INTERVIU cu poliţistul de frontieră care a rezistat mitei. L-au sunat să-i dea „un SALARIU” de 5.000 de euro ÎN FIECARE ZI, ca să închidă ochii
INFOGRAFIC: Când statul e puternic, ia măsuri şi face descinderi, contrabanda scade
Un poliţist de frontieră din Sighetu Marmaţiei a primit la un moment dat
un telefon. Se întâmpla iarna trecută. La celălalt capăt era o persoană
cu accent ucrainean care, fără prea multe detalii, s-a oferit să îi dea
poliţistului în fiecare zi în care lucra, timp de o lună, 5.000 de
euro. În total, 80.000 de euro. Pentru bani, omul legii trebuia să
comunice unor contrabandişti de ţigări un interval de timp şi o anumită
zonă în care membrii reţelei puteau să introducă ilegal în România
cantităţi importante de ţigări. A refuzat însă.
Exemple de acest gen sunt puţine. Mai multe sunt cele contrare. A făcut valuri razia DNA şi DGA de acum patru ani când au fost săltaţi şi duşi la Bucureşti cu elicopterul peste 100 poliţişti de frontieră, vameşi şi alţi lucrători vamali de la graniţa de vest. Iar efectele s-au văzut în studiile independente ce măsoară contrabanda cu ţigări. Arestările au descurajat contrabanda, ceea ce ne confirmă faptul că reţelele lucrează cu complicitatea autorităţilor. Când statul este puternic şi ia măsuri, contrabanda scade.
Poliţistul care a refuzat mita de 80.000 de euro a acordat, pe email, un interviu pentru gândul. La dorinţa interlocutorului, i-am protejat identitatea.
Poliţistul de frontieră care a refuzat mita de 80.000 de euro de la o
reţea de contrabandişti de ţigări este comisar şef de poliţie, absolvent
al unei şcoli militare de ofiţeri. Are 45 de ani şi lucrează la
Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu
Marmaţiei din anul 1991. Se mândreşte că băiatul cel mare "deja îmi
calcă pe urme", fiind student la Academia de Poliţie, specializarea
Drept - Poliţie de Frontieră.
Gândul continuă să vă prezinte, în cadrul campaniei ROMÂNIA CLANDESTINĂ o analiză concretă, cu date, statistici şi imagini – unele şocante, altele spectaculoase -, de pe frontierele cele mai încercate şi încălcate de traficanţii de ţigări. O campanie care îşi propune să analizeze cauze, modalităţi de fraudare, zone de penetrare, provenienţă şi posibilităţi de reducere a fenomenului.
Aţi văzut aici cum arată ţigările Malimbo şi una dintre capturile record de ţigări de contrabandă, făcută de vameşii din Portul Constanţa. Contrabandiştii câştigă anual în jur de 500.000.000 de euro din vânzarea ţigărilor introduse ilegal în ţară.
Iar aici aţi aflat cum "De la Nistru pân' la Tisa traficul extinsu-ni-s-a" şi i-aţi cunoscut pe Eduard şi Tache care fac profit de 100% pe fiecare "cartuş cu capră".
Am ajuns pe graniţa cu Urcaina unde am realizat un incognito printre "vamaioţii" care zilnic trec graniţa înainte şi înapoi aducând cu ei, de câteva ori pe zi, câte două pachete de ţigarete cu timbru de Ucraina. Printr-un singur punct de frontieră se scurg, numai din ţigări, 1,25 milioane de lei lunar. Cât din această sumă intră în buzunarele micilor traficanţi aţi citit aici.
Vom continua să vă prezentăm, pe rând, cazuri, declaraţii şi fimări de la evenimente, începând cu cele de mai mică amploare şi continuând cu dosarul cauzelor grele.
Contrabanda cu ţigări este o lume paralelă de „business” cu efecte negative extrem de grave în economia naţională.
Mai jos vă prezentăm interviul acordat gândul de poliţistul de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro.
- Cum a început totul? Când aţi fost sunat şi ce vi s-a promis?
- La începutul lunii decembrie 2014, mi-am informat superiorii şi am formulat, conform procedurilor, un denunţ către Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Maramureş, prin care am sesizat faptul că am fost contactat telefonic de un bărbat care mi-a solicitat sprijinul pentru a introduce ilegal în ţară cantităţi însemnate de ţigări din Ucraina.
Bărbatul (S.M.) mi-a solicitat, în mod concret, să îi comunic un interval de timp şi o anumită zonă în care ar putea să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări, cu complicitatea mai multor cetăţeni ucraineni, fără a fi depistat de către poliţiştii de frontieră.
- Ce sumă vi s-a oferit?
- Ţigările ar fi trebuit să fie introduse în ţară cu sprijinul lui L.S., persoană cu dublă cetăţenie română şi ucraineană, care s-ar fi oferit ca, în schimbul serviciului solicitat, să-mi ofere suma de 5.000 euro la fiecare activitate de contrabandă. În continuare, S.M. a precizat că activităţile de contrabandă se vor desfăşura timp de o lună, aproape zilnic, perioadă în care ar urma să îmi remită, în schimbul sprijinului meu, suma de 80.000 de euro.
- Pe unde urmau să fie introduse ţigările de contrabandă?
- La data de 11 decembrie 2014, în cadrul activităţilor procedurale coordonate de procurorul de caz, m-am întâlnit din nou cu S.M. care mi-a remis, cu titlu de avans, suma de 2.000 euro - suma care a fost depusa la dosarul cauzei -, cerându-mi să le facilitez introducerea din Ucraina în România, peste frontiera verde, a unei cantităţi de ţigări, activitate preconizată a se derula în data de 12 decembrie 2014.
- Descrieţi-ne cum a fost organizat flagrantul.
- La data de 12 decembrie 2014, a fost constituit un dispozitiv de supraveghere a frontierei de stat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei – Sectorul Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei. În jurul orei 04.00, poliţiştii de frontieră au observat mai multe persoane care au încărcat colete voluminoase într-o autoutilitară aflată pe malul românesc al râului Tisa şi care, ulterior, s-au retras pe teritoriul ucrainean. După ce autovehiculul s-a pus în mişcare, s-a procedat la oprirea acestuia prin executarea somaţiilor legale şi a unui număr de 4 focuri de armă, din care 3 asupra mijlocului de transport, reuşindu-se reţinerea şi identificarea conducătorului auto în persoana lui C.I., din Sighetu Marmaţiei, cu dublă cetăţenie, română şi ucraineană, pe numele căruia a fost întocmit dosar penal pentru contrabandă.
În urma controlului efectuat, s-a constatat că în autovehicul se aflau 25.500 pachete - 51 de baxuri - ţigări de diferite mărci, prejudiciul cauzat bugetului de stat, calculat de către organele fiscale, fiind de 306.762 lei. Întreaga cantitate de ţigări a fost ridicată în vederea confiscării, iar autovehiculul utilizat la comiterea infracţiunii de contrabandă a fost indisponibilizat la sediul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei.
În urma probatoriului administrat, procurorul de caz a emis, la data de 21 ianuarie 2015, ordonanţe de reţinere pe durata a 24 de ore pentru S.M. şi L.S. Cei doi au fost prezentaţi Tribunalului Maramureş care a dispus arestarea preventivă.
- V-aţi temut în timpul flagrantului? Aţi fost tentat vreun moment să acceptaţi banii promişi de contrabandişti?
- Având în vedere experienţa acumulată în timp, în cei aproximativ 24 de ani de carieră, educaţia din familie, pregătirea instituţională şi principiile după care mă ghidez în viaţă, ţin să menţionez că nu mi-a fost frică şi nu am fost tentat niciun moment să accept banii promişi.
- După acest caz aţi fost recompensat financiar?
- În primul rând, prin faptul că am reuşit să duc acest caz la bun sfârşit, reuşind astfel, alături de colegi, să anihilăm o importantă reţea de contrabandişti, am realizat o încununare a unei cariere de poliţist. Pot să spun astfel că soluţionarea acestui caz mi-a oferit o mare satisfacţie profesională. Totodată, în momentul de faţă sunt recompensat financiar de către Poliţia de Frontieră Română, printr-un spor salarial acordat pentru poliţiştii cu merite deosebite. Şi, poate ce e şi mai important pentru mine, sunt aprecierile şi felicitările pe care le primesc, aproape zilnic, de la familie şi colegi.
Mândria şi încrederea membrilor familiei mele, în special ale fiului meu, viitor poliţist de frontieră, mai ales după ce au aflat că eu sunt poliţistul care a refuzat 80.000 de euro, sunt recompensele cele mai valoroase pe care le puteam obţine.
- Ce alte misiuni aţi mai avut?
- Pe parcursul activităţii profesionale am participat la numeroase acţiuni de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere, cum ar fi: contrabanda cu ţigări, traficul internaţional cu autoturisme furate, traficul cu substanţe toxice, traficul cu valută falsă etc. În final, vreau să vă mulţumesc şi să precizez că nu am putut să fiu mai explicit în răspunsuri, pentru a nu periclita ancheta în desfăşurare, precum şi alte activităţi de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere din zona noastră de competenţă.
Excepţia care confirmă regula
Cazuri de acest gen reprezintă însă o excepţie care confirmă regula. În urmă cu patru ani a făcut valuri cazul celor peste 100 de poliţişti şi vameşi care au fost reţinuţi de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia Generală Anticorupţie, în urma unei operaţiuni derulate la graniţa de vest, mai exact la Stamora Moraviţa, în judeţul Timiş, şi Naidăş, în judeţul Caraş-Severin. Aceştia erau suspectaţi de implicare în traficul de ţigări din Serbia.
Anchetatorii au descins cu autocarele în puncte de frontieră din Timiş şi Caraş-Severin, iar suspecţii au fost aduşi la Bucureşti cu elicopterul.
Simultan, sute de poliţişti şi jandarmi au derulat percheziţii în Bucureşti şi judeţele Argeş, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureş, Suceava, Dolj, Giurgiu şi Dâmboviţa.
Anchetatorii au monitorizat acţiunile poliţiştilor de frontieră şi vameşilor din punctele de frontieră din Vest vizate, pentru a aduna probele necesare. Surse judiciare au declarat că într-o singură tură se puteau câştiga până la 5.000 de euro de la contrabandişti.
Iar exemplele cu poliţişti de frontieră, vameşi şi alţi lucrători din frontieră care au fost arestaţi sunt multe. Efectele raziei din 2011 s-au văzut şi în statistici. În studiul Novel Research ponderea contrabandei cu ţigări a scăzut în 2012, comparativ cu 2011.
Arestările au descurajat contrabanda, ceea ce ne confirmă faptul că reţelele lucrează cu complicitatea autorităţilor. Când statul este puternic şi ia măsuri, contrabanda scade.
Cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International, conform Mediafax.
În România, consumul de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă a crescut în ultimul an de la o medie de 10,9% în 2013 la 15,6%.
Factorul principal care a determinat această creştere a comerţului ilicit cu ţigarete din România la un nivel cu peste 50% mai mare faţă de media Uniunii a fost influenţat de adâncirea diferenţei de preţ dintre ţigaretele produse în România şi cele provenind din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi de relaxarea măsurilor de control la graniţa cu cele două state.
Cele mai afectate zone de ţigările de provenienţă ilicită sunt Nord-Est, cu 33%, respectiv Vest, cu 28%.
În 2014, 89% din totalul ţigaretelor contrafăcute au avut timbru de Ucraina, iar Jin Ling, Marble şi Ashima au fost printre cele mai traficate pe piaţa românească.
Ţigaretele provenite din comerţul ilicit poartă denumirea generică de "Illicit whites", iar în Uniunea Europeană s-au consumat 56,6 miliarde de astfel de ţigarete, care au cauzat pierderi de peste 11 miliarde de euro la bugetele de stat. Ţigaretele de provenienţă ilegală reprezintă 10,4% din consumul total de ţigarete din UE.
"Illicit whites" sunt ţigaretele care de regulă sunt produse legal într-o ţară, dar sunt traficate la nivel transfrontalier în alte ţări unde au distribuţie legală limitată sau nu au deloc.
Piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată la 30 de miliarde de bucăţi pe an. Una din şase ţigări de pe piaţă este de contrabandă – adică aproape 5 miliarde de bucăţi. În consecinţă, statul nu încasează accize şi taxe pentru 250 de milioane de pachete de ţigări. Dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 reprezintă echivalentul accizelor, 4 – TVA–ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigări comercializat legal, 80 la sută reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Exemple de acest gen sunt puţine. Mai multe sunt cele contrare. A făcut valuri razia DNA şi DGA de acum patru ani când au fost săltaţi şi duşi la Bucureşti cu elicopterul peste 100 poliţişti de frontieră, vameşi şi alţi lucrători vamali de la graniţa de vest. Iar efectele s-au văzut în studiile independente ce măsoară contrabanda cu ţigări. Arestările au descurajat contrabanda, ceea ce ne confirmă faptul că reţelele lucrează cu complicitatea autorităţilor. Când statul este puternic şi ia măsuri, contrabanda scade.
Poliţistul care a refuzat mita de 80.000 de euro a acordat, pe email, un interviu pentru gândul. La dorinţa interlocutorului, i-am protejat identitatea.
Gândul continuă să vă prezinte, în cadrul campaniei ROMÂNIA CLANDESTINĂ o analiză concretă, cu date, statistici şi imagini – unele şocante, altele spectaculoase -, de pe frontierele cele mai încercate şi încălcate de traficanţii de ţigări. O campanie care îşi propune să analizeze cauze, modalităţi de fraudare, zone de penetrare, provenienţă şi posibilităţi de reducere a fenomenului.
Aţi văzut aici cum arată ţigările Malimbo şi una dintre capturile record de ţigări de contrabandă, făcută de vameşii din Portul Constanţa. Contrabandiştii câştigă anual în jur de 500.000.000 de euro din vânzarea ţigărilor introduse ilegal în ţară.
Iar aici aţi aflat cum "De la Nistru pân' la Tisa traficul extinsu-ni-s-a" şi i-aţi cunoscut pe Eduard şi Tache care fac profit de 100% pe fiecare "cartuş cu capră".
Am ajuns pe graniţa cu Urcaina unde am realizat un incognito printre "vamaioţii" care zilnic trec graniţa înainte şi înapoi aducând cu ei, de câteva ori pe zi, câte două pachete de ţigarete cu timbru de Ucraina. Printr-un singur punct de frontieră se scurg, numai din ţigări, 1,25 milioane de lei lunar. Cât din această sumă intră în buzunarele micilor traficanţi aţi citit aici.
Vom continua să vă prezentăm, pe rând, cazuri, declaraţii şi fimări de la evenimente, începând cu cele de mai mică amploare şi continuând cu dosarul cauzelor grele.
Contrabanda cu ţigări este o lume paralelă de „business” cu efecte negative extrem de grave în economia naţională.
Mai jos vă prezentăm interviul acordat gândul de poliţistul de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro.
- Cum a început totul? Când aţi fost sunat şi ce vi s-a promis?
- La începutul lunii decembrie 2014, mi-am informat superiorii şi am formulat, conform procedurilor, un denunţ către Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Maramureş, prin care am sesizat faptul că am fost contactat telefonic de un bărbat care mi-a solicitat sprijinul pentru a introduce ilegal în ţară cantităţi însemnate de ţigări din Ucraina.
Bărbatul (S.M.) mi-a solicitat, în mod concret, să îi comunic un interval de timp şi o anumită zonă în care ar putea să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări, cu complicitatea mai multor cetăţeni ucraineni, fără a fi depistat de către poliţiştii de frontieră.
- Ce sumă vi s-a oferit?
- Ţigările ar fi trebuit să fie introduse în ţară cu sprijinul lui L.S., persoană cu dublă cetăţenie română şi ucraineană, care s-ar fi oferit ca, în schimbul serviciului solicitat, să-mi ofere suma de 5.000 euro la fiecare activitate de contrabandă. În continuare, S.M. a precizat că activităţile de contrabandă se vor desfăşura timp de o lună, aproape zilnic, perioadă în care ar urma să îmi remită, în schimbul sprijinului meu, suma de 80.000 de euro.
