Ministerul Dezvoltării vrea din Roman un oraş de categoria a V-a
02 December
13:00
2015
În aceste condiţii, Romanul ar deveni un municipiu de categoria a V-a. Acum, Romanul este catalogat ca un municipiu de categoria a II-a.
“Eu nu am văzut încă acest proiect, nu ştiu despre ce este vorba, dar voi ridica această problemă la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România. Eu cred că prima dată ar trebui făcută reorganizarea administrativă a ţării şi a vedea comunele cu 500, cu 700, cu 1.000 de locuitori şi cred că ar trebui făcute criterii pentru a nu avea comună sub 5.000 de locuitori, să nu avem oraş sub 10.000 de locuitori, să nu avem municipiu sub 30.000 de locuitori. Iar de la o populaţie de la 30.000 de locuitori în sus, putem să le categorisim. Se pot face criterii, se pot face analize, dar eu cred că de aici ar trebui plecat, dacă tot dorim să facem ceva. Municipiile sunt sustenabile, se autofinanţează. Problema este la unităţile administrative din mediul rural, de acolo trebuie început, de jos în sus”, a afirmat Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman şi membru în Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România.
Pentru unităţile administrativ teritoriale rurale se propune o grupare pe două categorii: poli rurali şi alte comune. Satele componente ale polilor rurali şi comunelor, precum şi satele aparţinătoare municipiilor şi oraşelor îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.
Prevederile planului de amenajare a teritoriului naţional ar putea fi utilizate pentru direcţionarea anumitor tipuri de investiţii spre localităţi cu probleme de dezvoltare. ”Astfel, proiectul de lege introduce câteva categorii speciale: comune, municipii şi oraşe cu scăderi semnificative de populaţie, municipii, oraşe, comune cu localităţi sub 100 de locuitori la recensământul din 2011, oraşe cu caracteristici rurale. Se propune introducerea noţiunii de oraş cu caracteristici rurale: un oraş care îndeplineşte cel puţin trei dintre următorii patru indicatori: scădere demografică în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar (la ultimul recensământ); peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente; peste 50% din străzi nemodernizate”, se precizează pe site-ul MDRAP.
Proiectul revizuieşte setul de dotări şi indicatori de dezvoltare pentru fiecare categorie de localităţi şi introduce concepte noi în strânsă legătură cu evoluţia reţelei de localităţi la nivel european şi naţional, cum ar fi aria funcţională - formaţiunea teritorială care include mai multe unităţi administrativ-teritoriale de bază între care au loc relaţii funcţionale de natură economică, socială, culturală sau de infrastructură.
Ariile funcţionale pot fi de tip sectorial sau de tip integrat teritorial, acestea din urmă au un caracter complex fiind create în jurul unui centru polarizator, în scopul gestionării în comun a mai multor servicii publice, inclusiv de planificare teritorială. Ariile funcţionale integrate teritorial pot fi constituite în jurul capitalei şi a reşedinţelor de judeţ (de tip metropolitan), în jurul oraşelor de peste 20.000 locuitori fără funcţie administrativă, dar cu un potenţial de polarizare semnificativ (arii funcţionale urbane) sau în jurul polilor rurali, respectiv oraşelor cu caracteristici rurale (arii funcţionale potenţiale).
Modificările faţă de actul normativ în vigoare au urmărit o reclasificare a localităţilor, care să reflecte mai bine situaţia reală la nivelul teritoriului naţional. În România există 3.181 unităţi administrativ–teritoriale de bază – 103 municipii, 217 oraşe şi 2.861 comune -, care cuprind 13.750 de localităţi, astfel: 320 de localităţi urbane reşedinţă de oraş / municipiu, 2.861 de sate reşedinţă de comună, 473 de localităţi componente ale oraşelor / municipiilor, 470 de sate aparţinătoare de oraşe / municipii şi 9.626 de sate componente ale comunelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu