Se caracterizează drept „un om
îndrăgostit de literă și culoare, de oameni și viață, cu un traseu de
viață obișnuit, vânturat de destin să trăiască departe de meleagurile
natale”. Despre SuperBlog spune că este „o probă de foc”, în care
„rețeta e că nu există o rețetă”. Doamnelor și domnilor, v-o prezentăm
pe Em Sava alias Sweet & Salty, clasată pe locul 10 în ediția Spring SuperBlog 2016 și actual blogger partener al competiției.
1. Cine este Em Sava, dincolo de rândurile așternute pe blog?
Em Sava este un om îndrăgostit de literă și culoare, de oameni și viață, cu un traseu de viață obișnuit, vânturat de destin să trăiască departe de meleagurile natale. O voce feminină care povestește și se povestește, cu rădăcini puternic ancorate în tot ceea ce este românesc.
Em Sava este un om îndrăgostit de literă și culoare, de oameni și viață, cu un traseu de viață obișnuit, vânturat de destin să trăiască departe de meleagurile natale. O voce feminină care povestește și se povestește, cu rădăcini puternic ancorate în tot ceea ce este românesc.
2. Când și cum a apărut bloggingul în viața ta? Ce semnifică denumirea blogului tău, Sweet & Salty? Cum/de ce ai ales-o?
Bloggingul a apărut în viața mea acum doi ani ca o nevoie de a scrie după o lungă pauză. Nu eram cititoare de bloguri, nu eram deloc implicată în fenomenul creativ literar on-line. Am început să scriu fără să mă compar, fără să știu ce lume colorat-aglomerată se întinde în această zonă.
Bloggingul a apărut în viața mea acum doi ani ca o nevoie de a scrie după o lungă pauză. Nu eram cititoare de bloguri, nu eram deloc implicată în fenomenul creativ literar on-line. Am început să scriu fără să mă compar, fără să știu ce lume colorat-aglomerată se întinde în această zonă.
Numele a apărut spontan
și firesc, pentru că abordez o paletă extrem de colorată a scriiturii,
așa că pot fi dulce sau sărată, depinde de inspirația momentului.
3.
Cum ți-ai caracteriza stilul de a scrie? Și ce articol, dintre toate
câte ai scris, i-ai recomanda unui cititor la o primă vizită pe blogul
tău?
Stilul meu? O joacă serioasă, dar și extrem de muncită. Nu cred că mă pot încadra unui anumit stil, pentru că mă plimb între mai multe genuri literare, cu tonalități vesele sau triste, ironice ori dramatice.
Stilul meu? O joacă serioasă, dar și extrem de muncită. Nu cred că mă pot încadra unui anumit stil, pentru că mă plimb între mai multe genuri literare, cu tonalități vesele sau triste, ironice ori dramatice.
Mi-e greu să
recomand ceva anume unui cititor, pentru că îmi iubesc fiecare articol,
fie că e vorba de proză sau poezie, iar cititorii sunt extrem de
diversificați. Mai degrabă aș lansa o invitație pe blogul meu, unde
cititorul mă poate descoperi în toate variantele mele.
4. În Spring SuperBlog 2016 te-ai clasat pe locul 10. Ce te-a determinat să participi la SuperBlog? Cu ce așteptări te-ai înscris, cu ce impresii ai încheiat competiția?
Așa este. Competiția a fost o luptă extrem de strânsă (asta se observă în diferențele foarte mici între note), cu participare extrem de numeroasă, iar participanții foarte buni: bine pregătiți, creativi și mulți dintre ei cu multe participări la activ.
M-am înscris
pentru că îmi plac provocările, iar SuperBlog este, într-adevăr, o probă
de foc. Un război contra-cronometru, cu adversari serioși, materiale de
studiu, resurse nelimitate în timp limitat și multe alte ingrediente
specifice competiției.
Așteptări?
Sigur că, atunci când te înscrii la un concurs, tinzi spre locul întâi.
Dar sunt extrem de mulțumită de notele bune obținute, cu atât mai mult
cu cât, netrăind în România, la multe probe am scris fără să cunosc
materialul care constituia tema articolelor respective.
5.
Care consideri că sunt atuurile care pot diferenția un articol din alte
câteva zeci sau chiar peste 100, câte parcurge juriul?
E extrem de greu să atragi atenția juriului, pentru că nu e suficient să scrii foarte bine din punct de vedere literar, corect, informat și, firește, să respecți la sânge cerințele concursului. Trebuie un element surpriză. Iar concurenții sunt incredibil de surprinzători. Rețeta e că nu există o rețetă. Trebuie să-ți faci temele și să dai frâu liber imaginației.
E extrem de greu să atragi atenția juriului, pentru că nu e suficient să scrii foarte bine din punct de vedere literar, corect, informat și, firește, să respecți la sânge cerințele concursului. Trebuie un element surpriză. Iar concurenții sunt incredibil de surprinzători. Rețeta e că nu există o rețetă. Trebuie să-ți faci temele și să dai frâu liber imaginației.
6. Ce ți-a plăcut în competiție? Ce ți s-a părut cel mai dificil? Dacă ai repeta experiența, ai face ceva diferit?
Mi-a plăcut provocarea, competiția în sine și faptul că am cunoscut niște oameni minunați. Cred că ar trebui îmbunătățită comunicarea dintre concurenți și juriu. Aici mi s-a părut punctul slab.
Mi-a plăcut provocarea, competiția în sine și faptul că am cunoscut niște oameni minunați. Cred că ar trebui îmbunătățită comunicarea dintre concurenți și juriu. Aici mi s-a părut punctul slab.
7. Cea mai mare provocare de până acum? Și cea mai mare reușită?
Cred că întrebarea se referă la provocare literară și aș spune că anumite teme ale concursului au fost adevărate provocări pentru o persoană total anti-tehnică, cum sunt eu. Am să-ți dau două exemple: cea despre freon, ori cea cu referire la izolarea locuinței.
Cred că întrebarea se referă la provocare literară și aș spune că anumite teme ale concursului au fost adevărate provocări pentru o persoană total anti-tehnică, cum sunt eu. Am să-ți dau două exemple: cea despre freon, ori cea cu referire la izolarea locuinței.
Cea
mai mare reușită este faptul că lumea mă citește. A trezi interesul
oamenilor, a avea timpul și atenția lor în această lume atât de
ofertantă din toate punctele de vedere (piața literară este extrem de
stufoasă) e o minune pentru fiecare dintre cei care mânuim cuvintele.
8.
În ediția aceasta ne ești blogger partener (mulțumim!) Cum vezi acum
competiția, de pe margine, în comparație cu momentul la care concurai?
Din postura de participant am pornit de la zero, fără să știu cu ce „se mănâncă” SuperBlogul și am dat tot ce am putut, intuitiv, fără să mă fi documentat în prealabil despre ce înseamnă concursul. Acum, cu o experiență la activ, simt adrenalina concurenților, citesc cu ochi oarecum avizat articolele și empatizez cu efortul uriaș care se ascunde în spatele tuturor celor implicați în această aventură frumoasă.
Din postura de participant am pornit de la zero, fără să știu cu ce „se mănâncă” SuperBlogul și am dat tot ce am putut, intuitiv, fără să mă fi documentat în prealabil despre ce înseamnă concursul. Acum, cu o experiență la activ, simt adrenalina concurenților, citesc cu ochi oarecum avizat articolele și empatizez cu efortul uriaș care se ascunde în spatele tuturor celor implicați în această aventură frumoasă.
9. Cum arată, în viziunea ta, portretul SuperBlog, cu plusurile și minusurile aferente?
E o echipă mare, o familie cu membri nu doar extrem de talentați, dar și foarte muncitori. Se creează legături, prietenii. SuperBlog e o oportunitate pentru mulți bloggeri în cariera profesională, dar și în relaționarea umană cu persoane similare în gândire și preocupare.
E o echipă mare, o familie cu membri nu doar extrem de talentați, dar și foarte muncitori. Se creează legături, prietenii. SuperBlog e o oportunitate pentru mulți bloggeri în cariera profesională, dar și în relaționarea umană cu persoane similare în gândire și preocupare.
Munca
cu oamenii este extrem de dificilă, oboseala își pune și ea amprenta,
pentru că nu este un concurs ușor, dar lucrurile se îmbunătățesc în
fiecare an, tocmai pentru că organizatorii se străduiesc foarte mult și
învață și ei pe drum cum să elimine eventualele inconveniente.
10. Ce probă le-ai propune concurenților la SuperBlog? Cum ai evalua, nota și departaja articolele, dacă ai fi (în) juriu?
Ca să le dau o probă ar trebui să fiu sponsor, să am un produs. Dar poate că m-aș gândi la o probă preliminară inițială care să elimine atât concurenții certați cu limba română, cât și pe cei care nu au deloc aptitudini advertoriale.
Ca să le dau o probă ar trebui să fiu sponsor, să am un produs. Dar poate că m-aș gândi la o probă preliminară inițială care să elimine atât concurenții certați cu limba română, cât și pe cei care nu au deloc aptitudini advertoriale.
Cum aș
evalua? Partea „artistică”, cea care lasă o marjă de subiectivitate
corectorului, ar fi mai clar evidențiată, dacă eu aș fi corector. În
ceea ce privește notarea și departajarea articolelor, nu văd o mai bună
strategie decât cea existentă.
11. Ce mesaj ai pentru superbloggeri?
Mesajul meu pentru superbloggeri este să citească extrem de atent cerințele fiecărei probe. Și mai am una: să meargă până la capăt, să nu abandoneze pe drum.
Mesajul meu pentru superbloggeri este să citească extrem de atent cerințele fiecărei probe. Și mai am una: să meargă până la capăt, să nu abandoneze pe drum.
12. Ce alte hobbyuri și pasiuni ai, pe lângă blogging? Dar planuri?
Am mai multe pasiuni, dar scrisul cred că mă reprezintă cel mai mult, sau cel mai bine. Îmi place pictura, în special cea în ulei, arta culinară, decorațiile.
Am mai multe pasiuni, dar scrisul cred că mă reprezintă cel mai mult, sau cel mai bine. Îmi place pictura, în special cea în ulei, arta culinară, decorațiile.
Planuri? Să scriu, să scriu și iar să scriu și, eventual, să public.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu