Împrumutăm 433 de euro pe secundă, în timp ce băieţii deştepţi „albesc”15 euro pe secundă. Soluţia ca cele 500 de milioane de euro din ROMÂNIA CLANDESTINĂ să ajungă şi la tine
ROMÂNIA CLANDESTINĂ - o serie de investigaţii eveniment despre banii contrabandiştilor. Din banii ROMÂNIEI CLANDESTINE se pot face autostrăzi, spitale sau se pot plăti toate pensiile pe jumătate de lună
România împrumută în acest an 433 de euro pe secundă, 76 de euro
reprezentând dobânzile şi comisioanele plătite de stat pentru
împrumuturile prin care va fi finanţată datoria publică, reiese din
calculele gândul pe baza celor mai recente informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Statul român va împrumuta în acest an circa 60,1 miliarde de lei, echivalentul a 13,65 miliarde de euro - la un curs de 4,40 lei pentru euro, valabil la 31 martie - sumă suficientă pentru a plăti pensiile pe un an şi două luni.
Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar, dar şi pentru “rostogolirea“ unor datorii mai vechi ajunse la scadenţă, care vor fi înlocuite de noi împrumuturi.
În acest an România trebuie să ramburseze 1,860 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în contul pachetului financiar de 19,95 miliarde de euro acordat României de creditorii internaţionali în 2009.
Cum „albesc” contrabandiştii 15 euro pe secundă
Pe de altă parte, am făcut un calcul al sumelor pe care contrabandiştii de ţigarete le încasează din vânzarea ţigărilor fără timbru românesc, introduse ilegal pe piaţă, pentru care statul nu încasează accize şi TVA.
Piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată de producătorii de ţigarete la 30 de miliarde de ţigarete pe an. Din această piaţă totală, contrabanda este estimată la 15,2 %, potrivit studiului din luna martie al Novel Research şi la 15,6% potrivit unui studiu KPMG. Reiese că 4,56 miliarde de ţigarete de pe piaţă sunt de contrabandă, echivalentul a circa 500 milioane de euro pe an, dacă luăm în considerare un preţ mediu de 10 lei pe pachet.
Astfel că, în fiecare secundă, contrabandiştii încasează 15 euro din vânzarea ţigărilor introduse ilegal în ţară. Din aceşti bani s-ar putea plăti pensiile tuturor pensionarilor pe mai bine de o jumătate de lună.
Ţigări reţinute de Poliţia de Frontieră în valoare de 67,5 milioane de euro, în ultimii cinci ani
Între 2010 şi 2014 poliţiştii de frontieră au capturat peste 45 milioane pachete de ţigări, în valoare totală de 297 milioane lei şi 65.365 kg tutun vrac. Au fost destructurate 159 grupuri organizate de contrabandişti de ţigări, în care au fost identificate 1.233 persoane, potrivit datelor obţinute de gândul de la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).
" Traficanţii mizează pe <<profitul>> pe care îl pot obţine din comercializarea „la negru” atât pe pieţele de desfacere din ţara noastră, cât si pe cele din Occident, ca urmare a diferenţelor între preţul unui pachet de ţigări în ţara noastră, faţă de cel din ţările de origine", au precizat reprezentanţii IGPF.
Numai anul trecut, poliţiştii de frontieră au reţinut, în vederea confiscării, 8,75 milioane de pachete ţigări cu o valoare aproximativă de 77 milioane lei, echivalentul a 17,5 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an a fost confiscat aproximativ un milion de pachete de ţigări cu o valoare aproximativă de 9,2 milioane de lei. Poliţiştii de frontieră au descoperit anul trecut 44 grupuri de contrabandişti de ţigări, în care au fost identificate 366 persoane.
Este încă o faţetă cu care încheiem aici prima etapă a campaniei ROMÂNIA CLANDESTINĂ. Am fost INCOGNITO printre „vamaioţii” care fac meseria legal: zilnic trec graniţa înainte şi înapoi şi am văzut cum, printr-un singur punct de frontieră, se scurg, numai din ţigări, 1.250.000 de lei lunar. V-am arătat unde se fumează „ILEGAL NONSTOP” în România şi cum pierdem o jumătate de miliard de euro în fiecare an doar din cauza contrabandei cu produse din tutun.
V-am dezvăluit mijloacele de necrezut pe care le folosesc traficanţii pentru a aduce marfa în ţară. Aţi aflat însă că există şi eroi - poliţişti integri care au refuzat sume uriaşe oferite de traficanţi pentru a închide ochii şi care continuă să îşi facă cu cinste meseria.
V-am făcut cunoştinţă cu Eduard şi Ţache, care fac profit 100% pe fiecare "cartuş cu capră".
Despre „teatrul de război” deschis de această dată pe frontiera alpină a ITPF Sighetu Marmaţiei aţi citit aici.
Apoi aţi văzut cum la graniţele României, contrabanda, în special aceea cu ţigări, e o activitate cât se poate de obişnuită, iar “riveranii” fenomenului privesc traficul de ţigări cu un amestec de oarecare teamă şi infinită indiferenţă.
Topul celor mai folosite metode prin care traficanţii introduc ilegal ţigările în România
În ce priveşte cele mai folosite metode folosite de traficanţi pentru trecerea peste frontieră a ţigărilor, acestea sunt:
- metoda ,,capac", care constă în disimularea pachetelor de ţigarete printre alte categorii de mărfuri - mai ales cu baza de impozitare mică - tranzitate în mod legal prin punctele de trecere ale frontierei;
- ,,antifonarea" autoturismelor cu ţigarete, constând în ascunderea pachetelor in diverse părţi componente ale acestora - cauciucuri, lonjeroane, portiere - ori utilizarea pereţilor dubli;
- disimularea ţigaretelor în îmbrăcăminte sau lipite pe corp, în ambalajele altor produse alimentare sau în genţi cu fund dublu. Au fost cazuri în care contrabandiştii au încercat să introducă ilegal ţigări pe care le-au ascuns în icoane cu Maica Domnului
- metoda ,,cablului", utilizată în zona frontierei riverane, care presupune trecerea baxurilor cu ţigarete pe un cablu fixat pe cele două maluri ale cursului de apă
- camuflarea ţigaretelor în transporturi potenţial periculoase - cum ar fi carburanţii - sau cu proprietăţi fizico-chimice deosebite, ce nu permit o verificare eficientă cu echipamente tip RAPISCAN ori cu sonda optică;
- tranzitarea zonei muntoase de frontieră cu atelaje trase de cai, profitând de relieful muntos greu accesibil, aspect care face dificilă verificarea traseelor;
- folosirea de şoferi şi mijloace de transport provenind / înmatriculate in state ale UE, pentru a nu atrage atenţia autorităţilor de control de la graniţa cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia;
- folosirea unor aparate de zbor – motodeltaplan/planor – care sunt modificate pentru transportul baxurilor de tigari peste frontieră.
Cele mai folosite rute. Poliţiştii spun că recurg deseori la folosirea armamentului, deoarece contrabandiştii nu se supun somaţiilor
Pentru a introduce în România ţigări de contrabandă, reţelele de traficanţi folosesc cu precădere anumite rute. Poliţiştii de frontieră au constatat că cele mai "active" frontiere, din punct de vedere al încercărilor de introducere a ţigărilor în România, sunt frontierele de nord, est şi sud-vest.
- La frontiera de nord - judeţele Maramureş, Suceava, Satu Mare - sunt predominante ţigările de origine din Ucraina, contrabandiştii fiind organizaţi în adevărate grupuri infracţionale, cu segmente în străinătate, la frontieră şi în interiorul ţării. Aceştia încearcă trecerea baxurilor de ţigări peste frontiera “verde”, în special noaptea. În judeţele din nord, sunt descoperite aproape zilnic persoane care încearcă să traverseze frontiera transportând ţigări de contrabandă.
Poliţiştii de frontieră spun că sunt nevoiţi de multe ori să folosească armamentul din dotare pentru reţinerea contrabandiştilor, "în conformitate cu prevederile legii", deoarece aceştia nu se supun somaţiilor legale. De exemplu, anul trecut au fost înregistrate capturi importante de ţigarete în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret Rutier, - aproximativ 75.000 de pachete de ţigări - şi în P.T.F. Vicşani Feroviar - aproximativ 50.000 pachete de ţigări.
- La frontiera de est - judeţele Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani - sunt predominante ţigările de origine din Republica Moldova, în special ţigări de calitate inferioară – Plai, Doina, Plugarul, MT -, introducerea acestora în ţară fiind realizată prin punctele de frontieră, fie în cantităţi mari, în mijloace de transport special amenajate, fie în cantităţi mici ascunse în mijloace de transport. Punctele de trecere a frontierei din zonă unde s-au înregistrat cele mai mari capturi de ţigări anul trecut sunt: Constanţa Sud – Agigea – peste 2.500.000 pachete de ţigări şi Albiţa - rutier – peste 900.000 pachete de ţigări.
- În judeţele din sud-vestul ţării - judetele Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş - sunt descoperite, în general, ţigări de calitate medie şi superioară, achiziţionate din magazinele duty-free şi transportate peste frontieră, în cantităţi mici, de persoane fizice.
De unde vin contrabandiştii
Pe lângă cetăţeni români, persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin în special din Ucraina şi Republica Moldova, fiind urmaţi de cetăţeni din Turcia, Rusia, Bulgaria, Serbia, dar şi din Grecia şi Ungaria.
"În toate cazurile, persoanele în cauză au fost sancţionate contravenţional sau sunt cercetate penal, conform prevederilor legale. De asemenea, în situaţia în care s-a constatat că cetăţenii ucraineni şi moldoveni nu au respectat condiţiile şi scopul pentru care le-a fost emisa viza de intrare - în cazul cetăţenilor ucraineni -, respectiv le-a fost eliberat un permis de mic trafic - cetăţenii moldoveni -, poliţiştii de frontieră au solicitat autorităţilor competente anularea vizelor de intrare în ţara noastră sau a permiselor de mic trafic pentru persoanele descoperite în zona de frontieră cu astfel de preocupări", au declarat pentru gândul reprezentanţii ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
Şi totuşi, ce măsuri pot fi luate pentru reducerea contrabandei
Reprezentanţii producătorilor de ţigarete au câteva propuneri concrete pentru reducerea fenomenului de contrabandă.
O strategie naţională de luptă împotriva contrabandei, întărirea şi dotarea corespunzatoare a structurilor statului care monitorizează frontierele României şi un calendar de accizare "realist", fără creşteri anuale, reprezintă măsurile principale pe care le-ar putea lua autorităţile pentru reducerea contrabandei cu ţigări, în opinia producătorilor de ţigarete.
“Măsurile cele mai eficiente de luptă împotriva traficului ilegal cu ţigarete sunt : 1) aprobarea şi implementarea unei strategii naţionale de luptă împotriva acestui fenomen, prin participarea structurilor abilitate, 2) Întărirea şi dotarea corespunzătoare a structurilor statului care monitorizează frontierele României şi 3) Execuţia unui calendar de accizare realist fara cresteri anuale, astfel încât preţurile din ţară noastră să fie corelate cu nivelul de trai al populaţiei şi nu prohibitive. Astfel, s-ar elimina şi tentaţia unor indivizi de a se îmbogăţi rapid din traficul cu ţigarete de contrabandă” , sunt de părere reprezentanţii companiei British American Tobacco România.
Având în vedere că frontiera non - UE a României măsoară 2600 kilometri este o sarcină foarte dificilă care revine autorităţilor statului. În opinia BAT România, structurile centrale UE trebuie să aibă o implicare mult mai activă în asigurarea frontierelor Uniunii, dar statul român este principalul actor în controlul intrării dinspre zona non UE.
Reprezentanţii companiei British American Tobacco România consideră că există cel puţin 10 linii ilegale de fabricaţie a ţigărilor care ajung pe piaţa neagră.
“După analizarea fiecărui pachet de ţigarete de contrabandă găsit în piaţă de către agenţia de cercetare, putem spune că există cel puţin 10 linii ilegale de fabricaţie, majoritatea lor producând pachete cu înscrisuri în limba ucraineană. Toate aceste fabrici ilegale se află în afara României”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai companiei British American Tobacco România.
Reprezentanţii producătorilor consideră că statul, prin instituţiile sale, ar trebui să fie un garant al unei pieţe libere şi competitive, în condiţiile legii.
“British American Tobacco este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, iar statul ar trebui să se asigure că gradul de colectare a taxelor este maxim, prin acţiunea împotriva contrabandei şi a evaziunii fiscale”, consideră reprezentanţii BAT România.
Contrabanda cu ţigarete, introdusă în PIB din 2014
Fenomenul contrabandei cu ţigarete nu este unul uşor de cuantificat. O recunosc şi autorităţile. Contrabanda cu tutun a început să fie introdusă în PIB de anul trecut, odată cu trecerea la Sistemul European de Conturi (SEC) 2010. Acesta presupune raportarea unor noi elemente în calculul Produsului Intern Brut (PIB), precum activităţile ilegale (producţia şi traficul de droguri, prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun), dar şi cheltuielile de înarmare sau a celor de cercetare.
Astfel, Institutul Naţional de Statistică (INS) a calculat o valoare a contrabandei cu tutun. Pentru calcul, INS a folosit date atât de la Direcţia Naţională a Vămilor, ANAF şi Poliţia de Frontieră, comunicate de presă ale producătorilor de tutun, precum şi studiile Novel Research şi informaţii din "surse media".
Pentru datele despre cantitatea de tutun de contrabandă capturată, din principalele zone vamale, INS a folosit cifrele furnizate de poliţia de frontieră. Preţurile ţigaretelor de contrabandă pe pieţele de origine şi pe piaţa neagră au fost selectate de INS din surse media, potrivit metodologiei pentru estimarea activităţilor ilegale.
Astfel, INS a calculat că în 2013 contrabanda cu tutun a totalizat 724 de milioane de lei, în scădere faţă de 2007 şi 2008 când volumul contrabandei cu ţigări netimbrate era estimat la peste un miliard de lei.
Statul român va împrumuta în acest an circa 60,1 miliarde de lei, echivalentul a 13,65 miliarde de euro - la un curs de 4,40 lei pentru euro, valabil la 31 martie - sumă suficientă pentru a plăti pensiile pe un an şi două luni.
Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar, dar şi pentru “rostogolirea“ unor datorii mai vechi ajunse la scadenţă, care vor fi înlocuite de noi împrumuturi.
În acest an România trebuie să ramburseze 1,860 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în contul pachetului financiar de 19,95 miliarde de euro acordat României de creditorii internaţionali în 2009.
Cum „albesc” contrabandiştii 15 euro pe secundă
Pe de altă parte, am făcut un calcul al sumelor pe care contrabandiştii de ţigarete le încasează din vânzarea ţigărilor fără timbru românesc, introduse ilegal pe piaţă, pentru care statul nu încasează accize şi TVA.
Piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată de producătorii de ţigarete la 30 de miliarde de ţigarete pe an. Din această piaţă totală, contrabanda este estimată la 15,2 %, potrivit studiului din luna martie al Novel Research şi la 15,6% potrivit unui studiu KPMG. Reiese că 4,56 miliarde de ţigarete de pe piaţă sunt de contrabandă, echivalentul a circa 500 milioane de euro pe an, dacă luăm în considerare un preţ mediu de 10 lei pe pachet.
Astfel că, în fiecare secundă, contrabandiştii încasează 15 euro din vânzarea ţigărilor introduse ilegal în ţară. Din aceşti bani s-ar putea plăti pensiile tuturor pensionarilor pe mai bine de o jumătate de lună.
Ţigări reţinute de Poliţia de Frontieră în valoare de 67,5 milioane de euro, în ultimii cinci ani
Între 2010 şi 2014 poliţiştii de frontieră au capturat peste 45 milioane pachete de ţigări, în valoare totală de 297 milioane lei şi 65.365 kg tutun vrac. Au fost destructurate 159 grupuri organizate de contrabandişti de ţigări, în care au fost identificate 1.233 persoane, potrivit datelor obţinute de gândul de la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).
" Traficanţii mizează pe <<profitul>> pe care îl pot obţine din comercializarea „la negru” atât pe pieţele de desfacere din ţara noastră, cât si pe cele din Occident, ca urmare a diferenţelor între preţul unui pachet de ţigări în ţara noastră, faţă de cel din ţările de origine", au precizat reprezentanţii IGPF.
Numai anul trecut, poliţiştii de frontieră au reţinut, în vederea confiscării, 8,75 milioane de pachete ţigări cu o valoare aproximativă de 77 milioane lei, echivalentul a 17,5 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an a fost confiscat aproximativ un milion de pachete de ţigări cu o valoare aproximativă de 9,2 milioane de lei. Poliţiştii de frontieră au descoperit anul trecut 44 grupuri de contrabandişti de ţigări, în care au fost identificate 366 persoane.
Este încă o faţetă cu care încheiem aici prima etapă a campaniei ROMÂNIA CLANDESTINĂ. Am fost INCOGNITO printre „vamaioţii” care fac meseria legal: zilnic trec graniţa înainte şi înapoi şi am văzut cum, printr-un singur punct de frontieră, se scurg, numai din ţigări, 1.250.000 de lei lunar. V-am arătat unde se fumează „ILEGAL NONSTOP” în România şi cum pierdem o jumătate de miliard de euro în fiecare an doar din cauza contrabandei cu produse din tutun.
V-am dezvăluit mijloacele de necrezut pe care le folosesc traficanţii pentru a aduce marfa în ţară. Aţi aflat însă că există şi eroi - poliţişti integri care au refuzat sume uriaşe oferite de traficanţi pentru a închide ochii şi care continuă să îşi facă cu cinste meseria.
V-am făcut cunoştinţă cu Eduard şi Ţache, care fac profit 100% pe fiecare "cartuş cu capră".
Despre „teatrul de război” deschis de această dată pe frontiera alpină a ITPF Sighetu Marmaţiei aţi citit aici.
Apoi aţi văzut cum la graniţele României, contrabanda, în special aceea cu ţigări, e o activitate cât se poate de obişnuită, iar “riveranii” fenomenului privesc traficul de ţigări cu un amestec de oarecare teamă şi infinită indiferenţă.
Topul celor mai folosite metode prin care traficanţii introduc ilegal ţigările în România
În ce priveşte cele mai folosite metode folosite de traficanţi pentru trecerea peste frontieră a ţigărilor, acestea sunt:
- metoda ,,capac", care constă în disimularea pachetelor de ţigarete printre alte categorii de mărfuri - mai ales cu baza de impozitare mică - tranzitate în mod legal prin punctele de trecere ale frontierei;
- ,,antifonarea" autoturismelor cu ţigarete, constând în ascunderea pachetelor in diverse părţi componente ale acestora - cauciucuri, lonjeroane, portiere - ori utilizarea pereţilor dubli;
- disimularea ţigaretelor în îmbrăcăminte sau lipite pe corp, în ambalajele altor produse alimentare sau în genţi cu fund dublu. Au fost cazuri în care contrabandiştii au încercat să introducă ilegal ţigări pe care le-au ascuns în icoane cu Maica Domnului
- metoda ,,cablului", utilizată în zona frontierei riverane, care presupune trecerea baxurilor cu ţigarete pe un cablu fixat pe cele două maluri ale cursului de apă
- camuflarea ţigaretelor în transporturi potenţial periculoase - cum ar fi carburanţii - sau cu proprietăţi fizico-chimice deosebite, ce nu permit o verificare eficientă cu echipamente tip RAPISCAN ori cu sonda optică;
- tranzitarea zonei muntoase de frontieră cu atelaje trase de cai, profitând de relieful muntos greu accesibil, aspect care face dificilă verificarea traseelor;
- folosirea de şoferi şi mijloace de transport provenind / înmatriculate in state ale UE, pentru a nu atrage atenţia autorităţilor de control de la graniţa cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia;
- folosirea unor aparate de zbor – motodeltaplan/planor – care sunt modificate pentru transportul baxurilor de tigari peste frontieră.
Cele mai folosite rute. Poliţiştii spun că recurg deseori la folosirea armamentului, deoarece contrabandiştii nu se supun somaţiilor
Pentru a introduce în România ţigări de contrabandă, reţelele de traficanţi folosesc cu precădere anumite rute. Poliţiştii de frontieră au constatat că cele mai "active" frontiere, din punct de vedere al încercărilor de introducere a ţigărilor în România, sunt frontierele de nord, est şi sud-vest.
- La frontiera de nord - judeţele Maramureş, Suceava, Satu Mare - sunt predominante ţigările de origine din Ucraina, contrabandiştii fiind organizaţi în adevărate grupuri infracţionale, cu segmente în străinătate, la frontieră şi în interiorul ţării. Aceştia încearcă trecerea baxurilor de ţigări peste frontiera “verde”, în special noaptea. În judeţele din nord, sunt descoperite aproape zilnic persoane care încearcă să traverseze frontiera transportând ţigări de contrabandă.
Poliţiştii de frontieră spun că sunt nevoiţi de multe ori să folosească armamentul din dotare pentru reţinerea contrabandiştilor, "în conformitate cu prevederile legii", deoarece aceştia nu se supun somaţiilor legale. De exemplu, anul trecut au fost înregistrate capturi importante de ţigarete în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret Rutier, - aproximativ 75.000 de pachete de ţigări - şi în P.T.F. Vicşani Feroviar - aproximativ 50.000 pachete de ţigări.
- La frontiera de est - judeţele Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani - sunt predominante ţigările de origine din Republica Moldova, în special ţigări de calitate inferioară – Plai, Doina, Plugarul, MT -, introducerea acestora în ţară fiind realizată prin punctele de frontieră, fie în cantităţi mari, în mijloace de transport special amenajate, fie în cantităţi mici ascunse în mijloace de transport. Punctele de trecere a frontierei din zonă unde s-au înregistrat cele mai mari capturi de ţigări anul trecut sunt: Constanţa Sud – Agigea – peste 2.500.000 pachete de ţigări şi Albiţa - rutier – peste 900.000 pachete de ţigări.
- În judeţele din sud-vestul ţării - judetele Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş - sunt descoperite, în general, ţigări de calitate medie şi superioară, achiziţionate din magazinele duty-free şi transportate peste frontieră, în cantităţi mici, de persoane fizice.
De unde vin contrabandiştii
Pe lângă cetăţeni români, persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin în special din Ucraina şi Republica Moldova, fiind urmaţi de cetăţeni din Turcia, Rusia, Bulgaria, Serbia, dar şi din Grecia şi Ungaria.
"În toate cazurile, persoanele în cauză au fost sancţionate contravenţional sau sunt cercetate penal, conform prevederilor legale. De asemenea, în situaţia în care s-a constatat că cetăţenii ucraineni şi moldoveni nu au respectat condiţiile şi scopul pentru care le-a fost emisa viza de intrare - în cazul cetăţenilor ucraineni -, respectiv le-a fost eliberat un permis de mic trafic - cetăţenii moldoveni -, poliţiştii de frontieră au solicitat autorităţilor competente anularea vizelor de intrare în ţara noastră sau a permiselor de mic trafic pentru persoanele descoperite în zona de frontieră cu astfel de preocupări", au declarat pentru gândul reprezentanţii ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
Şi totuşi, ce măsuri pot fi luate pentru reducerea contrabandei
Reprezentanţii producătorilor de ţigarete au câteva propuneri concrete pentru reducerea fenomenului de contrabandă.
O strategie naţională de luptă împotriva contrabandei, întărirea şi dotarea corespunzatoare a structurilor statului care monitorizează frontierele României şi un calendar de accizare "realist", fără creşteri anuale, reprezintă măsurile principale pe care le-ar putea lua autorităţile pentru reducerea contrabandei cu ţigări, în opinia producătorilor de ţigarete.
“Măsurile cele mai eficiente de luptă împotriva traficului ilegal cu ţigarete sunt : 1) aprobarea şi implementarea unei strategii naţionale de luptă împotriva acestui fenomen, prin participarea structurilor abilitate, 2) Întărirea şi dotarea corespunzătoare a structurilor statului care monitorizează frontierele României şi 3) Execuţia unui calendar de accizare realist fara cresteri anuale, astfel încât preţurile din ţară noastră să fie corelate cu nivelul de trai al populaţiei şi nu prohibitive. Astfel, s-ar elimina şi tentaţia unor indivizi de a se îmbogăţi rapid din traficul cu ţigarete de contrabandă” , sunt de părere reprezentanţii companiei British American Tobacco România.
Având în vedere că frontiera non - UE a României măsoară 2600 kilometri este o sarcină foarte dificilă care revine autorităţilor statului. În opinia BAT România, structurile centrale UE trebuie să aibă o implicare mult mai activă în asigurarea frontierelor Uniunii, dar statul român este principalul actor în controlul intrării dinspre zona non UE.
Reprezentanţii companiei British American Tobacco România consideră că există cel puţin 10 linii ilegale de fabricaţie a ţigărilor care ajung pe piaţa neagră.
“După analizarea fiecărui pachet de ţigarete de contrabandă găsit în piaţă de către agenţia de cercetare, putem spune că există cel puţin 10 linii ilegale de fabricaţie, majoritatea lor producând pachete cu înscrisuri în limba ucraineană. Toate aceste fabrici ilegale se află în afara României”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai companiei British American Tobacco România.
Reprezentanţii producătorilor consideră că statul, prin instituţiile sale, ar trebui să fie un garant al unei pieţe libere şi competitive, în condiţiile legii.
“British American Tobacco este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, iar statul ar trebui să se asigure că gradul de colectare a taxelor este maxim, prin acţiunea împotriva contrabandei şi a evaziunii fiscale”, consideră reprezentanţii BAT România.
Contrabanda cu ţigarete, introdusă în PIB din 2014
Fenomenul contrabandei cu ţigarete nu este unul uşor de cuantificat. O recunosc şi autorităţile. Contrabanda cu tutun a început să fie introdusă în PIB de anul trecut, odată cu trecerea la Sistemul European de Conturi (SEC) 2010. Acesta presupune raportarea unor noi elemente în calculul Produsului Intern Brut (PIB), precum activităţile ilegale (producţia şi traficul de droguri, prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun), dar şi cheltuielile de înarmare sau a celor de cercetare.
Astfel, Institutul Naţional de Statistică (INS) a calculat o valoare a contrabandei cu tutun. Pentru calcul, INS a folosit date atât de la Direcţia Naţională a Vămilor, ANAF şi Poliţia de Frontieră, comunicate de presă ale producătorilor de tutun, precum şi studiile Novel Research şi informaţii din "surse media".
Pentru datele despre cantitatea de tutun de contrabandă capturată, din principalele zone vamale, INS a folosit cifrele furnizate de poliţia de frontieră. Preţurile ţigaretelor de contrabandă pe pieţele de origine şi pe piaţa neagră au fost selectate de INS din surse media, potrivit metodologiei pentru estimarea activităţilor ilegale.
Astfel, INS a calculat că în 2013 contrabanda cu tutun a totalizat 724 de milioane de lei, în scădere faţă de 2007 şi 2008 când volumul contrabandei cu ţigări netimbrate era estimat la peste un miliard de lei.
Un articol de Loredana VOICULESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu