Mai mult de un sfert de secol a trecut de la Revoluţia din
decembrie 1989, timp în care marile partide şi-au împărţit “frăţeşte”
puterea, participând la guvernare sub diferite forme şi denumiri. O
analiză marca Jurnalul Naţional vă prezintă astăzi cine şi cât s-a aflat
la putere în cei aproape 27 de ani scurşi de la căderea comunismului şi
până în zilele noastre.
Peste fix o lună, românii vor fi chemaţi la urne pentru a alege componenţa viitorului Parlament al cărui mandat se va încheia, dacă nu vor exista evenimente neprevăzute, în decembrie 2020. Odată cu alegerea unui nou Legislativ, noua majoritate parlamentară va duce la instalarea unui nou Executiv, de această dată fiind vorba despre un Guvern politic, alcătuit de partide, nu de tehnocraţi. În plină campanie electorală, principalii pretendenţi la fotoliul de premier acuză jaful neîntrerupt care a sărăcit România, însă evită să-i arate cu degetul pe vinovaţi. “În 26 de ani nu am reuşit să facem o autostradă de la un capăt al ţării la altul”, a acuzat, senin, Liviu Dragnea. “La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munții”, a constatat şi premierul Dacian Cioloş. De vină sunt, evident, hoţia, corupţia transpartinică şi dorinţa nestăvilită de înavuţire a celor care au deţinut puterea de la momentul decembrie 1989 şi până astăzi. Cine s-a aflat însă cel mai mult la “butoane” şi care dintre partide a ţinut frâiele puterii mai mult decât adversarii?
PSD: 15 ani şi două luni
Social-democraţii au guvernat mai bine de 15 ani din cei aproape 27 care au trecut de la căderea comunismului până astăzi. Sub diferite denumiri (FSN, FDSN sau PDSR), PSD-ul din zilele noastre s-a aflat la putere încă din zorii democraţiei, decembrie 1989 şi până în 1996, când România a intrat în era CDR. Partidul lui Iliescu şi Năstase a revenit la putere în decembrie 2000, odată cu Guvernul Adrian Năstase, care şi-a încheiat mandatul în 28 decembrie 2004. PSD a mai guvernat apoi în coaliţie cu PDL între ianuarie 2009 şi luna octombrie a aceluiaşi an şi a revenit la putere alături de PNL şi PC, în mai 2012, după căderea Guvernului Ungureanu prin moţiunea USL şi instalarea lui Victor Ponta la Palatul Victoria. Cele patru cabinete conduse de fostul premier şi-au încheiat misiunea pe 4 noiembrie 2015, odată cu revoltele generate de tragedia din clubul Colectiv, evenimente în urma cărora premierul Ponta şi-a depus mandatul.
PNL: 11 ani şi patru luni
Destinele României postdecembriste s-au aflat pe mâna liberalilor mai bine de un deceniu. O parte din PNL-ul abia renăscut a participat la guvernare în Cabinetul condus de Petre Roman între aprilie 1991 şi septembrie 1991. Liberalii au făcut parte şi din Guvernul Teodor Stolojan din octombrie 1991 până în noiembrie 1992. La alegerile din 1992, partidul s-a aflat sub pragul electoral de 3% şi a ratat intrarea în Parlament. PNL a revenit la putere abia în 1996, odată cu succesul CDR, până în anul 2000. A făcut apoi o altă pauză de patru ani în timpul Guvernului Adrian Năstase (2000-2004), pentru a guverna alături de PD şi apoi pe cont propriu între 2005 şi 2008, în Cabinetul condus de C.P. Tăriceanu, la acea vreme lider al PNL. Liberalii au pus apoi umărul la trântirea Guvernului Ungureanu în aprilie 2012, iar din mai 2012 până în martie 2014 a guvernat în coaliţie cu social-democraţii sub umbrela USL. În primăvara lui 2014, sub comanda lui Crin Antonescu, PNL decide să iasă de la guvernare şi rupe USL-ul care câştigase aproape 70% din mandatele de senatori şi deputaţi la alegerile parlamentare din decembrie 2012 .
UDMR: 11 ani şi trei luni
Un caz aparte este cel al UDMR. Maghiarii s-au aflat în cercurile puterii vreme de 11 ani şi trei luni, ceea ce înseamnă că au participat la guvernare cu o singură lună mai puţin decât liberalii. Uniunea a intrat pentru prima dată în Executiv după alegerile din noiembrie 1996, alături de CDR, până în 2000. Între 2004 şi 2008, UDMR a făcut parte din Guvernul Tăriceanu, alături de PNL şi PD. Din decembrie 2009, maghiarii au revenit la guvernare alături de PDL până la demiterea celui de-al doilea Cabinet condus de Emil Boc, în aprilie 2012. Din mai 2012 şi până în martie 2014, UDMR a rămas în opoziţie în Guvernul USL condus de Victor Ponta, însă a revenit la guvernare din martie 2014, după ce liberalii au rupt “frăţia” USL. Mariajul cu pesediştii nu a durat însă prea mult, liderii Uniunii alegând să iasă de la guvernare în decembrie 2014, după votul masiv al comunităţii maghiare împotriva premierului Victor Ponta la prezidenţialele de acum doi ani. Neoficial, UDRM a susţinut şi guvernul Adrian Năstase (2000-2004), fără să participe la actul de guvernare, dar având totuşi reprezentanţi în teritoriu, ceea ce ar însemna că, adunând cei patru ani, maghiarii ar depăşi atât PSD, cât şi PNL în longevitatea la putere. Duminica trecută, fostul lider UDMR Marko Bela i-a luat însă peste picior pe politicienii români, într-un discurs presărat cu ironii, la Cluj Napoca: “Bucureştiul ne-a construit autostrăzi, avem cale ferată pe care se poate merge cu 200 de kilometri la oră, este o bucurie să păşeşti în clădirile gărilor, avem centuri de evitare a municipiilor, investitorii străini vin cu marie bucurie, avem mai multe fabrici de autoturisme, pe calea ferată se poate ajunge foarte simplu aici la noi în România, în Transilvania”.
PDL: 11 ani
Partidul lui Petre Roman şi Traian Băsescu a guvernat şi el mai bine de un deceniu. Până să se desprindă de FSN-ul mamă, nucleul dur al PD s-a aflat în primul guvern postdecembrist, din 1990 până în martie 1992, când s-a produs sciziunea dintre aripa fidelă lui Iliescu şi aripa Petre Roman. PD a guvernat apoi în CDR, din 1996 până în 2000, cu o pauză de o lună, martie-aprilie 1998, când a părăsit puterea, ceea ce a dus la căderea guvernului Victor Ciorbea; PD a revenit la putere în decembrie 2004, după finalul epocii Adrian Năstase, şi a rămas la guvernare până în aprilie 2007, când a fost înlăturat de la guvernare de premierul C.P. Tăriceanu. Ulterior, PDL-ul a guvernat alături de PSD primele nouă luni din 2009, rămânând la putere până în aprilie 2012, când USL a trântit prin moţiune de cenzură Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, intrat în istorie drept cabinetul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă (9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012). În vara lui 2014, liderii PDL au votat în unanimitate fuziunea cu PNL.
Liviu Dragnea, preşedinte PSD: În 26 de ani, s-a furat peste tot. Nu am reuşit să facem o autostradă de la un capăt al ţării la altul. S-au risipit miliarde peste miliarde de euro, din hoţie, prostie, lipsă de strategie şi coerenţă, şi dorinţa de a guverna pentru mâine.
Alina Gorghiu, preşedinte PNL, aprile 2016: Dacă vreun ministru liberal nu se va gândi la autostrada Comarnic – Braşov, îi rup picioarele.
Dacian Cioloş, platforma România100: La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munții. Polul sărăciei din Europa este la noi și există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni.
Aproape jumătate din populația țării trăiește în sărăcie. Un copil din trei abandonează școala.
Vezi galeria fotoPeste fix o lună, românii vor fi chemaţi la urne pentru a alege componenţa viitorului Parlament al cărui mandat se va încheia, dacă nu vor exista evenimente neprevăzute, în decembrie 2020. Odată cu alegerea unui nou Legislativ, noua majoritate parlamentară va duce la instalarea unui nou Executiv, de această dată fiind vorba despre un Guvern politic, alcătuit de partide, nu de tehnocraţi. În plină campanie electorală, principalii pretendenţi la fotoliul de premier acuză jaful neîntrerupt care a sărăcit România, însă evită să-i arate cu degetul pe vinovaţi. “În 26 de ani nu am reuşit să facem o autostradă de la un capăt al ţării la altul”, a acuzat, senin, Liviu Dragnea. “La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munții”, a constatat şi premierul Dacian Cioloş. De vină sunt, evident, hoţia, corupţia transpartinică şi dorinţa nestăvilită de înavuţire a celor care au deţinut puterea de la momentul decembrie 1989 şi până astăzi. Cine s-a aflat însă cel mai mult la “butoane” şi care dintre partide a ţinut frâiele puterii mai mult decât adversarii?
PSD: 15 ani şi două luni
Social-democraţii au guvernat mai bine de 15 ani din cei aproape 27 care au trecut de la căderea comunismului până astăzi. Sub diferite denumiri (FSN, FDSN sau PDSR), PSD-ul din zilele noastre s-a aflat la putere încă din zorii democraţiei, decembrie 1989 şi până în 1996, când România a intrat în era CDR. Partidul lui Iliescu şi Năstase a revenit la putere în decembrie 2000, odată cu Guvernul Adrian Năstase, care şi-a încheiat mandatul în 28 decembrie 2004. PSD a mai guvernat apoi în coaliţie cu PDL între ianuarie 2009 şi luna octombrie a aceluiaşi an şi a revenit la putere alături de PNL şi PC, în mai 2012, după căderea Guvernului Ungureanu prin moţiunea USL şi instalarea lui Victor Ponta la Palatul Victoria. Cele patru cabinete conduse de fostul premier şi-au încheiat misiunea pe 4 noiembrie 2015, odată cu revoltele generate de tragedia din clubul Colectiv, evenimente în urma cărora premierul Ponta şi-a depus mandatul.
PNL: 11 ani şi patru luni
Destinele României postdecembriste s-au aflat pe mâna liberalilor mai bine de un deceniu. O parte din PNL-ul abia renăscut a participat la guvernare în Cabinetul condus de Petre Roman între aprilie 1991 şi septembrie 1991. Liberalii au făcut parte şi din Guvernul Teodor Stolojan din octombrie 1991 până în noiembrie 1992. La alegerile din 1992, partidul s-a aflat sub pragul electoral de 3% şi a ratat intrarea în Parlament. PNL a revenit la putere abia în 1996, odată cu succesul CDR, până în anul 2000. A făcut apoi o altă pauză de patru ani în timpul Guvernului Adrian Năstase (2000-2004), pentru a guverna alături de PD şi apoi pe cont propriu între 2005 şi 2008, în Cabinetul condus de C.P. Tăriceanu, la acea vreme lider al PNL. Liberalii au pus apoi umărul la trântirea Guvernului Ungureanu în aprilie 2012, iar din mai 2012 până în martie 2014 a guvernat în coaliţie cu social-democraţii sub umbrela USL. În primăvara lui 2014, sub comanda lui Crin Antonescu, PNL decide să iasă de la guvernare şi rupe USL-ul care câştigase aproape 70% din mandatele de senatori şi deputaţi la alegerile parlamentare din decembrie 2012 .
UDMR: 11 ani şi trei luni
Un caz aparte este cel al UDMR. Maghiarii s-au aflat în cercurile puterii vreme de 11 ani şi trei luni, ceea ce înseamnă că au participat la guvernare cu o singură lună mai puţin decât liberalii. Uniunea a intrat pentru prima dată în Executiv după alegerile din noiembrie 1996, alături de CDR, până în 2000. Între 2004 şi 2008, UDMR a făcut parte din Guvernul Tăriceanu, alături de PNL şi PD. Din decembrie 2009, maghiarii au revenit la guvernare alături de PDL până la demiterea celui de-al doilea Cabinet condus de Emil Boc, în aprilie 2012. Din mai 2012 şi până în martie 2014, UDMR a rămas în opoziţie în Guvernul USL condus de Victor Ponta, însă a revenit la guvernare din martie 2014, după ce liberalii au rupt “frăţia” USL. Mariajul cu pesediştii nu a durat însă prea mult, liderii Uniunii alegând să iasă de la guvernare în decembrie 2014, după votul masiv al comunităţii maghiare împotriva premierului Victor Ponta la prezidenţialele de acum doi ani. Neoficial, UDRM a susţinut şi guvernul Adrian Năstase (2000-2004), fără să participe la actul de guvernare, dar având totuşi reprezentanţi în teritoriu, ceea ce ar însemna că, adunând cei patru ani, maghiarii ar depăşi atât PSD, cât şi PNL în longevitatea la putere. Duminica trecută, fostul lider UDMR Marko Bela i-a luat însă peste picior pe politicienii români, într-un discurs presărat cu ironii, la Cluj Napoca: “Bucureştiul ne-a construit autostrăzi, avem cale ferată pe care se poate merge cu 200 de kilometri la oră, este o bucurie să păşeşti în clădirile gărilor, avem centuri de evitare a municipiilor, investitorii străini vin cu marie bucurie, avem mai multe fabrici de autoturisme, pe calea ferată se poate ajunge foarte simplu aici la noi în România, în Transilvania”.
PDL: 11 ani
Partidul lui Petre Roman şi Traian Băsescu a guvernat şi el mai bine de un deceniu. Până să se desprindă de FSN-ul mamă, nucleul dur al PD s-a aflat în primul guvern postdecembrist, din 1990 până în martie 1992, când s-a produs sciziunea dintre aripa fidelă lui Iliescu şi aripa Petre Roman. PD a guvernat apoi în CDR, din 1996 până în 2000, cu o pauză de o lună, martie-aprilie 1998, când a părăsit puterea, ceea ce a dus la căderea guvernului Victor Ciorbea; PD a revenit la putere în decembrie 2004, după finalul epocii Adrian Năstase, şi a rămas la guvernare până în aprilie 2007, când a fost înlăturat de la guvernare de premierul C.P. Tăriceanu. Ulterior, PDL-ul a guvernat alături de PSD primele nouă luni din 2009, rămânând la putere până în aprilie 2012, când USL a trântit prin moţiune de cenzură Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, intrat în istorie drept cabinetul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă (9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012). În vara lui 2014, liderii PDL au votat în unanimitate fuziunea cu PNL.
Liviu Dragnea, preşedinte PSD: În 26 de ani, s-a furat peste tot. Nu am reuşit să facem o autostradă de la un capăt al ţării la altul. S-au risipit miliarde peste miliarde de euro, din hoţie, prostie, lipsă de strategie şi coerenţă, şi dorinţa de a guverna pentru mâine.
Alina Gorghiu, preşedinte PNL, aprile 2016: Dacă vreun ministru liberal nu se va gândi la autostrada Comarnic – Braşov, îi rup picioarele.
Dacian Cioloş, platforma România100: La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munții. Polul sărăciei din Europa este la noi și există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni.
Aproape jumătate din populația țării trăiește în sărăcie. Un copil din trei abandonează școala.
Galerie foto
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu