Misterele din dosarul moşiei lui Băsescu
Demarată, în forţă, în anul 2014, ancheta penală
privind constituirea celor 290 de hectare de teren agricol din
localitatea Nana, judeţul Călăraşi, achiziţionate de familia fostului
preşedinte cu credit de la CEC bate pasul pe loc de mai bine de un an şi
jumătate, la Tribunalul Călăraşi. Deşi au avut loc, până în prezent, nu
mai puţin de 25 de termene de judecată, ultima chiar ieri, dosarul
instrumentat de Parchetul General împotriva vânzătorilor şi a membrilor
Comisiei Locale de Fond Funciar primeşte amânare după amânare. În
paralel, şi sechestrele penale instituite de acelaşi Parchet General pe
terenurile ce au intrat în proprietatea Ioanei Băsescu se află de mai
bine de cinci luni în discuţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din
toamna anului trecut, Ioana Băsescu a acţionat în judecată Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru anularea unui
ordin, din 2014, al preşedintelui acestei instituţii ce prevedea modul
în care aceste sechestre penale se înscriu în Cartea Funciară. Ordinul
nu mai este în vigoare, dar procesul continuă, în recurs, după ce fiica
fostului preşedinte a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Bucureşti.
După declanşarea scandalului privind modul în care Ioana Băsescu a achiziţionat, de la firma-fantomă Berfige, moşia de 290 de hectare de teren agricol în localitatea Nana, Parchetul General a decis instituirea sechestrului penal asigurător pentru fiecare lot de teren în parte, după ce o anchetă a Corpului de Control al Primului-Ministru a scos la iveală faptul că vânzătorii iniţiali şi-au constituit în fals dreptul de proprietate. De la acel moment, Ioana Băsescu a acţionat Parchetul în judecată, solicitând, în nu mai puţin de 30 de cauze aflate pe rolul Judecătoriei Olteniţa şi a Tribunalului Călăraşi, ridicarea acestui sechestru.
Nu vrea ca sechestrul penal să apară în Cartea Funciară
Judecătoria Olteniţa a respins cererile Ioanei Băsescu, însă aceasta din urmă a făcut alte cereri vizând ştergerea de la Cartea Funciară a menţiunilor referitoare la instituirea acestui sechestru. Toate dosarele, ajunse în fază de apel, la Tribunalul Călăraşi, au fost suspendate, deoarece fiica fostului preşedinte a acţionat în judecată Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei să dispună anularea Ordinului nr. 700/2014 al preşedintelui acestei instituţii.
Depusă în luna septembrie a anului trecut, cererea a fost soluţionată într-un termen rezonabil. Mai exact, soluţia, pe fond, a fost pronunţată de magistraţii Secţiei de Contencios Administrativ pe 16 februarie 2016, când instanţa a decis să admită în parte acţiunea fostului preşedinte, însă nu pentru că s-ar fi întemeiat pe fond, ci, pentru că, pur şi simplu, Ordinul atacat nu se mai afla în vigoare. Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin Hotărârea 481/2016, articolele 162 alineat 3 şi 195 aineat 5 din Ordinul nr. 700/2014 al ANCPI, în vigoare anterior emiterii unui nou Ordin, cu numărul 1340/2015. Primul articol atacat şi desfiinţat, de facto. Prin emiterea ordinului nou, se prevedea faptul că se intabulează dreptul de ipotecă legală potrivit Codului de Procedură Penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi a procesului-verbal de sechestru, care va cuprinde identificarea imobilului. Potrivit aceluiaşi articol, radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii. Alineatul 3, atacat de Ioana Băsescu, prevedea că, în lipsa procesului-verbal de sechestru, în cartea funciară se efectuează operaţiuni de notare, în condiţiile articolului 195 alineat 5 din acelaşi Ordin. Şi acest articol a fost atacat, fiind desfiinţat de Curtea de Apel Bucureşti, el prevăzând că sechestrul dispus conform Codului de Procedură Penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asigurătorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificatul de grefă care cuprinde soluţia formulată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
Curtea de Apel a interzis Parchetului să intervină în proces
Deşi măsura instituirii sechestrului asigurător pe care Ioana Băsescu voia să o radieze din Cartea Funciară, inclusiv prin schimbări de ordin legislativ, a fost dispusă de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în februarie 2016, cererea acestei unităţi de parchet de intervenţie accesorie în dosarul privind anularea ordinului ANCPI.
Situaţia care a urmat pare una incredibilă. Prin Hotărârea nr. 481/2016, Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă cererea Ioanei Băsescu cu privire la obligarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de modificare a articolelor 162 şi 195 din Ordinul 700/2014, deoarece nu mai avea obiect, între timp fiind emis un nou ordin.
Lucrurile ar fi trebuit, astfel, să se oprească aici şi, odată emisă hotărârea judecătorească, instanţele din Călăraşi să anuleze suspendarea celor 30 de procese prin care Ioana Băsescu a cerut radierea de la Cartea Funciară a sechestrelor penale instituite pe loturile care compun moşia de la Nana. Nu s-a întâmplat aşa. În 26 mai 2016, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a atacat cu recurs hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Cinci zile mai târziu, Parchetul General a declarat, la rândul său, recurs, cauza ajungând pe masa judecătorilor Secţiei de Contencios Administrativ Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul aşteaptă din iunie să primească termen
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul s-a blocat, efectiv. Deşi recursul a fost înregistrat în data de 1 iunie 2016, nici până în prezent nu a fost pus pe rol. Singurele menţiuni cu privire la soarta acestei cauze, potrivit portalului instanţelor de judecată, arată că data ultimei înregistrări în faza prealabilă a judecăţii a fost 19 iulie 2016 şi că lucrarea se află în procedură de filtru, primul termen de judecată urmând a fi alocat ulterior. De atunci, au trecut patru luni, fără ca dosarul să ajungă pe masa vreunui complet de judecată.
În schimb, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la aceeaşi secţie, a fost constituit un alt dosar, înregistrat în 15 iunie 2016, în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în calitate de recurent pârât, a formulat o cerere de reexaminare a taxei de timbru, pe care trebuie să o achite în procesul de recurs.
Ei bine, această cerere a fost soluţionată în mai puţin de două săptămâni, în sensul că Înalta Curte a respins cererea formulată de ANCPI, decizia fiind una definitivă.
În acest dosar au fost trimişi în judecată funcţionarii Primăriei Nana şi localnicii care au vândut pământurile către firma Berfige
Dosarul penal stă, la rândul lui, de şase luni în prima instanţă
Sechestrele asigurătorii pe terenurile Ioanei Băsescu de la Nana au fost instituite de Parchetul General, odată cu declanşarea cercetărilor în dosarul în care mai mulţi localnici şi funcţioari ai Primăriei Nana au fost puşi sub acuzare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. În luna mai, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare de bani şi fals în declarații, primarul localității, Gheorghe Dobre, funcționarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi Tudorița Niculae - secretara primăriei, Vasilica Preda - contabil, şi Nicolae Tudorache - casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiță şi Georgică Stolea. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2010, funcționarii primăriei, împreună cu fostul primar, Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acționat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluționate fără excepție de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaților din dosar, ale soților, părinților, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor, sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Soluțiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpați de acțiuni sau inacțiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuțiilor legale, acestea având ca scop obținerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracțiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reținute în sarcina inculpaților au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei.
Amânări pe bandă rulantă
Cauza penală în care Ioana Băsescu nu are nicio calitate, dar care poate conduce la confiscarea terenului, a ajuns pe rolul Secţiei Penale a Tribunalului Călăraşi, constituită sub numărul 865/116/2015. De la momentul trimiterii în judecată, au avut loc 25 de şedinţe de judecată, majoritatea vizând soluţionarea unor cereri formulate de inculpaţi cu privire la ridicarea măsurii controlului judiciar. În rest, toate celelalte obiecte ale judecăţii pe fond, cum ar fi audierea unor martori, studierea unor înscrisuri şi alte chestiuni procedurale, au fost amânate pe bandă rulantă din diferite motive.
Ultimul termen de judecată în acest dosar a avut loc chiar ieri, cauza fiind, din nou, amânată. În acest timp, din acest dosar lipsesc cercetările referitoare la chestiuni extrem de importante pentru lămurirea situaţiei. Primul ar fi identificarea adevăratelor interese care au stat în spatele companiei-fantomă Berfige SRL, firmă care a achiziţionat de la inculpaţi, terenurile în cauză, pe care le-a comasat şi le-a vândut, ulterior, Ioanei Băsescu. Al doilea element, neinvestigat, până la acest moment, este modul în care Ioana Băsescu a primit creditul de 1,5 milioane de euro de la CEC Bank.
Procesul în care Ioana Băsescu cere anularea unui ordin al Agenţiei de Cadastru, referitor la modalitatea prin care un sechestru penal se înscrie la Cartea Funciară, aşteaptă de mai bine de cinci luni să primească termen de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În paralel, dosarul penal în care funcţionarii Primăriei Nana şi mai mulţi localnici au constituit în fals drepturile de proprietate asupra terenurilor care au fost cumpărate de familia fostului preşedinte se amână succesiv, la Tribunalul Călăraşi.
Vezi galeria fotoDupă declanşarea scandalului privind modul în care Ioana Băsescu a achiziţionat, de la firma-fantomă Berfige, moşia de 290 de hectare de teren agricol în localitatea Nana, Parchetul General a decis instituirea sechestrului penal asigurător pentru fiecare lot de teren în parte, după ce o anchetă a Corpului de Control al Primului-Ministru a scos la iveală faptul că vânzătorii iniţiali şi-au constituit în fals dreptul de proprietate. De la acel moment, Ioana Băsescu a acţionat Parchetul în judecată, solicitând, în nu mai puţin de 30 de cauze aflate pe rolul Judecătoriei Olteniţa şi a Tribunalului Călăraşi, ridicarea acestui sechestru.
Nu vrea ca sechestrul penal să apară în Cartea Funciară
Judecătoria Olteniţa a respins cererile Ioanei Băsescu, însă aceasta din urmă a făcut alte cereri vizând ştergerea de la Cartea Funciară a menţiunilor referitoare la instituirea acestui sechestru. Toate dosarele, ajunse în fază de apel, la Tribunalul Călăraşi, au fost suspendate, deoarece fiica fostului preşedinte a acţionat în judecată Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei să dispună anularea Ordinului nr. 700/2014 al preşedintelui acestei instituţii.
Depusă în luna septembrie a anului trecut, cererea a fost soluţionată într-un termen rezonabil. Mai exact, soluţia, pe fond, a fost pronunţată de magistraţii Secţiei de Contencios Administrativ pe 16 februarie 2016, când instanţa a decis să admită în parte acţiunea fostului preşedinte, însă nu pentru că s-ar fi întemeiat pe fond, ci, pentru că, pur şi simplu, Ordinul atacat nu se mai afla în vigoare. Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin Hotărârea 481/2016, articolele 162 alineat 3 şi 195 aineat 5 din Ordinul nr. 700/2014 al ANCPI, în vigoare anterior emiterii unui nou Ordin, cu numărul 1340/2015. Primul articol atacat şi desfiinţat, de facto. Prin emiterea ordinului nou, se prevedea faptul că se intabulează dreptul de ipotecă legală potrivit Codului de Procedură Penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi a procesului-verbal de sechestru, care va cuprinde identificarea imobilului. Potrivit aceluiaşi articol, radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii. Alineatul 3, atacat de Ioana Băsescu, prevedea că, în lipsa procesului-verbal de sechestru, în cartea funciară se efectuează operaţiuni de notare, în condiţiile articolului 195 alineat 5 din acelaşi Ordin. Şi acest articol a fost atacat, fiind desfiinţat de Curtea de Apel Bucureşti, el prevăzând că sechestrul dispus conform Codului de Procedură Penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asigurătorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificatul de grefă care cuprinde soluţia formulată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
Curtea de Apel a interzis Parchetului să intervină în proces
Deşi măsura instituirii sechestrului asigurător pe care Ioana Băsescu voia să o radieze din Cartea Funciară, inclusiv prin schimbări de ordin legislativ, a fost dispusă de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în februarie 2016, cererea acestei unităţi de parchet de intervenţie accesorie în dosarul privind anularea ordinului ANCPI.
Situaţia care a urmat pare una incredibilă. Prin Hotărârea nr. 481/2016, Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă cererea Ioanei Băsescu cu privire la obligarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de modificare a articolelor 162 şi 195 din Ordinul 700/2014, deoarece nu mai avea obiect, între timp fiind emis un nou ordin.
Lucrurile ar fi trebuit, astfel, să se oprească aici şi, odată emisă hotărârea judecătorească, instanţele din Călăraşi să anuleze suspendarea celor 30 de procese prin care Ioana Băsescu a cerut radierea de la Cartea Funciară a sechestrelor penale instituite pe loturile care compun moşia de la Nana. Nu s-a întâmplat aşa. În 26 mai 2016, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a atacat cu recurs hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Cinci zile mai târziu, Parchetul General a declarat, la rândul său, recurs, cauza ajungând pe masa judecătorilor Secţiei de Contencios Administrativ Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul aşteaptă din iunie să primească termen
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul s-a blocat, efectiv. Deşi recursul a fost înregistrat în data de 1 iunie 2016, nici până în prezent nu a fost pus pe rol. Singurele menţiuni cu privire la soarta acestei cauze, potrivit portalului instanţelor de judecată, arată că data ultimei înregistrări în faza prealabilă a judecăţii a fost 19 iulie 2016 şi că lucrarea se află în procedură de filtru, primul termen de judecată urmând a fi alocat ulterior. De atunci, au trecut patru luni, fără ca dosarul să ajungă pe masa vreunui complet de judecată.
În schimb, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la aceeaşi secţie, a fost constituit un alt dosar, înregistrat în 15 iunie 2016, în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în calitate de recurent pârât, a formulat o cerere de reexaminare a taxei de timbru, pe care trebuie să o achite în procesul de recurs.
Ei bine, această cerere a fost soluţionată în mai puţin de două săptămâni, în sensul că Înalta Curte a respins cererea formulată de ANCPI, decizia fiind una definitivă.
În acest dosar au fost trimişi în judecată funcţionarii Primăriei Nana şi localnicii care au vândut pământurile către firma Berfige
Dosarul penal stă, la rândul lui, de şase luni în prima instanţă
Sechestrele asigurătorii pe terenurile Ioanei Băsescu de la Nana au fost instituite de Parchetul General, odată cu declanşarea cercetărilor în dosarul în care mai mulţi localnici şi funcţioari ai Primăriei Nana au fost puşi sub acuzare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. În luna mai, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare de bani şi fals în declarații, primarul localității, Gheorghe Dobre, funcționarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi Tudorița Niculae - secretara primăriei, Vasilica Preda - contabil, şi Nicolae Tudorache - casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiță şi Georgică Stolea. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2010, funcționarii primăriei, împreună cu fostul primar, Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acționat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluționate fără excepție de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaților din dosar, ale soților, părinților, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor, sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Soluțiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpați de acțiuni sau inacțiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuțiilor legale, acestea având ca scop obținerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracțiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reținute în sarcina inculpaților au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei.
Amânări pe bandă rulantă
Cauza penală în care Ioana Băsescu nu are nicio calitate, dar care poate conduce la confiscarea terenului, a ajuns pe rolul Secţiei Penale a Tribunalului Călăraşi, constituită sub numărul 865/116/2015. De la momentul trimiterii în judecată, au avut loc 25 de şedinţe de judecată, majoritatea vizând soluţionarea unor cereri formulate de inculpaţi cu privire la ridicarea măsurii controlului judiciar. În rest, toate celelalte obiecte ale judecăţii pe fond, cum ar fi audierea unor martori, studierea unor înscrisuri şi alte chestiuni procedurale, au fost amânate pe bandă rulantă din diferite motive.
Ultimul termen de judecată în acest dosar a avut loc chiar ieri, cauza fiind, din nou, amânată. În acest timp, din acest dosar lipsesc cercetările referitoare la chestiuni extrem de importante pentru lămurirea situaţiei. Primul ar fi identificarea adevăratelor interese care au stat în spatele companiei-fantomă Berfige SRL, firmă care a achiziţionat de la inculpaţi, terenurile în cauză, pe care le-a comasat şi le-a vândut, ulterior, Ioanei Băsescu. Al doilea element, neinvestigat, până la acest moment, este modul în care Ioana Băsescu a primit creditul de 1,5 milioane de euro de la CEC Bank.
Procesul în care Ioana Băsescu cere anularea unui ordin al Agenţiei de Cadastru, referitor la modalitatea prin care un sechestru penal se înscrie la Cartea Funciară, aşteaptă de mai bine de cinci luni să primească termen de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În paralel, dosarul penal în care funcţionarii Primăriei Nana şi mai mulţi localnici au constituit în fals drepturile de proprietate asupra terenurilor care au fost cumpărate de familia fostului preşedinte se amână succesiv, la Tribunalul Călăraşi.
Galerie foto
