De la Nistru, pân' la Tisa, traficul extinsu-ni-s-a. Unde se fumează „ILEGAL NONSTOP”
Potrivit statisticilor, valoarea totală a ţigărilor de contrabandă consumate anual în România se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro
Valoarea totală de piaţă a ţigărilor de contrabandă consumate anual în
România este estimată la aproximativ 500 de milioane de euro. Ceea ce
înseamnă că statul pierde 400 de milioane de euro, dat fiind faptul că
80 de procente din preţul la raft al unui pachet de ţigări înseamnă
accize şi TVA. Ţigări pe care producătorii legali nu le pot vinde, piaţa
fiind saturată de ţigările comercializate ilegal. Cele mai multe
produse din tutun de contrabandă ajung în Moldova, unde o treime din
ţigările consumate provin din comerţul ilicit
Mai simplu, tradus în obiective concrete, pierderea statului înseamnă construcţia a 70 de kilometri de autostradă – la un preţ mediu de şase milioane de euro pe kilometru.
În UE, pierderile la bugetul de stat generate de acest gen de
contrabandă se ridică în prezent la 11 miliarde de euro, iar numărul
estimat al ţigărilor de contrabandă care ajung la consumatori este de 60
de miliarde, potrivit Euromonitor Business Consulting.
Dintr-un pachet de 20 de ţigări, vândut legal, 12 reprezintă echivalentul accizelor, patru – TVA, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigări comercializat legal, 80 la sută reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Ieri aţi aflat cum se face contrabandă în Portul Constanţa, astăzi vă arătăm cum se face trafic cu ţigări la graniţa de nord a României.
Cauzele majore ale proliferării contrabandei
Aceasta este cauza majoră care a declanşat criza: spre deosebire de ţigările vândute pe piaţa UE, ale căror preţuri sunt mult crescute de politicile guvernamentale prin aplicarea de accize şi taxe, care ajung la 80 la sută din preţ, în ţările non-UE, aflate la graniţa cu România – Ucraina, Moldova, Serbia, preţul ţigărilor este derizoriu, situându-se undeva între doi lei şi douăzeci de bani şi cinci lei, în magazine şi duty-free.
Iată ce declară pentru gândul Petru Bledea, comisar şef de poliţie, şef Sector Poliţie de Frontieră Sighetu Marmaţiei: „Cea mai importantă cauză a creşterii contrabandei cu ţigări este diferenţa de preţ, foarte mare între piaţa din Ucraina şi cea din România. Dacă acolo, un pachet de ţigări ajunge la 2,2 lei, aici, pe teritoriul României, acesta costă 12 lei (n.n. în medie 13-14 lei). Această diferenţă mare de preţ îi împinge pe oameni la dorinţa de a-şi suplimenta câştigurile”.
Cu siguranţă, nu e singura cauză. Mai intră în discuţie, aici, aspectele sociale – lipsa locurilor de muncă, toleranţa oamenilor faţă de acest fenomen, pe care îl consideră, în calitate de beneficiari, cvasinormal, dar şi legislaţia şi aplicarea ei – în Ucraina, de exemplu, „contrabanda” este o infracţiune aproape necunoscută şi, în consecinţă, nepedepsită.
„Aşa cum am mai spus, pe teritoriul Ucrainei, noţiunea de contrabandă nu există. Sunt doar două cazuri în care este incriminată o astfel de infracţiune, unul dintre acestea fiind trecerea prin punctele de frontieră cu autovehicule modificate, pentru a putea transportă, astfel, ţigări sau alte bunuri accizabile”, spune Bledea.
Harta contrabandei
Cea mai mare pondere a ţigărilor de contrabandă, în total consum, se înregistrează în zona Moldovei. Aici, o treime din consum este reprezentat de ţigările de contrabandă. Pe poziţia următoare se află judeţele din vestul ţării, unde 28% din ţigaretele din piaţă sunt de contrabandă.
Contrabanda cu ţigări pe regiuni (% din consumul total) // Sursa: studiu Novel Research
Traficanţii au autovehicule modificate, sisteme de supraveghere şi drone
Contrabanda a devenit o industrie în care se investesc milioane de euro anual: pentru producerea ilegală de ţigarete, pentru transport, pentru tehnică de supraveghere de ultimă generaţie, pe timp de zi şi de noapte. Se „investeşte” în autovehicule speciale, în ambarcaţiuni, în aparate uşoare de zbor, inclusiv drone. Nimic din ce se mişcă nu le e străin traficanţilor.
Contrabandişti echipaţi în costume de neopren, baxurile folosite drept plute
În decursul anilor, traficanţii s-au perfecţionat continuu, spune comisarul şef Petru Bledea.
„De exemplu, în urmă cu trei ani, foloseau o modalitate simplă: puneau baxurile într-o barcă pneumatică, efectuând astfel transportul peste Tisa, din Ucraina în România. Au renunţat la această modalitate, întrucât folosirea unei bărci necesita mult timp şi multe persoane. Astăzi, apelează la costume de neopren – în cazul contrabandei peste râul Tisa, ţigările fiind trecute, direct prin apă. Pachetele mari, de 50 de kg, sunt folosite drept plute. Baxurile, aruncate în apă, sunt împinse de curent şi plutesc până la malul românesc, dirijate de traficanţi, echipaţi în costume de neopren”, mai spune comisarul şef.
Cetăţenii români, care preiau ţigările de contrabandă, nu mai sunt nevoiţi, în aceste condiţii, să aşteaptă transportul pe malul Tisei, ci mult mai în interior, pregătiţi cu microbuze de transport.
Cărăuşi ucraineni în zona de munte
Pe zona de uscat, în munte, sunt folosiţi cărăuşii ucraineni, care trec ţigările peste frontieră, pe teritoriul românesc. Pătrund în ţară vreo doi-trei kilometri, până fac joncţiunea cu cetăţenii români, care se ocupă de organizarea activităţii de contrabandă, spune Petru Bledea.
„Am mai avut şi alte cazuri, tot pe frontiera de apă – baxurile de ţigări erau puse grămadă pe malul ucrainean, iar pe malul românesc era întinsă o sfoară. După ce se asigurau că, în acel loc, la momentul respectiv, nu existau patrule ale Poliţiei de Frontieră, mergea cineva pe malul nostru, trăgea sfoara şi aducea ţigările prin apă. (...) În luna martie, pe raza localităţii Onceşti, am descoperit, de asemenea, o cantitate de 80 de baxuri de ţigări, din cercetări reieşind că au fost aduse cu un aparat uşor de zbor”, ne spune comisarul şef, adăugând. „În urma unei analize recente, am concluzionat că traficanţii ucraineni se perfecţionează şi ei continuu. Au tehnică de ultimă oră pentru vedere pe timp de noapte, adusă din Rusia, la preţuri de câteva mii de dolari. Pot peria astfel zone la peste un kilometru depărtare”, explică Bledea.
Cărăuşi ucraineni în zona de munte
Pe zona de uscat, în munte, sunt folosiţi cărăuşii ucraineni, care trec ţigările peste frontieră, pe teritoriul românesc. Pătrund în ţară vreo doi-trei kilometri, până fac joncţiunea cu cetăţenii români, care se ocupă de organizarea activităţii de contrabandă, spune Petru Bledea.
„Am mai avut şi alte cazuri, tot pe frontiera de apă – baxurile de ţigări erau puse grămadă pe malul ucrainean, iar pe malul românesc era întinsă o sfoară. După ce se asigurau că, în acel loc, la momentul respectiv, nu existau patrule ale Poliţiei de Frontieră, mergea cineva pe malul nostru, trăgea sfoara şi aducea ţigările prin apă. (...) În luna martie, pe raza localităţii Onceşti, am descoperit, de asemenea, o cantitate de 80 de baxuri de ţigări, din cercetări reieşind că au fost aduse cu un aparat uşor de zbor”, ne spune comisarul şef, adăugând. „În urma unei analize recente, am concluzionat că traficanţii ucraineni se perfecţionează şi ei continuu. Au tehnică de ultimă oră pentru vedere pe timp de noapte, adusă din Rusia, la preţuri de câteva mii de dolari. Pot peria astfel zone la peste un kilometru depărtare”, explică Bledea.
Contrabanda la „şi altele...”
Pe lângă acest gen de contrabandă, declarată şi, în consecinţă, vânată de autorităţile statului, mai există un alt gen de comerţ, „la negru”, care face bani buni din ţigările introduse în ţară, „la alb”, prin punctele de trecere a frontierei. Fiecare cetăţean are dreptul să aducă în ţară două pachete de ţigări la o intrare. Există însă şi băieţi deştepţi care reuşesc să-şi convingă zeci de prieteni să lucreze pentru ei. Prin această modalitate, înşelând vigilenţa autorităţilor, ocupate cu marele trafic, reuşesc să facă legea în piaţă de „detail”.
Mai simplu, tradus în obiective concrete, pierderea statului înseamnă construcţia a 70 de kilometri de autostradă – la un preţ mediu de şase milioane de euro pe kilometru.
Dintr-un pachet de 20 de ţigări, vândut legal, 12 reprezintă echivalentul accizelor, patru – TVA, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigări comercializat legal, 80 la sută reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Ieri aţi aflat cum se face contrabandă în Portul Constanţa, astăzi vă arătăm cum se face trafic cu ţigări la graniţa de nord a României.
Cauzele majore ale proliferării contrabandei
Aceasta este cauza majoră care a declanşat criza: spre deosebire de ţigările vândute pe piaţa UE, ale căror preţuri sunt mult crescute de politicile guvernamentale prin aplicarea de accize şi taxe, care ajung la 80 la sută din preţ, în ţările non-UE, aflate la graniţa cu România – Ucraina, Moldova, Serbia, preţul ţigărilor este derizoriu, situându-se undeva între doi lei şi douăzeci de bani şi cinci lei, în magazine şi duty-free.
Iată ce declară pentru gândul Petru Bledea, comisar şef de poliţie, şef Sector Poliţie de Frontieră Sighetu Marmaţiei: „Cea mai importantă cauză a creşterii contrabandei cu ţigări este diferenţa de preţ, foarte mare între piaţa din Ucraina şi cea din România. Dacă acolo, un pachet de ţigări ajunge la 2,2 lei, aici, pe teritoriul României, acesta costă 12 lei (n.n. în medie 13-14 lei). Această diferenţă mare de preţ îi împinge pe oameni la dorinţa de a-şi suplimenta câştigurile”.
Cu siguranţă, nu e singura cauză. Mai intră în discuţie, aici, aspectele sociale – lipsa locurilor de muncă, toleranţa oamenilor faţă de acest fenomen, pe care îl consideră, în calitate de beneficiari, cvasinormal, dar şi legislaţia şi aplicarea ei – în Ucraina, de exemplu, „contrabanda” este o infracţiune aproape necunoscută şi, în consecinţă, nepedepsită.
„Aşa cum am mai spus, pe teritoriul Ucrainei, noţiunea de contrabandă nu există. Sunt doar două cazuri în care este incriminată o astfel de infracţiune, unul dintre acestea fiind trecerea prin punctele de frontieră cu autovehicule modificate, pentru a putea transportă, astfel, ţigări sau alte bunuri accizabile”, spune Bledea.
Harta contrabandei
Cea mai mare pondere a ţigărilor de contrabandă, în total consum, se înregistrează în zona Moldovei. Aici, o treime din consum este reprezentat de ţigările de contrabandă. Pe poziţia următoare se află judeţele din vestul ţării, unde 28% din ţigaretele din piaţă sunt de contrabandă.
Contrabanda cu ţigări pe regiuni (% din consumul total) // Sursa: studiu Novel Research
Traficanţii au autovehicule modificate, sisteme de supraveghere şi drone
Contrabanda a devenit o industrie în care se investesc milioane de euro anual: pentru producerea ilegală de ţigarete, pentru transport, pentru tehnică de supraveghere de ultimă generaţie, pe timp de zi şi de noapte. Se „investeşte” în autovehicule speciale, în ambarcaţiuni, în aparate uşoare de zbor, inclusiv drone. Nimic din ce se mişcă nu le e străin traficanţilor.
Contrabandişti echipaţi în costume de neopren, baxurile folosite drept plute
În decursul anilor, traficanţii s-au perfecţionat continuu, spune comisarul şef Petru Bledea.
„De exemplu, în urmă cu trei ani, foloseau o modalitate simplă: puneau baxurile într-o barcă pneumatică, efectuând astfel transportul peste Tisa, din Ucraina în România. Au renunţat la această modalitate, întrucât folosirea unei bărci necesita mult timp şi multe persoane. Astăzi, apelează la costume de neopren – în cazul contrabandei peste râul Tisa, ţigările fiind trecute, direct prin apă. Pachetele mari, de 50 de kg, sunt folosite drept plute. Baxurile, aruncate în apă, sunt împinse de curent şi plutesc până la malul românesc, dirijate de traficanţi, echipaţi în costume de neopren”, mai spune comisarul şef.
Cetăţenii români, care preiau ţigările de contrabandă, nu mai sunt nevoiţi, în aceste condiţii, să aşteaptă transportul pe malul Tisei, ci mult mai în interior, pregătiţi cu microbuze de transport.
Cărăuşi ucraineni în zona de munte
Pe zona de uscat, în munte, sunt folosiţi cărăuşii ucraineni, care trec ţigările peste frontieră, pe teritoriul românesc. Pătrund în ţară vreo doi-trei kilometri, până fac joncţiunea cu cetăţenii români, care se ocupă de organizarea activităţii de contrabandă, spune Petru Bledea.
„Am mai avut şi alte cazuri, tot pe frontiera de apă – baxurile de ţigări erau puse grămadă pe malul ucrainean, iar pe malul românesc era întinsă o sfoară. După ce se asigurau că, în acel loc, la momentul respectiv, nu existau patrule ale Poliţiei de Frontieră, mergea cineva pe malul nostru, trăgea sfoara şi aducea ţigările prin apă. (...) În luna martie, pe raza localităţii Onceşti, am descoperit, de asemenea, o cantitate de 80 de baxuri de ţigări, din cercetări reieşind că au fost aduse cu un aparat uşor de zbor”, ne spune comisarul şef, adăugând. „În urma unei analize recente, am concluzionat că traficanţii ucraineni se perfecţionează şi ei continuu. Au tehnică de ultimă oră pentru vedere pe timp de noapte, adusă din Rusia, la preţuri de câteva mii de dolari. Pot peria astfel zone la peste un kilometru depărtare”, explică Bledea.
Cărăuşi ucraineni în zona de munte
Pe zona de uscat, în munte, sunt folosiţi cărăuşii ucraineni, care trec ţigările peste frontieră, pe teritoriul românesc. Pătrund în ţară vreo doi-trei kilometri, până fac joncţiunea cu cetăţenii români, care se ocupă de organizarea activităţii de contrabandă, spune Petru Bledea.
„Am mai avut şi alte cazuri, tot pe frontiera de apă – baxurile de ţigări erau puse grămadă pe malul ucrainean, iar pe malul românesc era întinsă o sfoară. După ce se asigurau că, în acel loc, la momentul respectiv, nu existau patrule ale Poliţiei de Frontieră, mergea cineva pe malul nostru, trăgea sfoara şi aducea ţigările prin apă. (...) În luna martie, pe raza localităţii Onceşti, am descoperit, de asemenea, o cantitate de 80 de baxuri de ţigări, din cercetări reieşind că au fost aduse cu un aparat uşor de zbor”, ne spune comisarul şef, adăugând. „În urma unei analize recente, am concluzionat că traficanţii ucraineni se perfecţionează şi ei continuu. Au tehnică de ultimă oră pentru vedere pe timp de noapte, adusă din Rusia, la preţuri de câteva mii de dolari. Pot peria astfel zone la peste un kilometru depărtare”, explică Bledea.
Contrabanda la „şi altele...”
Pe lângă acest gen de contrabandă, declarată şi, în consecinţă, vânată de autorităţile statului, mai există un alt gen de comerţ, „la negru”, care face bani buni din ţigările introduse în ţară, „la alb”, prin punctele de trecere a frontierei. Fiecare cetăţean are dreptul să aducă în ţară două pachete de ţigări la o intrare. Există însă şi băieţi deştepţi care reuşesc să-şi convingă zeci de prieteni să lucreze pentru ei. Prin această modalitate, înşelând vigilenţa autorităţilor, ocupate cu marele trafic, reuşesc să facă legea în piaţă de „detail”.
Un articol de Marian SULTĂNOIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu