ani. Acest lucru va provoca o creştere a nivelului oceanelor de aproximativ trei metri", a adaugat Feldmann.
"Se pare ca acest proces a început deja", a insistat specialistul.  "Deocadata nu dispunem suficiente informaţii pentru a spune dacă destabilizarea gheţarilor din bazinul Amundsen este cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră şi de încălzirea globală care rezultă din acestea", a menţionat Anders Levermann, cercetător la institutul din Potsdam şi co-autor al studiului.

"Dar nu există nici o îndoială că o creştere a acestor emisii poate spori riscul de prăbuşire totală a gheţarilor din vestul Antarcticii şi de creştere ireversibilă a nivelului oceanelor", a spus el.