După ce s-au întors dintr-o vizită în China şi Coreea de Nord,
Ceauşeştii erau cuceriţi complet de revoluţia culturală prin care în
aceste ţări se revenise la cele mai încuiate dogme, se izgonise orice
aer proaspăt, se sufocaseră toţi creatorii îndrăzneţi. De exemplu, unui
celebru pianist, care cântase capodopere mondiale, i s-au tăiat
degetele. Ceauşeştii au vrut să facă şi ei o revoluţie culturală, să
reinstaureze proletcultismul cu oameni având origini sănătoase,
proveniţi din uzine şi CAP-uri. Activiştii de partid obtuzi îşi
ascuţiseră satârul cenzurii. Anticipând norii plumburii, Adrian Păunescu
şi Marin Preda au obţinut o audienţă la Tovarăşul. După ce Păunescu a
arătat ce regres ar aduce reinstaurarea obtuzităţilor în artă, Marin
Preda, cu privire sticloasă şi glas ferm, a rostit: „Tovarăşe Secretar
General, dacă reintroduceţi realismul socialist, eu mă sinucid!”. La
prima rostire, Ceauşescu n-a dat curs avertizării, dar Preda continua să
repete ca un robot că se sinucide din cauza reactualizării realismului
socialist în literatură. Ceauşescu a intrat în alertă, i-a invitat pe
scaune şi a încercat să temporizeze, „mai vedem”. Ceauşescu ştia ce
curaj avusese Păunescu în acea campanie de susţinere a filmului
îndrăzneţ „Reconstituirea”, care până la urmă a umplut sălile. Cei care
rău intenţionaţi îl acuză pe Adrian Păunescu că a fost poet de curte
linguşitor, să spună cine a scris o poezie la fel de pustiitoare la
adresa activiştilor de partid precum Păunescu în „Analfabeţii”. „Cenzori
capricioşi ai vremii mele/ O să vă coste scump măruntul moft/ De a ne
face nouă zile grele... Nu-i intelectualul - servitor/ Cultura nu-i ceva
ca o anexă... V-am spus să nu-l fetişizaţi pe Marx/ Să nu-i păstraţi în
spirt învăţătura/ Şi voi într-una fără să-l citiţi/ Îl pomeniţi până vă
doare gura... V-am spus, concetăţeni analfabeţi/ Şi luaţi aminte şi să
ţineţi minte/ Dar nu ştiam că v-aţi născut şi surzi/ Şi scoateţi arma
când vedeţi cuvinte”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu