Cristina: Un film de referință în istoria cinematografiei maghiare, proiectat la București

luni, 13 iunie 2016

Un film de referință în istoria cinematografiei maghiare, proiectat la București

Un film de referință în istoria cinematografiei maghiare,

proiectat la București

• Domnul profesor Hannibal, în regia lui Fábri Zoltán (1956, dramă, 90 min., subtitrat în limba română) – joi, 16 iunie, începînd cu ora 19.00, la Cinemateca Eforie

• Filmul a rulat în cinematografele din 18 ţări şi cei mai importanţi critici şi esteticieni ai genului au scris cronici pozitive. Drumul spre glorie al filmului – care continuă şi astăzi – a început la Festivalul de la Karlovy Vary din 1957, când a obţinut Marele Premiu.

• În 2016, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti aniversează 120 de istorie a filmului maghiar

Săptămâna acesta, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti îi invită pe cinefili la un nou episod din istoria filmului maghiar: este vorba despre proiecția filmului Domnul profesor Hannibal, în regia lui Fábri Zoltán, care va avea loc , joi, 16 iunie, începând cu ora 19.00, la Cinemateca Eforie.

Despre contextul istoric din film, precum și Ungaria anului 1956 în care a fost turnat filmul, va vorbi Cosmin Budeancă, istoric la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER).

Personajul principal al tragicomediei Domnul profesor Hannibal este o persoană nesemnificativă, apolitică: profesorul de liceu Nyúl Béla. Datorită unui studiu absolut neutru scris despre circumstanţele morţii generalului cartaginez Hannibal, ajunge în centrul atacurilor demagogilor, a celor care cred în teoriile rasiale, ceea ce duce la moarta sa. Domnul profesor Hannibal militează împotriva puterii represive, dictatoriale şi împotriva brutalităţii şi prostiei acesteia. Nu este întâmplător că prezentarea filmului a avut un rol cheie în evenimentele din 1956. Însă poate fi actual în orice epocă şi oriunde, deoarece poartă un mesaj pentru fiecare epocă. Tocmai de aceea a devenit una dintre cele mai apreciate creaţii ale cinematografiei maghiare, iar criticii maghiari de film în anul 2000 au ales pelicula, prin vot secret, printre cele mai bune 12 filme maghiare ale secolului.

Filmul a rulat în cinematografele din 18 ţări şi cei mai importanţi critici şi esteticieni ai genului au scris cronici pozitive. Drumul spre glorie al filmului – care continuă şi astăzi – a început la Festivalul de la Karlovy Vary din 1957, când a obţinut Marele Premiu.

Cu toate că regizorul Fábri Zoltán, de trei ori distins cu Premiul Kossuth, se afla pe piedestalul personalităţilor importante ale politicii culturale socialiste, opera sa regizorală (1952-1983) este marcată de scenarii interzise, în consecinţă a recurs la adaptări literare pentru a comunica mesajul său umanist despre lume, dictatură şi relaţii interumane, adaptări vizionate de milioane de spectatori. Nu a fost un inovator al limbajului cinematografic şi totuşi, dacă derulăm în imaginaţia noastră marile momente ale cinematografiei maghiare contemporane, sunt puţini acei regizori în cazul cărora s-ar putea înlănţui secvenţe cu un impact atât de puternic precum scena dramatică de la carusel din filmul Körhinta – Caruselul (1955), terenul de joacă din filmul A Pál utcai fiúk – Băiţii din strada Pál (1968), stadionul expresiv din Hannibál tanár úr – Domnul profesor Hannibal (1956) sau manufacturarea absurdă de cutii de către Latinovits Zoltán în pelicula Isten hozta őrnagy úr – Bine aţi venit, domnule major (1969).

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti în colaborare cu Arhiva Naţională de Filme din Ungaria (MaNDA) a iniţiat în 2016 o serie de proiecţii ce are menirea să prezinte cu scop educativ istoria filmului maghiar. În acest an se împlinesc 120 de ani de la prima poiecție de film în capitala Ungariei și de la deschiderea primului cinematograf în Budapesta, iar cu ocazia aniversării milenare s-a filmat primul film în Ungaria.