- Pe unde urmau să fie introduse ţigările de contrabandă?
- La data de 11 decembrie 2014, în cadrul activităţilor procedurale coordonate de procurorul de caz, m-am întâlnit din nou cu S.M. care mi-a remis, cu titlu de avans, suma de 2.000 euro - suma care a fost depusa la dosarul cauzei -, cerându-mi să le facilitez introducerea din Ucraina în România, peste frontiera verde, a unei cantităţi de ţigări, activitate preconizată a se derula în data de 12 decembrie 2014.
- Descrieţi-ne cum a fost organizat flagrantul.
- La data de 12 decembrie 2014, a fost constituit un dispozitiv de supraveghere a frontierei de stat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei – Sectorul Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei. În jurul orei 04.00, poliţiştii de frontieră au observat mai multe persoane care au încărcat colete voluminoase într-o autoutilitară aflată pe malul românesc al râului Tisa şi care, ulterior, s-au retras pe teritoriul ucrainean. După ce autovehiculul s-a pus în mişcare, s-a procedat la oprirea acestuia prin executarea somaţiilor legale şi a unui număr de 4 focuri de armă, din care 3 asupra mijlocului de transport, reuşindu-se reţinerea şi identificarea conducătorului auto în persoana lui C.I., din Sighetu Marmaţiei, cu dublă cetăţenie, română şi ucraineană, pe numele căruia a fost întocmit dosar penal pentru contrabandă.
În urma controlului efectuat, s-a constatat că în autovehicul se aflau 25.500 pachete - 51 de baxuri - ţigări de diferite mărci, prejudiciul cauzat bugetului de stat, calculat de către organele fiscale, fiind de 306.762 lei. Întreaga cantitate de ţigări a fost ridicată în vederea confiscării, iar autovehiculul utilizat la comiterea infracţiunii de contrabandă a fost indisponibilizat la sediul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei.
În urma probatoriului administrat, procurorul de caz a emis, la data de 21 ianuarie 2015, ordonanţe de reţinere pe durata a 24 de ore pentru S.M. şi L.S. Cei doi au fost prezentaţi Tribunalului Maramureş care a dispus arestarea preventivă.
- V-aţi temut în timpul flagrantului? Aţi fost tentat vreun moment să acceptaţi banii promişi de contrabandişti?
- Având în vedere experienţa acumulată în timp, în cei aproximativ 24 de ani de carieră, educaţia din familie, pregătirea instituţională şi principiile după care mă ghidez în viaţă, ţin să menţionez că nu mi-a fost frică şi nu am fost tentat niciun moment să accept banii promişi.
- După acest caz aţi fost recompensat financiar?
- În primul rând, prin faptul că am reuşit să duc acest caz la bun sfârşit, reuşind astfel, alături de colegi, să anihilăm o importantă reţea de contrabandişti, am realizat o încununare a unei cariere de poliţist. Pot să spun astfel că soluţionarea acestui caz mi-a oferit o mare satisfacţie profesională. Totodată, în momentul de faţă sunt recompensat financiar de către Poliţia de Frontieră Română, printr-un spor salarial acordat pentru poliţiştii cu merite deosebite. Şi, poate ce e şi mai important pentru mine, sunt aprecierile şi felicitările pe care le primesc, aproape zilnic, de la familie şi colegi.
Mândria şi încrederea membrilor familiei mele, în special ale fiului meu, viitor poliţist de frontieră, mai ales după ce au aflat că eu sunt poliţistul care a refuzat 80.000 de euro, sunt recompensele cele mai valoroase pe care le puteam obţine.
- Ce alte misiuni aţi mai avut?
- Pe parcursul activităţii profesionale am participat la numeroase acţiuni de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere, cum ar fi: contrabanda cu ţigări, traficul internaţional cu autoturisme furate, traficul cu substanţe toxice, traficul cu valută falsă etc. În final, vreau să vă mulţumesc şi să precizez că nu am putut să fiu mai explicit în răspunsuri, pentru a nu periclita ancheta în desfăşurare, precum şi alte activităţi de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere din zona noastră de competenţă.
Excepţia care confirmă regula
Cazuri de acest gen reprezintă însă o excepţie care confirmă regula. În urmă cu patru ani a făcut valuri cazul celor peste 100 de poliţişti şi vameşi care au fost reţinuţi de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia Generală Anticorupţie, în urma unei operaţiuni derulate la graniţa de vest, mai exact la Stamora Moraviţa, în judeţul Timiş, şi Naidăş, în judeţul Caraş-Severin. Aceştia erau suspectaţi de implicare în traficul de ţigări din Serbia.
Anchetatorii au descins cu autocarele în puncte de frontieră din Timiş şi Caraş-Severin, iar suspecţii au fost aduşi la Bucureşti cu elicopterul.
Simultan, sute de poliţişti şi jandarmi au derulat percheziţii în Bucureşti şi judeţele Argeş, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureş, Suceava, Dolj, Giurgiu şi Dâmboviţa.
Anchetatorii au monitorizat acţiunile poliţiştilor de frontieră şi vameşilor din punctele de frontieră din Vest vizate, pentru a aduna probele necesare. Surse judiciare au declarat că într-o singură tură se puteau câştiga până la 5.000 de euro de la contrabandişti.
Iar exemplele cu poliţişti de frontieră, vameşi şi alţi lucrători din frontieră care au fost arestaţi sunt multe. Efectele raziei din 2011 s-au văzut şi în statistici. În studiul Novel Research ponderea contrabandei cu ţigări a scăzut în 2012, comparativ cu 2011.
Arestările au descurajat contrabanda, ceea ce ne confirmă faptul că reţelele lucrează cu complicitatea autorităţilor. Când statul este puternic şi ia măsuri, contrabanda scade.
Cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International, conform Mediafax.
În România, consumul de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă a crescut în ultimul an de la o medie de 10,9% în 2013 la 15,6%.
Factorul principal care a determinat această creştere a comerţului ilicit cu ţigarete din România la un nivel cu peste 50% mai mare faţă de media Uniunii a fost influenţat de adâncirea diferenţei de preţ dintre ţigaretele produse în România şi cele provenind din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi de relaxarea măsurilor de control la graniţa cu cele două state.
Cele mai afectate zone de ţigările de provenienţă ilicită sunt Nord-Est, cu 33%, respectiv Vest, cu 28%.
În 2014, 89% din totalul ţigaretelor contrafăcute au avut timbru de Ucraina, iar Jin Ling, Marble şi Ashima au fost printre cele mai traficate pe piaţa românească.
Ţigaretele provenite din comerţul ilicit poartă denumirea generică de "Illicit whites", iar în Uniunea Europeană s-au consumat 56,6 miliarde de astfel de ţigarete, care au cauzat pierderi de peste 11 miliarde de euro la bugetele de stat. Ţigaretele de provenienţă ilegală reprezintă 10,4% din consumul total de ţigarete din UE.
"Illicit whites" sunt ţigaretele care de regulă sunt produse legal într-o ţară, dar sunt traficate la nivel transfrontalier în alte ţări unde au distribuţie legală limitată sau nu au deloc.
Piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată la 30 de miliarde de bucăţi pe an. Una din şase ţigări de pe piaţă este de contrabandă – adică aproape 5 miliarde de bucăţi. În consecinţă, statul nu încasează accize şi taxe pentru 250 de milioane de pachete de ţigări. Dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 reprezintă echivalentul accizelor, 4 – TVA–ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigări comercializat legal, 80 la sută reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Un articol de Loredana VOICULESCU
- Citeşte şi:
-
Ce fac aceşti vameşi români când în Portul Constanţa ajunge un VAPOR LEGO din China. „Până am priceput noi că trebuie doar omuleţul, ne-am chinuit să facem toată cutia” “Victima” are picioruşele rupte. De data aceasta este vorba de un poliţist cu cască şi ochelari negri. De pe masa...
-
ROMÂNIA CLANDESTINĂ CE E „ROMÂNIA CLANDESTINĂ”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu