joi, 3 decembrie 2015

Infecţiile nosocomiale în Europa şi România – raport ECDC

Infecţiile nosocomiale în Europa şi România – raport ECDC

Autor: Dr. Mihail CĂLIN | 18 Iulie 2013
Infecţiile nosocomiale în Europa şi România – raport ECDC
   Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat săptămâna trecută rezultatele primului studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a utilizării substanţelor antimicrobiene în spitalele europene. Desfăşurat în peste 1.000 de spitale cu profil acut din 30 de ţări europene, studiul a avut ca obiective: estimarea dimensiunii acestor importante probleme de sănătate publică; descrierea infecţiilor nosocomiale (IN), situri şi microorganisme, şi a antimicrobienelor prescrise (compuşi, indicaţii) pe tipuri de pacienţi, specialităţi şi tipuri de spitale; diseminarea rezultatelor către factorii de decizie şi personalul medico-sanitar la nivel local, regional, naţional şi european; furnizarea către spitale a unor instrumente standardizate de identificare a punctelor unde trebuie îmbunătăţită activitatea.
   Rezultatele arată că 5,7% din pacienţii spitalelor europene aveau cel puţin o IN, ceea ce înseamnă că într-o zi, 80.000 de persoane spitalizate în Europa se află într-o astfel de situaţie. În total, pe baza acestor date, se estimează că 3,2 milioane de pacienţi au cel puţin o infecţie nosocomială. În spitalele cuprinse în studiu, cea mai mare prevalenţă a infecţiilor a fost înregistrată în secţiile ATI, unde 19,5% din pacienţi aveau cel puţin o IN. Cele mai frecvente tipuri de infecţii au fost cele respiratorii (pneumonii, 19,4% şi infecţii ale tractului respirator inferior, 4,1%), cele de plagă chirurgicală (19,6%), infecţiile urinare (19%), septicemia (10,7%) şi infecţiile gastrointestinale (7,7%). Microorganismele cel mai frecvent responsabile au fost E. coli (15,9%), Staphylococcus aureus (12,3%) – dintre care peste 40% au fost meticilino-rezistenţi –, Enterococcus spp. (9,6%) – rezistenţi în proporţie de 10% la vancomicină –, Pseudomonas aeruginosa (8,9%), Klebsiella spp. (8,7%), stafilococi coagulazo-negativi (7,5%), Candida spp. (6,1%), Clostridium difficile (5,4%) etc. Dintre toate izolatele de Enterobacteriaceae, peste 33% n-au fost susceptibile la cefalosporinele de generaţia a treia şi peste 7% la carbapeneme. Se estimează că, într-o zi, aproape 33% din pacienţii din spitalele europene (aprox. 400.000 de oameni), primesc cel puţin un agent antimicrobian. 70,6% din agenţi au fost administraţi parenteral, motivul pentru folosirea antimicrobienelor a fost documentat în fişe în 79,4% din cazuri, iar profilaxia chirurgicală a fost prelungită mai mult de o zi în aproape 60% din situaţii.
   Pornind de la aceste rezultate, ECDC consideră că este necesară limitarea folosirii antimicrobie
Publicitate
nelor cu spectru larg, reducerea prelungirii nenecesare a profilaxiei chirurgicale, trecerea mai rapidă de la administrarea parenterală la cea orală a antimicrobienelor şi îmbunătăţirea documentării în fişele pacienţilor a motivelor pentru folosirea antimicrobienelor.
România – reprezentativitatea datelor slabă
   În România, studiul a fost defăşurat în 10 spitale, cuprinzând 2.400 de pacienţi, ceea ce nu asigură reprezentativitatea rezultatelor (de altfel, reprezentativitatea datelor este slabă în alte şapte ţări). Potrivit acestora, prevalenţa IN a fost de 2,8%, a doua după Letonia (2,3%). Cele mai frecvente infecţii au fost cele ale plăgii chirurgicale (23%), pneumonii şi infecţii de tract respirator inferior (21%), infecţiile urinare (18%) şi septicemiile (12%). Prevalenţa IN a fost cea mai mare în secţia de ATI, unde 13,4% din pacienţi se aflau în această situaţie. În „topul“ microorganismelor izolate în IN s-au aflat Staphylococcus aureus (18,9%) – 10 din cele 11 microorganisme izolate fiind meticilin-rezistente –, Klebsiella spp. (aprox. 13,5%), Acinetobacter spp. (aprox. 12%), Pseudomonas aeruginosa (8,1%) şi E. coli (6,8%). Prevalenţa utilizării agenţilor antimicrobieni a fost de aproape 50% (una din cele mai mari din Europa), motivul administrării fiind documentat în fişă în doar 49,5% din cazuri. România (93,4%) şi Grecia sunt singurele ţări în care peste 90% din antimicrobiene au fost administrate parenteral. România nu stă bine nici la cei trei indicatori ai structurilor de control al infecţiilor: dezinfectant pe bază de alcool (indicator surogat al igienei mâinilor), camere cu un singur pat (indicator al capacităţii de izolare a pacienţilor infectaţi) şi asistente dedicate activităţilor de prevenţie şi control al infecţiilor.
   România aşadar „înroşeşte“ multe din hărţile raportului, oferind prilejul de a ne plânge că, şi în acest domeniu, ne aflăm la coada clasamentului (dar şi de a fi suspicioşi faţă de prevalenţa IN, la jumătatea celei europene). Însă ECDC atrage atenţia în raport că o comparaţie directă a prevalenţei IN între ţări nu a fost un obiectiv al studiului şi că o asemenea comparaţie trebuie să ţină cont de indicele de complexitate a cazurilor incluse, reprezentativitatea datelor, intervalele de încredere pentru procentele de prevalenţă a IN şi validitatea datelor raportate de fiecare ţară. Cu alte cuvinte, pe baza acestor date, nu se poate afirma că o ţară o duce mai bine (sau mai rău) decât altele.
   Pentru a se putea face astfel de comparaţii, ar trebui îndeplinite mai multe condiţii: instruirea suplimentară a celor implicaţi în desfăşurarea studiilor de prevalenţă de moment (SPM), pentru armonizarea între spitale şi ţări a interpretării definiţiilor de caz; validarea în toate ţările a datelor SPM; includerea unui număr suficient de pacienţi şi spitale (în cazul României, cel puţin 25) pentru asigurarea reprezentativităţii datelor; şi îmbunătăţirea în mai multe ţări a capacităţilor de diagnostic microbiologic, astfel încât probabilitatea de a detecta o IN să fie comparabilă între state. Acest prim SPM la nivel european este un mare pas făcut în creşterea aptitudinilor de supraveghere şi conştientizare a IN în rândul personalului medico-sanitar. Dacă la al doilea SPM, din 2016–2017, statele vor asigura reprezentativitatea eşantionului şi un studiu de validare simultan, seriozitatea şi comparabilitatea datelor vor fi spectaculos îmbunătăţite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu