Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil - obiceiuri si tradiții! La mulți ani sărbătoriților!
În
iconografia ortodoxă, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt pictați
pe cele două uși laterale ale catapetesmei, ca păzitori ai ușilor
raiului. Mihail este redat la miazănoapte, iar Gavriil la miazăzi.
Arhanghelii
sunt reprezentari mitice apartinand calendarului popular dar care au ca
echivalenti pe Arhanghelii Mihail si Gavriil din calendarul ortodox,
celebrati la 8 noiembrie.
Arhanghelii
din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand
aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale
sufletelor in drumul acestora spre rai.
Arhanghelul
Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i vesteasca
taina cea mare a intruparii Domnului si tot el a adus dreptilor Ioachim
si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului.
In
folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai
venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile
raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la
capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la
picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il
intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si
trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma
in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In
trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau
sarbatoriti pentru ca "ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana
la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora".
Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt
patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si
purifica, prin post, constiintele.
In
zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai
oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb,
numita "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce
era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca
in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea
intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn
incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in
primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos
era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac
si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in
biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata
lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
Despre vreme
"Vara
Arhanghelilor" tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun
trebuie neaparat sa mai fie trei-patru zile senine si calduroase,
numite "vara iernii".
Obiceiuri, tradiții,superstiții și credințe populare
În
calendarul popular, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt percepuţi
ca nişte fiinţe divine, întotdeauna prezente în viaţa oamenilor,
veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor,
arzându-le păcatele mărunte şi având grijă ca sufletele lor să fie
curăţate de greşeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu
pentru ei.
Se
obișnuiește ca în ziua de Sfântul Mihail și Gavril, sau în ajunul
sărbătorii de Sfântul Mihail și Gavril, să se împartă pomană pentru
sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de
Arhangheli”.
În unele zone ale țării s-a păstrat tradiția ca în această zi finii să își viziteze nașii, dăruindu-le colaci.
Pe
8 noiembrie, de ziua Arhanghelilor, nu se lucrează, iar cei care nu se
supun acestei interdicţii vor avea parte de chin mare la vremea morţii.
Oamenii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări şi să se
roage pentru belşug şi sănătate.
În
zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai
oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb,
numită „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despărțiți de oi), ce
era considerată a fi purtătoare de fecunditate.
Această
turtă se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată
cu slobozirea între oi a berbecilor. Daca turta cădea cu fața în sus
era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se
că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața
în jos era mare supărare.
În
folclorul românesc, se spune că Arhanghelii Mihail și Gavril sunt
păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte. Ei sunt asistenți
la Judecata de apoi, ard păcatele lumești și purifică conștiințele
oamenilor.
În
tradiţia românească se crede că Arhanghelul Mihail poartă, uneori,
cheile Raiului, dar şi că este un luptător înfocat împotriva diavolilor.
Adesea se alătură Sfantului Ilie, când acesta tună şi trăsneşte, sau
orânduieşte grindina cu tunul. Arhanghelul Mihail veghează bolnavii, la
cap, când le este dat să moară, şi la picioare, dacă le este sortit să
mai trăiască.
De
asemenea, în credințele populare Sfântul Mihail este și protectorul
Lunii și al Soarelui și se spune că ori de câte ori diavolii încearcă să
le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei.
De
ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este bine să aprinzi o
lumânare ca să ai „lumina” pe cealaltă lume. Sursa: Crestinortodox.ro
Romanul Financiar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu